Page 69 - 1964-02
P. 69
«
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITÎ-VAI
VINERI 21 FEBRUARIE 1964
îmbunătăţim continuu activitatea Acum citcva 2ilc, la sectorul dc exploatare Oaşa, dc la în
Curs de calificare pentru forestieri
treprinderea forestieră Sebeş, s-a deschis un nou curs de cali
de partid de la sate ficare pentru forestieri. La acest curs, cu o durată dc 3 luni,
au fost recrutaţi 50 dc mun citori din ţoale întreprinderile fores
tiere din regiunea noastră. Lucrătorii forestieri care urmea
ză cursul se vor califica in meseria de motorişti pentru lterăs-
Holărîrea Conferinţei regionale torii şi s-a făcut retribuirea lor în
de partid Hunedoara adoptată în lu funcţie de producţiile şi produşii ob traiclc mecanice „Drujba".
mina sarcinilor ce izvorăsc din Di- . ţinuţi. Pentru desfăşurarea cursurilor în bune condîţiuni, au fost
rectivele celui de-al II 1-lea Congres Rezultatele obţinute în multe uni amenajate din timp săli de clasă şi s-au procurat materialele
nl RM.lt., deschide largi perspecti tăţi socialiste ale agriculturii do didactice necesare. Lecţiile vor fi predate dc către cei mai buni
ve dezvoltării agriculturii din legiu vedesc că acolo unde organele şi ingineri şî tehnicieni ai întreprinderilor forestiere din regiu
nea noastră. In scopul creşterii pro organizaţiile dc partid au îndrumat nea Hunedoara. j
ducţiei agricole, hoiărîroa prevede şi s-au ocupat de mobilizarea colec CLEMENT BODEA
să se ia măsuri pentru extinderea tiviştilor la înfăptuirea sarcinilor corespondent
suprafeţelor arabile' a gospodăriilor trasate de partid, succesele sînt din
colective cu cel puţin 1.400 ha prin ce în ce mai grăitoare.
lucrări de organizare a teritoriului, Pe viitor sarcinile ce revin agri C ercuri de citii „ C i l i e ş tie , “
îmbunătăţiri funciare, desţeleniri şi culturii regiunii noastre sînt spo active Recent, biblioteca comunală din
defrişări. Se prevăd sarcini impor Rapoltul Mare, cu sprijinul biblio
tante pentru sporirea producţiei a- rite. Pentru a le realiza este nece Prin grija Comitetului tecii regionale, a organizat la cămi
grîcole, a‘ .suprafeţelor cultivate cu sar ca organele şl organizaţiile de orăşenesc Haţeg al femeilor nul cultural din localitate, în faţa
legume şi zarzavaturi, extinderea partid să pună mai mult in centrul au fost deschise 31 cercuri unui public numeros, un concurs
plantaţiilor de vii şi pomi clc. activităţii lor problemele legale de de citii, ia această lonnă „Cine ştie, cîştigă" pe tema: „Ce
Ţinîndu-se seama de condiţiile fa dezvoltarea agriculturii, să -sprijine de ridicare a nivelului dc trebuie să ştim despic creşterea a-
vorabile existente în regiunea noas unităţile socialiste in introducerea cultură generală participă r:imalcior". La buna desfăşurare a
tră se prevăd sarcini sporite în ve metodelor înaintate şi a tehnicii noi acestei manifestări si-a adus o pre
derea creşterii continue a numărului în producţia agricolă, să mobilizeze pesle 800 femei din oraşul ţioasă contribuţie şî consiliul de con
de animale şi a producţiei dc carne colectiviştii la obţinerea unor re Haţeg In cadrul cercurilor ducere al G.A.C.
şi lapte. zultate mai bune, să ridice la un ni s-au prelucrat o scrie dc La concurs au participat colecti
vel mai înalt munca de partid la
Aşa cum s-a desprins din lucră sate. Aşa cum a reieşit din lucră materiale ca: „Despre fe viştii Urs Savina. Nicolae Olteana
rile Conferinţei regionale de partid, rile Conferinţei regionale de partid, lul cum trebuie să ne edu şî loan Doboş. Ki au dovedit,, râs-
rolul hotărîtor in dezvoltarea agri căm copiC, „ Alimentarea punzînd întrebărilor puse de exami
culturii îl au în primul rînd oame deosebit de eficace s-a dovedit a fi natorul Virgil Blidnru, inginer la Cu prilejul spălării periodice a locomotivelor, echipa condusă de Simion Popa dc la depoul C. F. R.
nii : colectiviştii, mecanizatorii, lu experienţa trim iterii în gospodăriile rationolă a copiilor" şi aJ- G.A.C., o temeinică pregătire. Pe lo Teiuş, execută şi reparaţii dc blmă calitate. Aceasta a lăcut ca ixircursul mediu intre două reparaţii să
crătorii din gospodăriile agricole de colective mai slab dezvoltate a unor tclc- cul întii, după întrebările de baraj, c ască cu 1,72 Iq sută, iot imobili zorea locomotivelor pentru reparaţii să lie redusă cu 0,72 la sută fală
stat. Semnificativ in această privin activişti de partid si ai sfaturilor AUREL ANCA s-a clasat tovarăşul Nicolae Oltcanu. dc norma admisă.
ţă a fost cuvintul rostit de nume populare, membri ai consiliilor agri IULIAN A GAS PAR In clişeu : echipa execută o ultimă verificate a locomotivei înainte de pornirea In cursă.
roşi delegaţi din raioanele Sebeş, cole, preşedinţi şi brigadieri din coresponda»! corespondentă Polo : V. ONOIU
Alba, Orăştie şi Haţeg, care au a- gospodăriile fruntaşe care să le aju
râtat că cu toate condiţiile dc cli te la întocmirea planului de produc F e rtiliz e a z ă s o lu l
mă mai puţin fa voi abile din anul ţie si îmbunătăţirea organizării
muncii. Pentru obţinerea unor re Romos transportă în cimp însemnate
trecut, în multe unităţi agricole, aco colte sporite în acest an, cantităţi de îngrăşăminte. In vede
lo unde colectiviştii au fost îndru O problemă căreia trebuie să i se gospodăriile agricole colec rea bunei desfăşurări a lucrărilor, au
maţi şi mobilizaţi de către organi acorde toată atenţia din partea or tive dc pe raza comunei fost întocmite planuri concrete care
zaţiile de partid, s-a reuşit să se ganelor şi organizaţiilor de partid prevăd tarlaua ce se va fertiliza,
obţină importante succese în vede este aceea privind aplicarea unor cantitatea de îngrăşăminte, echipa
rea sporirii producţiei agricole. reguli agrotehnice, extinderea ex care va lucra etc.
Culturile — spunea la conferin perienţei pozitive a gospodăriilor co- In această acţiune se evidenţiază mecanică, orcheslia populată şi e- litolea gazdă- In sala plină pină la
ţă iov. Ghcorglie Crăciun, preşedin leerivc fruntaşe. In acest scop este I e r i m u n c i t o r — colectiviştii din Itomos şi Romoşel Duminică au continuat în c hi pa dc dansuri. Aceste lormafii au refuz, au evoluat pe rind formaţiile
muzicale, dc dans, brigăzile artisti
tele gospodăriei colective din Gir- necesar ca organizaţiile dc partid să care au transportat în cimp peste 500 întreaga regiune întrecerile tost c/asi/icafe pentru faza următoa ce de agitai ie şi soliştii vocali din
bova — au fost însâmînţate după se ocupe in permanentă de ridica u z i t e h n i c i a n şi respectiv 200 tone gunoi de grajd. între formaţiile artistice de re de concurs. De asemenea, ,'au mai localităţile amintite. Echipa de flu
losl clasificaţi soliştii vocali şi in
plante bune premergătoare, în te rea necontenită n nivelului de cu Sub nivelul posibilităţilor sînt re amatori din cadrul celui de-al
noştinţe profesionale a tuturor lu S-q angajat la Preparalia dc VH-lea concurs artistic. Re strumentişti Drăqhici Alexandru, ieraşi din Inuri a inlerprelat cu mă
ren bine pregătit şi îngrăşat cu crătorilor din agricultură, de aplica căi buni din Pclrilu ca lăcătuş dc zultatele înregistrate la G.A.C. din Adom Mana. Potroagă Maria, Ar- iestrie mai multe cintcce, inspirate
gunoi de grajd şi îngrăşăminte chi-. rea celor mai noi cuceriri ale ştiin Vaidei, unde au fost fertilizate cu dăm mai jos eîteva aspecte mcunu Dcniamin, Busuioc Ghcorglie, din lolc/orul local, bucurîndu-se de
mice. La îndemnul organizaţiei de ţei, în scopul creşterii producţiei întreţinere. A lucrat la început in 00 tone gunoi doar citcva hectare. de la aceste faze, transmise Mar cu Virgil, lordache Constantin o bine meritată apreciere din partea
partid, pentru culturile de primă agricole. Pentru aceasta va trebui secţia brichetaj. apoi Iu curboni- de corespondenţii noştri vo şi Cutacluc loan. spectatorilor. S-au remarcat de ase
vară s-au executat arături adinei zo/e. Muncind cu dragoste şi pa NICOLAE ANDREI luntari. Spectacolele prezentate s-au bucu menea soliştii Ano Lascu, Nicolae
de toamnă şi s-au folosit seminţe din să se organizeze mai multe vizite siune, tinărul lăcătuş Sleian Mo corespondent rat de succes, ele liind legate dc Voju, Ana Dedea şi alţii, care s-au
soiui'i de mare productivitate, reu ale colectiviştilor în ‘gospodării agri to i a reuşit in scurt timp să cu L j laza care a viata şi problemele uzinei, de preo
şind în acest fel să obţinem pro cole fruntaşe, conferinţe cu caracter noască noile maşini şi utilaje, să Creşte parcul auto avut ioc la Colan, cupările actuale ale muncitorilor. pregătit temeinic pentru concurs.
ducţii sporite faţă de anii prece agrozootehnic, consfătuiri în cadru! CĂLĂI ) ALEX. TU2A Programul prezentat de brigada ar
denţi. cărora să ia cuvintul colectiviştii execute numai reparaţii de buni sala clubului din tistică de agitaţie din Vintui dc Jos
care au obţinut rezultate deosebite calitate. Aprecierea colectivului In ultimul ti mp.-întreprinderea re localitate a devenit neincăpăloarc corespondent
Asemenea exemple există şi in în activitatea ‘ lor, aplicaţii practi gională de transporturi auto a mai a inlălişaf o scrie de realizări din
multe alte gospodării colective. Inc. ce. să se îmbunătăţească desfăşu dc muncă s-a concretizat şi in fost dotată cu încă 10 autobuze noi pentru cei care au asistat la între comună. Jocul 'firesc, plin dc pros
Maria Medrea de la G.A.C. Haţeg, rarea cuiNurilor agrozootehnice, să pi opunerea organizat ici dc partid Prin repartizarea acestora la auto cerea amatorilor. In concurs s-au peţime al interpreţilor a lăcut ca bri
vorbind despre rezultatele aplicării sc intensifice munca politică de ş; a conducerii tehnice ca Ştefan bazele din Deva, Brad şi Petroşani prezentat corul uzinei „Victoria“ Că
unui complex de măsuri a arătat masă. Mo roz sâ urmeze cursurile şcolii s-a mărit parcul auto, iar călătorii tun, brigăzile artistice de agitaţie de gada să lic viu ap/audală.
că în anul 1963 producţia de po ac maiştri. beneficiază dc condiţii mai bune de la furnale. turnătoria dc hngoticrc. C DARBU
rumb a fost mai mare cu 1.529 kg Multe organizaţii de partid ca transport. O dată cu primirea au mecanică, turnătoria veche, orchestra corespondent
boabe la ha faţă de een realizată în cele din G.A.C. Pricaz, Gîrbova, Pia Dornic de învăţătură, el nu şi-a populară şi echipa de dansuri a clu
1902. O creştere simţitoare a pro nul de Jos, Lăpusnic, Miercurea şi precupeţii clorlurilc, însuşindu-şi tobuzelor, la I U T A. au sosit şi cinci bului. Cele mai apreciate lormafii Deşi sala leshvă
ducţiei s-a realizat şi la cultura altele, au în această direcţie, o bo temeinic noi cunoştinţe profesio- autocamioane, care vor servi la efec l PURUL DE SUS a căminului cul-
au losl corul, brigăzile artistice dc
griului. Anul trecut s-n obţinut cîte gată experienţă. Tn activitatea des nale. Şcoala dc maiştri a absol tuarea transportului pe drumuri de agitaţie dc la turnătoria veche, sec !___________ lutal din Pianul
1.829 kg boabe la ha, faţă de 1.300 făşurată în vederea întăririi eeono- vit-o numai cu culilicativc bune munte sau accidentate.
şi 1 500 kg cit s-a realizai în anii mico-organizatorîce a gospodăriilor şi loarlc bune. Ajutat dc colecti ţia lurnalc. turnătoria de linqotietc, de Sus este mure, ea a devenit ne-
1901 şi 1962. De asemenea, la car colective există multe lucruri inie- vul dc muncă el a mai făcut un încăpătoare pentru numărul cetăţeni
lor care au tinut sâ participe la în
tofi, comparativ cu anul 1962, pro rcsanle care merită să fie studiate trecerea cintecului şi dansului. Pcslc
ducţia a sporit cu 5.284 kg la ha. Şi de către alte organizaţii de partid. pas pc treptele ridicării căliiicării Donatori de sînge onorifici 130 de artişti umatori din satele Pur-
Mulţi delegaţi la Conferinţa re Avem însă în unele gospodării co profesionale. A losl trimis să ur cărefit St negări, Pianul dc Jos şi
gională de partid au subliniat po lective organizaţii de partid care nu meze un curs pentru tehnicieni Comitetele dc Cru te de muncitori, teh norifici se numără Pianul dc Sus au oierii spectatorilor
sibilităţile existente în direcţia creş dovedesc suficientă preocupare pen clectro-mccanici. ce roşie de pc lingă nicieni şi ingineri, la tov. Petru Ursu, Si un program plăcui, instructiv şi re-
terii şeptelului, snoiirîî producţiei ii ii întărirea economico-organiz.ato- întors in producţie, lăcătuşul fabricile „Sebeşul" şi tă de ce acum eîteva mion Trifu, Petru Mun- ciealiv. Corul, echipa dc dansuri. so-
de lapte şi carne. Tov. Simion Uskat, rică a acestor unităţi, nu luptă cu dc ieri. azi maistru principal se „Căprioara” din Sebeş teanu, Maria Anca, lislclc Mario Savn şi Mihai Mana d/n
îngrijitor de animale din G.A.C. toată hotărirea şi perseverenţa îm precum şi cel de la zile, cînd a sosit sta loan Răşinar, Rafila Pianul de Jos, brigada artistică de
Cîlnic, vorbind despre probleme pri potriva lipsurilor ce incă mai există, preocupă îndeaproape dc bunul ţia dc recoltare a sîn- aqilufic. echipa dc dansuri, soliştii
vind dezvoltarea şeptelului şi spo nu antrenează pc toţi comuniştii la mers al producţiei, dc reducerea fabrica de hîrhe „1 gelui dm Hunedoara, Ignat, tytaria Opriş şi vocali şi Instrumentişti, (printre care
rirea productivităţii animalelor, a o muncă activă. pierderilor de cărbuni şi îmbună Mai" Petreşti au des sala clubului de la alţii. Cu această oca s-a evidenţiat taragotistul Crăciun
arătat că în ultimii ani s-au obţi O mai mare atenţie trebuie acor tăţirea calităţii produseior. Urmă făşurat o susţinută ac fabrica „Sebeşul" era zie donatorilor de sîn Simion} din Purcăreli, brigada artis
nut in această direcţie realizări de dată cadrelor de specialişti care lu rind îndeaproape procesul de tivitate de recrutare a plină. In ziua respec tică dc agitaţie, echipa dc dansuri
scamă. Sectorul zootehnic al gospo crează în unităţile socialiste ale a- donatorilor de sînge ge onorifici li s-au în-
dăriei din Cîlnic cuprinde 345 bovi grîeulturii. Organizaţiile de partid produci ic, a observai cu în timp onorifici. La cele trei tivă s-a recoltat sînge minat insigna de do din Pianul de Sus s-au dovedii bine
ne, din care 139 vaci cu lapte, un în au datoria să îndrume aceste ca cc spălătoria era oprită, în Jiu de la un număr de 80 natori VUITUL DE JOS Pe scena cămi pregătite. La instruirea formaţiilor o
semnat număr de ovine, porcine şi dre spre legarea activităţii lor de apărea cărbune mămnt rle la fabrici au fost ţinute cetăţeni aparţmînd nului cultural din contribuţie substanţială şi-au adus-o
păsări. In ultimii trei ani, s-a obţi problemele practice ale agriculturii, ■scurgerile anelor din silozul de numeroase conferinţa fabricilor amintite maî VASILE MI!IU l________________1 Vintui dc Jos s-au cadrele didncllcc.
nut în medie anual 2.800 litri lapte sâ le sprijine in vederea îmbunătăţi cărbune spălat. Se pierdea nsl- pe teme sanitare la sus. IO AN OFINCAR întrecut in concurs artiştii amatori
pe cap de vacă furajată. Aceste re rii muncii de îndrumare şi control Ici o însemnată cantitate dc căr din salul Mereteu, Vurpăr. Sibişcni, MARIA M1ROEA
zultate rin au venit dc la sine. In pc teren, pentru ridicarea nivelului care au participat su Printre donatorii o- corespondenţi Inuri şi echipele atlistice din loca- corespondent
vederea îmbunătăţirii activităţii în lor profesional, politic şi ideologic. bune. După multe căutări el a
sectorul zootehnic, comuniştii au Cu sprijinul sfaturilor populare şi propus Inovaţia „Reciclarea ape
făcut consiliului de conducere pro al consiliilor agricole, să se ia mă lor pierdute in timpul opririi spă-
puneri caic aplicate în practică au suri pentru întărirea economico-or- lolariei1'. A trecui mai bine de Calitatea de maistru trebuie justificata !
dus la obţinerea unor rezultate po ganizatorieă a fiecărei- gospodării o lună. Prin aplicarea Inovaţiei
zitive. In acest scop au fost repar colective, să se întocmească studii lluxul tehnologic s-a îmbunătăţii,
tizate la începutul fiecărui an sar dc profilare a producţiei, in funcţie Dezvoltai ea continuă a minelor, competenţă echipele de mineri pen tov. Holda Constantin, nu urmăreş asupra felului în care se atacă fî-
cinile de producţie pentru îngriji de specificul şi condiţiile pedocli ini poslcalculul arată că procen modernizarea lor, introducerea de tru ca acestea să obţină o produc te în mod operativ realizarea pla şiile din suitorul de orizont, cum
torii de animale, li s-an repartizat matice. tul de recuperare a cărbunelui o noi maşini şi utilaje, aplicarea in tivitate ridicată în abataje şi sâ dea nului de producţie, nu are o- evi este căptuşit abatajul in care lu
furajele imediat după recoltare, s-a In vederea ridicării nivelului con- crescut cu 1,3 la sută. producţie a metodelor avansate de minereu de bună calitate. Privind denţă precisă a realizărilor obţinu crează echipa lui Simion loan, mai
aplicat o selecţie riguroasă a ani CONSTANTIN B. muncă, de mare productivitate, im procesul de producţie cu toată răs te de echipele dc mineri Ce urmă strul n-a ţinut seama de indicaţiile
malelor, s-au permanentizat îngriji (Continuare in pag. 2-a) pun şi îmbunătăţirea asistenţei teh punderea, ci se preocupă îndeaproa resc atunci maiştrii dacă nu-şi cu date. Consecinţa lipsei de exigenţă
nice acordate minerilor, în vederea pe de întărirea disciplinei in mun nosc proprii le sarcini de plan ? Or a maistrului şi nerespectaiea indi
organizării superioare a muncii. că, de ridicarea calificării profesio ganizaţia de partid din sector — se caţiilor date a făcut ca frontul de
Această sarcină cade în mare mă nale a minerilor din echipele a că cretar tov. Baba loan — a luat mă lucru să nu fie bine organizat, iar
sură în seama maiştrilor. Ei sini ror activitate o coordonează. suri în vederea îmbunătăţirii pro echipa să execute puşeături sub
aceia care se află în permanenţă în Cu toate rezultatele bune obţi cesului de producţie intr-una din coama abatajului. Asemenea exem
fronturile de luciu, ei au datoria nute de unele echipe din grupuri adunările generale in care s-a dis ple mai pot fi citate încă şi de Ia
să cunoască condiţiile de zăcămînt de sectoare cum sînt cele din Va cutat felul în care sectorul s-a achi grupurile de sectoare Musariu I si
şi posibilităţile echipelor de mineri lea Morii, in luna ianuarie E M. tat de sarcinile dc plan. Printre mă- Musariu II. Aici sint unii maiştri
din fiecare loc de muncă. Şi, dară care sc complac in răminerea in
minerii depun eforturi pentru în urmă şl nu manifestă iniţiativă pen
deplinirea exemplară a * sarcinilor In fr o n tu l d e lu c r u — tru buna organizare a procesului de
de plan, maistrul trebuie sâ fie ace producţie.
la care să le coordoneze activita a s is te n ţă te h n ic ă c o r e s p u n z ă to a r e
tea, pentru a spori cit mai mult Exemplele citate arată că acolo
productivitatea muncii, pentru uşu Barza nu şi-a realizat planul la surije recomandate conducerii teh unde maiştrii se ocupă îndeaproape
rarea efortului fizic al minerilor. metal, deşi la minereu extras pla nice a sectorului se numără asigu de buna organizare a muncii, în
drumă competent şi controlează cu
Conştienţi de sarcinile deosebite nul a fost depăşit. Aceasta din cau rarea echipelor de mineri cu ma exigenţă echipele de mineri, se ob
pe care le au ca principali coordo za nerealizării indicelui de calitate teriale şî vagoneie goale, îmbunătă ţin rezultate frumoase. Fiind unul
natori ai procesului de producţie, planificat. In unele sectoare ca de ţirea calităţii lucrărilor executate, din factorii importanţi care contri
numeroşi maiştri de la E. M. Barza exemplu III, V, VI, VII Musariu. precum şi întărirea rolului maistru buie la realizarea planului, activi
privesc cu toată răspunderea mun Ruda-Barza. Brădişor şi altele, con lui în producţie. Măsurile au fost tatea maiştrilor va trebui să stea in
ca ce le-a fost încredinţată. Străda ţinutul de metal în minereu a fost bune, dar nu s-a urmărit îndeaproa
niile depuse de maistrul Ghcorglie mult sub cel planificat, cu toate că pe felul în care au fost aplicate în permanenţă în atenţia organizaţiilor
Duna, de la mina Valea Morii, s-au aceste sectoare şi-au depăşit pla viaţă. Din cauza lipsei de control, de partid. Conducerea exploatării
concretizat în cursul lunii ianuarie nul la minereul extras. Rezultatele unii maiştri nu-şi fac conştiincios si conducerile sectoarelor au dato
în rezultatele obţinute de minerii arată că în prima lună a anului datoria. Organizaţia de partid tre ria să controleze îndeaproape felul
din revirul pe carc-1 conduce. Echi cantitatea de minereu extras a cres buie să tragă la răspundere condu cum maiştrii îndrumă şi controlea
pe cum sint cele conduse de mine cut. dar aceasta s-a făcut în detri cerea sectorului, pe maiştrii şi teh ză echipele de mineri şi să ia mă
rii Petru Hanes, Nicolae Cioara, Pe mentul calităţii. nicienii care au manifestat indolen suri corespunzătoare împotriva ace
tru Ghîlean şi Cornel Simedrea Răspunderea pentru nerea liza rea ţă faţă de realizarea sarcinilor de lora care se abat de la disciplina de
şi-au îndeplinit in mod ritmic sar calităţii planificate revine in pri plan.- producţie. Nu trebuie uitat nici o
cinile de plan şi au îmbunătăţit ca mul rînd maiştrilor. La E M. Barza Unii maiştri de la Barza, cum sînt clipă faptul că pentru pregătirea
litatea minereului extras. Cu bune sint unii maiştri care nu cunosc sar Boc Sabin, Da vid Virgil, din secto maiştrilor stalul a cheltuit sunve
rezultate au încheiat luna ianuarie cinile de plan ale echipelor din su rul V, — 90 Musariu şi alţii nu importante de bani, că maiştrilor
şi echipele din revirul condus de bordine Maiştri cum sînt Achim Fi- acordă asistenţă tehnică corespunză le-a fost încredinţată misiunea de
maistrul loan Calf, care-şi desfă lip şi Albu Alexandru, din sectorul toare. Maistrul Boc Sabin lasă ca a fi principalii coordonatori ai pro
şoară activitatea în orizontul 30,-fGO. 250 Musariu, n-au cunoscut planul litatea minereului numai la aprecie cesului de producţie. De aceea di
Deşi aceste echipe au fronturile de dc producţie al echipelor de mineri rea şefului de echipă, fără să ia ploma de maistru trebuie justificată
muncă in zone vechi, lucrările exe dîn revirele lor. Muncind neplani măsuri pentru reducerea procentu printr-o preocupare permanentă pen
cutate sînt de bună calitate. Preo ficat era şi . normal ca echipe cum lui de steril. Maistrul David Virgil tru continua îmbunătăţire a proce
Multe din articolele de sport, folosite în competiţii, sînt produse de colectivul fabricii „Căprioara1* cupaţi îndeaproape de buna orga este cea condusă de Munteanu Vic are un dicton al lui „zi-ca alţii şî sului de producţie, pentru îndepli
din Sebeş. nizare a muncii, maiştri cum sint tor din revirul lui Achim Filip să fă cum crezi" pe care-1 aplică şi in nirea exemplară a sarcinilor de
IN FOTOGRAFIE: Controlorul de calitate Nicolae Mătrescu, împreună cu muncitorii Victor Duca Augustin Golcea, Tonn Bolcu, Anas nu-şi realizeze planul. Ba mai mult, producţie. El nu respectă dispoziţi plan.
şi Maxim Bijboacă, analizînd calitatea unui nou lot de mingi. tasii! Ciocan şi alţii, îndrumă cu nici şeful sectorului 250 Musariu, ile date. Deşi i s-a atras atenţia S. POP