Page 71 - 1964-02
P. 71
Kt. 2846 Drumul socialismului Pag. s
Scrisori sosii© Sa redacţie Activitate rodnică
la biblioteca centrală din Orăştie
Sesiune tehnico-ştiinţifică La biblioteca centrală raională colectiviştilor din Orăştie care stu
din Orăştie se desfăşoară o rodnică diază la invăţămîniul agrozootehnic
' La Fabrica chimică din Orăştie reduse, dispersie bună şi în general activitate cu cartea. le-au fost recomandate ultimele nou
a avut loc de curînd o sesiune teh- o calitate superioară. k S I Rezultatele obţinute în anul acesta tăţi de specialitate din domeniul
nico-ştiinţificâ în care s-au dezbătut Din referatul intitulat „Cercetări se datoresc faptului cu aici s-au or agricol. Acest lucru n făcut ca in
următoarele probleme: modernizări noi în scopul îmbunătăţirii caliîă- ganizat o serie de acţiuni menite să teresul colectiviştilor pentru ridica
în fabricarea oxizilor de fier ; cer ţ.i pirolnzitei utilizate ca depolari- popularizeze cartea în rîndul citito rea cunoştinţelor lot profesionale să
cetări noi in scopul îmbunătăţirii ca znnt în fabricarea bateriilor galva rilor. c teaseu.
lităţii pirolnzitei utilizată ca depo- nice" a reieşit că prin metoda de Cu ocazia deschiderii lunii cărţii Simpozioanele organizate au avut
larizant în fabricarea bateriilor gal tratare a piroluzitei naturale cu a- lu sate >-a deschis o expoziţie cu de asemenea şi ele efect pozitiv în
vanice ; realizări în prelucrarea ma cid sulfuric şi florură de sodiu, a cărţi noi si s-a ţinut o recenzie activitatea bibliotecii.
terialelor plastice prin injecţie ; sis crescut conţinutul in MnOa in me asupra cărţii „AJVica de azi". Ca rezultat al acţiunilor întreprin
teme de automatizare la prelucra die cu 10 la sută, iar cifra de acti De asemenea, in ziua de 8 fe se. pînâ în prezent în amil acesta
rea maselor plastice ; noutăţi în fa vitate a atins valoarea de 83,2 cm. c. bruarie a.c. a avut loc o seară li s-au înregistrat GtiO noi cititori care
bricarea maselor plastice in Repu azot normal. terală „Gh. Caşbuc poet al ţărăni au citit 6158 căiţi.
blica Populară Romînă. La sesiu Materialul privind realizări noi în mii" la caic au participat 350 de Printre aceştia se află tovarăşii
ne au participat peste 60 muncitori prelucrarea maselor plastice prin in elevi ai şcolii medii din localitate.
evidenţiaţi si fruntaşi în producţie, jecţie a pus în evidenţă noi metode Aurora Iioroianu, muncitoare Ia K.C.
inovatori, ingineri, tehnicieni si de proiectare şi execuţie a matriţe Asemenea acţiuni au fost organi Orăştie care în anul acesta a citit
maiştri, precum şi invitaţi ai unor lor pentru maşinile de injectat zate cu sprijinul bibliotecii la F.C. 7 cărţi, Anişoara lordăehescu elevă
întreprinderi din Sibiu si Cugir. mase plastice şi experimentarea cu Orăştie unde s-au prezentat noi şî alţii.
După cum rezulta din referatul pri rezultate pozitive, care va avea ca cărţi tehnice ca: Semiconductor!! şi Bibliotecara Olimpia Tar are în
vind modernizările făcute in fabri efect reducerea manoperei Ia cons aplicaţiile lor" şi „Carburatoare pen
caţia oxizilor de fier, rapacitatea de trucţia matriţelor cu circa 50 Ia su planul său de muncă noi acţiuni me
producţie în decurs (le 11 ani, a tă şi eliminarea manoperei la ope tru automobile". Cărţile au fost re rite să ducă la continua îmbunătă
crescut de 10 ori, consumurile spe raţia de debavurare a pieselor in cenzate de ing. Sever Misehie. ţire a acestei activităţi
cifice au scăzut la suifat feros de jectate din mase plastice cu circa | Tot în scopul popularizării cărţii, V. MlllAlLESCU
8,5 ori, iar la soda calcinată de 10,0 90 la sută. Colectivul întreprinderii forestiere din Orăştie se preocupă intens
ori. Pe marginea referatelor prezenta pentru o cit mai deplină valorificare a masei lemnoase. Un rol impor
Din discuţiile purtate in sesiune a te ou fost purtate discuţii interesan tant in această acţiune i( arc fabrica de cherestea, unde fiecare bucală
reieşit că pe baza rezultatelor obţi te, s-au făcut propuneri valoroase. de lemn îşi găseşte cea mai bună întrebuinţare.
De asemenea, cu prilejul sesiunii IN FOTOGRAFIE: Vedere exterioară a fabricii de cherestea.
nute prin cercetări, în viitor proce Foto: V. MIHAILESCU „ . . . S e r i e d e s p r e e i . M e r i t ă ! "
s-a făcut şi un rodnic schimb de
sul tehnologic va fi perfecţionat prin experienţă intre cadrele tehnice in
aplicarea tratamentului de supra Inginerul Mihai Grigore scoase sccfie, inginerul Radu Vlăduţ, a
activitatea de concepţie. tunclionatcQ cuptorului \ echipa de
faţă a pigmenţilor, fapt care va a- ing. MISCHIE IOAN CITITORII NE SESIZEAZĂ din nou rigla de calcul din sertar prezenlQl un material In care se la elaborate ajută electiv la exe
vea ca efect o spălare uşoară cu de (din postul de corespondenţi mişcă de citcva ori riglcta, privi arătau realizările obţinute in repa cutarea rcpaiatiei. Pentru ca aceste
raţia la cald a cuptoarelor şi ci-
Qlent si notă apoi o cilru. Mai făcu
măsuri sd lie întocmai traduse in
puneţi rapide, uscare cu aglomerări voluntari de la F. C. Orăştie) de citeva ori acelaşi lucru. Exa- feva din cauzele care au condus viata, tofi comuniştii din secţie au
Unde sânt g o sp o d arii?!
mină încă o dată cifrele, le confruntă la înregistrarea unor rezultate sla deslăşurut o susţinuiă muncă po
be. Comuniştii s-ou pregătit temei
lucru cu porţile clădirilor respec
întrebarea
mi-ain pus-o în mo
Cam greu dar se poate... mentul în care, minat de treburi am tive. Cit despre faţadele clădirilor, cu altele, notate intr-un registru, si nic pentru această adunare şi au litică de masă. s-au situat in înm
mulţumit probabil de /exultai, mi
iea fiecărei acţiuni.
trecui prin comuna Ilia, care este şi şi ele Insă o impresie neplăcută. se adresă : analizat cu competentă problema Iur ei, cei trei din echipa dc în
In acea zi de februarie geroasă afirmativ. HotânVea aceasta i se co reşedinţă de raion. Firesc este ca Aşa stînd lucrurile te întrebi în — Cifrele confirmă. Asa cu sene pusă în discut le. treţinere, şi-au organizat mal bine
au sosit multe trenuri de marfă, din munică apoi impiegatului de mişca aici să intîlncşti un aspect edilitar mod firesc, unde sint gospodarii co despre ei. M erită! — Reparaţia durează mult şi din munca, după stalul primit de la
toate direcţiile, în staţia Simeria- re. Acesta cercetă situaţia liniilor — gospodăresc cit mai corespunză munei?! Tovarăşii din comitetul exe x cauza noastră, a celor dc ia ela comunişti in adunarea genetolă de
borare — spunea
un lopilor. Ne
buni
Toţi trei sini apreciaţi ca
triaj pentru descompunere şi for din faţa sa, făcu repede un calcul tor, care să fie exemplu pentru restul cutiv al sfatului popular comunal şi otclari. Dumitru Drinzei e maisltu: comportam uncoti ca şl cind cup partid. Şi odaia cu aceasta au în
cepui să se schimbe şi cilrele cate
mare. Pe liniile ferate se triau în şi apoi se adresă mecanicului : comunelor raionale. chiar din cel raional nu găsesc oare dar pină a ajuns in această lunctie torul n-ar li al nostru. Pe lingă că exprimă procentul de reparaii( la
continuu zeci şi sute de vagoane. — O să puteţi remorca atîta ? Lucrurile stau însă cu totul altfel. că este necesar să se întreprindă o a muncit la cuptor cu om 2 51 topi- n-avem grijă sâ-l ex/j/oa/d/n cores cald dm timpul calendaristic. Ducă
Intre mărcile de siguranţă, vagoa — Cile tone sînt ? La o serie de clădiri, chiar sedii ale acţiune in acest sens?! tor şei. De opt ani se ocupă insă punzător, cind se tace reparaţia ne In semeslrul I al anului (recul acest
nele se adunau tot mai multe, ceea — 818. unor instituţii, gardurile sînt dete VASILE 13ERGIIIAN numai de întreţinerea cuptoarelor tăcem de lucru prin alte purii. Ar procent era de 3.17, tar In trimes
ce făcea ca harnicii ceferişti de — Mult 1 Dar voi reuşi. riorate sau lipsesc complet. Acelaşi funcţionar Martin... Gheorghe Stoica e mai trebui sâ dam o mină de ajutor trul III dc 3.30, In trimestrul IV j
aici să lucreze cu eforturi sporite De la plecare şi pînâ la sosire, tre linăr i dar si el are vreo opt ani le echipei de întreţinere... cnborit tj 2,51, iar in prima IunJ
— Sd nu vâ lie cu supărare, to-
pentru a nu se bloca staţia, iar tre nul cu 818 tone supratonaj a fost ..Aveţi Bradul... vorbiţi' întreţinere... Stratulat Dumitru c In vQrăsi de Iq elaborare, dar cam aşa dm acest an la 2,00. E bine dacă
nurilor caic îşi anunţau sosirea să urmărit pe grafic cum trecea prin întreţinere numai de patru ani... Si stau lucrurile la toate cuploarele — ţinem seama că procentul planifi
cat este 3.
li se dea din timp „cale liberă". staţii, de către operatorul R. C. A- Formula este clasică. Prin ea te căci legătura ţi-e luată şi te trezeşti totuşi, acum un an nu era adunare completa ideea Drinzei. Totuşi, noi ie
de partid. consfătuire dc producţie
In biroul de mişcare se făceau di junsese la destinaţie exact la ora lefonistele de la oficiul raional vorbind cu... Abrudul sau Roşia. Si sau şedinţă operativă In care acti am li putut lace mai muli. Am a- Pe platformă, acolo unde echipo
ferite calcule pentru primirea altor prevăzută în liv-etul de mers. P.T.T.R. Brad ne anunţă că coman iar trebuie sâ o iei de la început. vitatea de întreţinere să nu tic cri vw/ însă şi unele goluri in aci ivi de întreţinere executa reparaţia li
trenuri in mod curent, fără a li se da In aceeaşi zi, al doilea tren, cu da făcută ne-a fost satisfăcută. Dar, Caz concret s-a întîmplat in 2iua de ticată. „Cum sd realizezi planul cind ră te. Nu se pregătesc din timp ma nei vetre de cuptor, l-am intilnit
„cale ocupată", cînd iată că intră şi 623 tone în plus, a fost remorcat de pină a ajunge să vorbim, de cele 5 februarie a.c. intre orele 11—13 cuptoarele stau asa mult tn rep1- terialele necesare pentru reparaţii. din nou pe şelul secţiei.
mecanicul Ştefan Vesa, care se pre către comunistul Ştefan Vesa din de mai multe ori pentru noi cei de la cind aveam nevoie urgentă de sfa raiic ?“ — spuneau cei dc la ela nu se respecta întocmai qraticclc... — Ei, ce părere ui ? Scrii despre
S-au scos in evidentă multe lip
zenta cu locomotiva pentru a remor poul Simerja. Prin urmare, într-o Sfatul popular al comunei Blăjeni tul popular raional pentru a rezolva borare. Satir „Cum poţi asigura ca suri, s-au tăcut propuneri valoroa băieţi ? — M-a întrebat el. Sd ştii
ca un tren la Peşliş. Văzînd situa singură zi mecanicul Vesa a remor e un adevărat coşmar. Lucrurile se unele probleme urgente. Astfel pen litatea In acesfe condiţii ?" se, s-a IuqI o hotărîrc cuprinzătoare. că lac treabă bună. Uite, după ce
Cei trei nu prea aveau ce răs
ţia se hotărî să dea şi el o mină de cat un tren în plus, ceea ce repre petrec cam aşa. tru fiecare convorbire telefonică sîn- punde. E drept cu erau şi unele In baza acesteia. după liccare re ai plecat am lacul o socoteală : in
timpul cîşligat în j'anwan'e prin re
ajutor ; ridică receptorul şi comuni zintă o economie de o locomotivă, Soliciţi Bradul. Suni cîte 15—30 lem nevoiţi să pierdem 1-2 ore, cind greutăţi, dar n-aveau ei nevoie dc paraţie se tace analiza lucrării, lu- ducerea procentului dc reparafil la
că prin telefon operatorului Viorel un parcurs retur şi o linie liberă în minute dar... nu primeşti nici un cu puţină conştiinciozitate totul se justilicuri, ci dc realizări. Or, toc îndu-se măsuri pentru remedierea cald s-a produs o lei fn valoare de
Tripa : staţie, iar mărfurile au ajuns mai răspuns. Apoi, cînd după ce te trec poate face mai rapid. mai acestea nu veneau în nici o d e fic ie n te lo rIn fiecare lună, in circa 570.000 Ic i! ..
— Tovarăşe operator, dacă îmi lepede la destinaţie. sudorile auzi în sf'îrşit glasul tele AVRAM CIOFLICA luna. Si cum să vină cind o repa primele 5 zile, se analizează lelul Cum să nu scrii despte asemene a .
asiguraşi „cale liberă" pină la Peştiş, EMIL CREŢU fonistei, încerci un sentiment de bu preşedintele comitetului raţie la cald dura cinat şi 3—0 orei cum a decurs activitatea de între oameni ? Merită cu prisosin/ă ca
voi remorca trenurile cu supratonaj. impiegat de mişcare in curie. De cele mai multe ori acest executiv al Sfatului popular Odată, după o asemenea reparaţie, ţinere ; există o evidentă a lucră laptele lor sd lie cunoscute de în
rilor pentru liccare cupfor; echipa
treaga regiune.
De la celălalt capăt i se răspunse staţia Simeiia sentiment este insă de scurtă durată, comunal Ulâjeni inginerul Grigore, şeful secţiei, lc-'i
spus-o pe şleau 1 dacă toii otelaril de inliepinete urmăreşte permanent N. ANDRONACHE
ar munci ca voi, n-am mal realiza
niciodată planul I Noroc că voi
sîntetî numui trei I... Nu le-a căzui M I H
Sprisin şi îndrumare concreta muncii cuM -educative deloc bine, dar ce sd /aed ? L Ţ
SI totuşi munceau mult cei trei
oteluri. „Chiar mai mult decit a-
Sfaturilor populare comunale le necesar pentru buna desfăşurare a zootehnic. Aici tov. prof. Silvestru dic, cele trei echipe dc teatru, bri cum" — cum spunea Stoica. Atunci? A I I
revin sarcini importante in direcţia muncii. S-au aprovizionat căminele Drăguleanu, Alexandru Mărăscti, in găzile artistice de agitaţie Şi corul, De ce nu erau rezultatele, bune ?
asigurării unor condiţii materiale culturale cu combustibil şi sobele giner agronom şî loan Buda, medic prezintă programe in faţa colectiviş Nu mai ştiau nici ei ce să cieadă.
optime pentru organizarea de ma necesare.au fost procurate scaune şi veterinar, au prezentat conferinţe pe tilor. Astfel, brigada artistică de fntr-o zi, maistrul s-a sfătuit c:r
nifestări interesante, atractive şi va alte materiale. teme ca: „Folosirea sfeclei de zahăr agitaţie din Gîrbova a prezentat un cei doi lopitori dacă n-ar li mal
riate. Pentru asigurarea succesului între in furajarea animalelor", „Cum pu program cu tema: „In gospodăria bine să ceară ajutorul colectivului.
Pornind de la activitatea desfăşu gii activităţi cultural-educalive pe tem asigura baza furajeră", şi altele. noastră", care cuprinde aspecte din — Sd judecăm /of/ silualîa. sd le, Printre măsurile întreprinse în
rată in iarna trecută, Comitetul exe perioada de iarnă, comitetul exe In cele mai multe cazuri, conferin munca şi viaţa colectiviştilor. vedem cauza, şi-om ieşi şi noi h C oleefivişfji învaţă că din primele zile ale acestui an,
cutiv al Sfatului popular comunal cutiv a atras la această muncă ca ţele au fost urmate de prezentarea In atenţia sfatului popular a stat liman — le spunea Drinzei celor sint cele cu privire la procurarea
Gîrbova, a tras învăţăminte pre şi sprijinirea învăţâmîntului agro doi. Am să propun biroului orga însuşirea noilor metode ştiinţifice seminţelor din soiuri de înaltă pro
ţioase. S-a avut în vedere asigura zootehnic de masă. S-au asigurat săli nizaţiei de partid să analizăm într-o de lucrare a pămîntului şi a creş
rea unei juste orientări şi un conţi corespunzătoare unde să-şî desfăşoa adunare generală activitatea de în terii animalelor, este una din proble ductivitate, a materialului lemnos
nut bogat al manifestărilor pe pe * \ C L C jfl& b fv tA & X - ~ re activitatea cele 8 cercuri de in- treţinere. mele ce se rezolvă si în cadrul invâ- necesar reparării şi confecţionării
rioada de iarnă. In acest scop, în lu vâţămint, iar biblioteca a recoman Zis şi făcut. Adjunctul şclului de ţâmintului agrozootehnic de masă. de noi răsadniţe şi transportul de
na octombrie comitetul executiv a SFATURILOR POPULARE 1 dat cursanţilor o serie de cărţi şi In gospodăria noastră colectivă sînt îngrăşăminte naturale.
pus in discuţia sa planul de muncă broşuri care să le vină în sprijinul Au fost reparate 640 in. p. tocuri
al căminelor culturale din raza însuşirii cunoştinţelor predate. De organizate 4 cercuri care cuprind un
comunei pentru perioada- de iar asemenea, cînd după o perioadă de număr de 18G colectivişti. vechi şi a început confecţionarea de
nă. In discuţii, membrii comite drele didactice şî ceilalţi intelectuali unor filme documentare. la deschiderea cercurilor s-n obser Prieteni ai cărjii Datorită bunei pregătiri a lectori noi tocuri pină la suprafaţa de 1050
tului executiv au venit cu propuneri din comună. De un succes deosebit s-n bucurat vat că frecvenţa este nesaţ isfâeătoa- lor, care fac expuneri atractive, fo m.p. răsadniţe. Au fost trimise pro
valoroase de îmbogăţire a planului Comitetul executiv nu s-a mărgi şi seara de întrebări şi răspunsuri re, comitetul executiv al sfatului De Ia începutul anului şi pină în losind un bogat material ajutător, be de seminţe la laborator, avînd in
cu manifestări ci; mai variate şi bo nit numai la asigurarea unor condi pe tema: „Importanţa creşterii nu popular a analizat situaţia în şedin frecvenţa la cursuri este de peste 90 prezent asigurată întreaga cantitate
gate în conţinut. Planul aprobat de ţii optime de desfăşurare a muncii. mărului de animale la suta de hec ţa sa din 20 ianuarie. Prin decizia ptezent, la biblioteca clubului din lu sută, Jn prezent, ia toate cercu necesară.
comitetul executiv cuprinde printre Ml sprijină şi cotroleazâ îndeaproape tare". Pentru adîncirea cunoştinţelor elaborată se recomandă consiliilor Lonea au fost înscrişi, la concursul Pină la data de 31 ianuarie a.c.,
altele organizarea ciclului de confe activitatea unităţilor culturale din reieşite cu prilejul răspunsurilor date gospodăriilor agricole colective sâ rile au fost predate cite 19—20 lec
rinţe pentru colectiviştii necuprinşi raza comunei. Permanent se urmă colectiviştilor, participanţii Ia acea oblige pe brigadieri să se îngrijea „Iubiţi cartea", 70 de tineri. In ur ţii, iar la cercul pomicol prin pre a fost transportată cantitatea de ICO
!n învăţământul agrozootehnic, seri reşte cum sint înfăptuite prevederile stă seară au vizionat şi un film do scă de mobilizarea cursanţilor. In ma celor două discuţi; finale ce au darea lecţiei a 18-a cursul s-a înche tone gunoi de grajd, iar pentru pa
de întrebări şi răspunsuri pe teme din planul activităţii culturale pe cumentar privind creşterea anima acelaşi timp membrii comitetului avut Ioc cu aceştia, 48 au obţinut iat, treeîndu-se în continuare la re turile calde s-au transportat tot pină
legate de munca practică din gospo perioada de iarnă. Membrii comite lelor. executiv au fost repartizaţi pe capitulare, în vederea aprofundării la această dală 50 tone gunoi dc
dăria agricolă colectivă, manifestări tului executiv participă la fiecare Manifestări in sprijinul întăririi cercuri pentru a urmări şi asigura insigna dc „Prieten al cărţii". Prin materialului şi a fixării cunoştinţe grajd.
ale formaţiilor artistice de amatori, manifestare culturală. econom ico-organizatorice a gospodă o frecvenţă cît mai bună la cercuri. tre cei care au dovedit cu prilejul lor. Cele mai bune rezultate la lucră
acţiuni cu cartea agrozootehnică, seri Toate acestea au făcut ca pină în riilor colective se organizează .şi cu Desigur că activitatea poate fi şi discuţiilor o temeinică pregătire, de Piin seriozitatea cu caic se pre rile ce s-au executat pînâ in pre
literare şi alte activităţi eultural- prezent activitatea la căminele cultu cartea. Astfel, biblioteca comunală mai rodnică dacă comitetul executiv venind purtători ai insignei amintite, gătesc precum şl prin participarea zent le-au obţinut colectiviştii Mi
educative. Planul elaborat a fost fă a prezentat printre altele cartea „De va îndruma conducerile căminelor
cut in strînsă colaborare cu consiliul rale de centru şi la cele din satele ce se îmbolnăvesc animalele" şî culturale să organizeze şi alte mani se numără tinerii Budoi Paraschi- activă la discuţii s-au evidenţiat hâilă Bedeleanu. Pamfil Comşn, Au
de cowducere al G.A.C. Cărpiniş şi Reciu sâ fie bogată în pregăteşte in prezent un concurs festări în sprijinul G.A.C. cum sînt va, muncitoare şi Doroţan Carol, lă cursanţii Aurelia Barua, Floare Com- rel Bonea şi alţii.
După aprobarea planului activită conţinut, şi instructivă. Merită su „Cine ştie cîşrigâ" pe tema: „Cartea serile de calcul, seri ale fruntaşilor cătuş de la mina III Jieţ, lordache şa, Viorica Muntean, Monica Paia- m i i iA il a h o a n c Aş
bliniat (aptul că, săptămînal, de obi
ţilor de la căminul cultural pentru agrotehnică sprijin preţios in obţine din G.A.C. unde sâ se vorbească de Victor, miner la mina II Jieţ şi alţii. thi, Cornelia Truţâ, Anica Tătăhuia, brigadier
perioada de iarnă, comitetul execu cei sini băla, la căminul cultural se rea de recolte bogate". experienţa dobindită de unii colec Paiaschiva Cîrnaţ, Ludovica Boan-
tiv s-a ocupat de aprovizionarea că organizează conferinţe cu colectivi La căminele culturale din comuna tivişti ţn diferite sectoare, şi alte ase R. Iî ALŞAN câş, Onu Breaz, Mihâilă Boancăş, La bibliotecă,
menea manifestări.
minelor şi bibliotecilor cu tot ce este ştii necuprinşi în învăţămîntul agro- Gîrbova se organizează şi alte ma Gctavian Barna, Ion Barna şi alţii.
nifestaţii cultural educative. Perio V. FURIR corespondent activitate susţinută
ing. SIiMION CRISTEA
vicepreşedintele G.A.C.
Rezultatele obţinute în anul trecut
46 In vederea creşterii de către biblioteca din Mihalţ se des
f9 R E C O L T E L E R E V IS T E I producţiei la hectar fre: 907 cititori, 9.145 volume ciiitc,
prind din enumerarea câtorva ci
Colectivul artistic al Teatrului de „Pe liairta ţării e si salul meu", „Pa nicie" ; sau: „Pe harta fă rit e şi sa ti seri literare, seri de basm cu cei
sbat de estradă din Deva a realizat rada toamnei". „Aproape de mine", tul meu /Un sat cu inima dc cinlec O dată cu terminarea lucrărilor de mici, 19 recenzii de cărţi, 15 prezen
noul său speotacol — „Recoltele re* „Fel.iertări la 20 de ani" şi ailele. plină / Pe haila tării e şt satul meu j repartizare a terenului şi a atelaje tări de cărţi, 9 consfătuiri cu cili-
vistei", Pregătit pentru a fi prezon* transmit 6*pectalorului optimism, în Azi îmbrăcat în ie de lumină". lor celor patru brigăzi de cîmp, bri- 1 orii, standuri etc. Numărul partici
lat pe scenele căminelor culturale, credere şi bucurie pentru viata nouă Impresionează plăcut tabloul „Car gaaierii au trecut de îndată la orga panţilor ta aceste acţiuni a fost de
spectacolul abordează o t emaila că ac ce s a făurit pe meleagurile patriei ton, prietena noastră", baletul si mu nizarea transportului îngrăşămintelor 1,714 ţărani colectivişti şi elevi.
tuală, legată de problemele pe oa<ro Avîud un bogat conţinut de idei, zica reuşesc să ilustreze o realitate organice pe cîmp.
le ridică sa'tul de azi. Chia.r de !a găsim in aceste tablouri, imagini vie; aceea că, dacă in trecut satele Această lucrare se execută zilnic Pentru acest an, colectivul biblio
Lăcătuşul ajus- primul moment, spectatorul află acest noiL-tre erau pierdute in beznă, oa cu cite 12 atelaje dc către fiecare tecii noastre şi-a propus să atragă un
tor Cornel Doica luciu. Responsabilul unei caravane menii fiind lipsiţi do comorile nepre număr şi mai mare de cititori. In
de la Atelierele cinematoqralice, derulat de (opiul că Însemnări ţuite aile cărţii, astăzi, datorită grijii brigadă, care transportă in medie vederea realizării acestui .obiectiv,
centrale Gurabar- şoferul maşinii a uitat să aducă si partidului $i guvernului, cartea n de 45.00U—50.000 kg gunoi de grajd. Î11 cursul lunii ianuarie a.c. au fost
’ La işi îndeplineş filmul ce urma să se prezinte in sal, pe marginea spectacolului venit un prieten de nedespărţit al Cele mai bune rezultate în această organizate patru prezentări de cărţi.
te in mod exem este salvat de un grup de tineri ţă oamenilor muncii de. la sate acţiune le-au obţinut brigada a pa Printre acestea amintim prezentarea
plar sarcinile de rani care oferă, in schimbul Ulmului, 1 ealrulLii de stat Spectacolul de estradă, asa oum tru condusă de Gheorglie Usca şi
plan, execuţind in un spectacol: „Un spectacol pentru menţionam, şi cum ii esle propriu ca conducătorii dc atelaje Emil Breaz, cărţii „Baza tehnică materială a co
acelaşi timp nu coleolivişii, un speotacol făcut de noi, de estradă din Deoa gen. pe Ungă scenele care sublinia munismului", „Fruntaşi în crcşleiec
mai luciu ri de pe problemele noastre, vii, actuale, ză viaţa nouă a satelor, bioiuieşle cu loan Muntean şi Mihâilă Popa. animalelor" şi altele.
bund calitate Pen in oare decorul este satul nostru, ajutorul salirei oameni şi apucături VIUGiL OKPEAN Au mai fost organizate recenzia
tru aceasta, el a muzica — - cinlocele noastre, artiştii Inimoase, care impresionează plăcut, invechile. In scenete ca „Bolnavul". brigadier ciuţii „Asa s-a călit oţelul", la caic*
(ost inscris in rin- noi, iar subiectul — imrnoa noastră". alll pri'ii text. muzică, cit şi prin a- „Casa noastră ca o lloare”, „In ţara
dul evidenţiaţilor Cu acest moment cortina se deschide ranjarea scenică, râmînind întipărite vinului". „Popescu", „Fanfara" şi al La gradina de tegume nu luat parte 33 cititori, o consfă
în întrecerea so si recoltele revistei încep in inima spectatorului. Fiecare cinlec tele. işi găsesc critica oameni cu nă tuire pe tema: „Organizarea si teh
cialista. Simbolizind o arie de treier în care ce insolente tablourile de mai sus ravuri diferite : care încearcă să Legumicultura, care la început nu nica selecţiei la păsări" cu 27 par
In clişeu: lăcă- se iLorează cu entuziasm si veselie, este o lauda adusă omului, muncii, tragă chiulul de la nuincă, oare sint prea eia privită cu încredere de ticipanţi.
fusul ajuslor Cor „înotătorii ogoarelor”, intr-o împleti ţârii noastre; înnoirilor înfăptuite. certaţi cu ordinea si curăţenia, cu Pe lingă aceste acţiuni cu canea,
nel Bolea lucrind re armonioasă de duns şi voie bună. Închinat celei de a XX-a aniver respectul si grija fală de bunul ob către membrii colectivei noastre, s-a colectivul bibliotecii expune stan-
la executarea unui ciulă prologul muzical : „Recoltele sări a eliberării paliiei de sub 1 urin 1 ştesc. oameni oare ,,uită“ de sarci dovedit a li deosebii de rentabilă ciuri de căiţi cu ocazia adunărilor
lagăr de compre revistei", in oare, aşa cum spune si fascist, tabloul „Felicitări la 20 de nile încredinţate. Pentru fiecare din Cu toate că am întîmpinnt unele generale ale colectiviştilor, la cercu
sor. cintecul : „Lu joc şi bucurie / Belşu cini" este un omaqiu adus acestui tre aceşti» estradă găseşte „relele" gieutăţi datorită lipsei de experien rile învâţăminltilni agroz.ooiehmc de
gul ne imbie / Cu el ne-am inlrâld important eveniment din istoria po de îndreptare, oferind specia lori lor ţă a colectiviştilor l'aţâ dc această
uzi pe ogor / Prin holda cea boga porului nostru. Cintecul exprimă ti momente plăcute, recreative dar şi aclivîiaie şi a secetei din anul tre masă.
tă / Un cinlec umblă roată / E cinice nerele, nvinl. forţei : „Am ilouăzeci educative. Ca urmai o a acestor acţiuni s-a
dc veselie şi de spor"/. de uni i Si sini cu /ara / Dc aceeaşi Trebuie subliniat faptul ră artiştii cut, totuşi veniturile realizate au reuşit ca în luna ianuarie să în
viislo ; douăzeci dc ani / Am \ iista Teatrului de stat da estradă din Deva determinat adunarea generală sâ scriem un număr de 225 cititori, ni
Si pentru că este vorba de munca (.arc înseamnă primăvară / Am virala an muncit cu rivnă si pasiune pen
şi vitala satelor noastre spectacolul foni / douăzeci de aai“. tru reali7<irea acestui spectacol, planifice pentru acest an extinde 1383 volume chite. Conlinuind să
surprinde, tablou după tablou, bucu Se poale aprecia că' „Recoltele re rea suprafeţei dc grădină de la 50 munc im în acest fel. sint^m convinşi
ria muncii, a vieţii de azi, salimind vistei1' este un spectacol bun, cu .1111 ha. la 75 ha. că sarcinile ce stau în faţa colecti
in acelaşi timp oameni si tenie ră Salul de azi iui mai seamănă cu continui mi'litant. actual, ceea ce laco Asigurarea condiţiilor necesare vului nostru în acest au. vrr fi înde
mase ui urină. Tablourile „Ştie Mu satul de ieri Oamenii Irăiesc altă să-şi aducă o reală contribuţie la ri plinite.
reşul ce ştie”, „Ogorul meu". „Un viaţă, muncesc altfel : „Colectivislă-i dicarea nivelului cultural al oameni producţiilor sporite de legume consti
ram de oais înflorit". „Porumbei”, draga mea / Colindă pe cimpie / Şi lor muncii de la sate. tuie in prezent problema principală MARIANA HREAZ
„La oglindă", „Eşti dragostea mea", tofj o ştiu că ea-i / Modei de hăr IOAN CIOHOTA pentru membrii brigăzii legumico bibliotecară