Page 74 - 1964-02
P. 74
Pag' * Drumul socialismului Nr- 2847
Lectorate cu femeiie
Penhu ridicarea cunoştinţelor de
cultură generală In rindul lemeilor
de la oraşe, Comitelui orăşenesc al
In întreprinderile şi instituţiile te ramurile productive ; multe din Pe lîngă mobilizarea femeilor în lemeilor Deva, In colaborare cu Co
din raionul Alba, în unităţile agri tre ele avînd sarcini de răspundere activitatea productivă, comisiile şi mitelui pentru cultură şl ariă a or
cole socialiste îşi desfăşoară acti în conducerea acestor unităţi. Ast comitetele de femei din raion au ganizat un număr dc 5 lectorate. La
vitatea, alături de bărbaţi, mii de fel, în gospodăriile agricole colec antrenat un mare număr de gospo acestea participă peste 300 temei.
femei. Numai în gospodăriile agri O preocupare deosebită pentru
cole colective, îşi aduc contribuţia tive dm raion 35 sînt membre ale dine la acţiunile obşteşti. Prin mun buna organizare şl funcţionare a lec
la sporirea producţiei de cereale şi consiliilor de conducere şi briga ca patriotică a femeilor efectuată la toratelor manifestă Comitetul ot(l-
animaliere, la întărirea lor econo- diere, iar 200 de tovarăşe organi lucrările executate în raion s-au şenesc al lemeilor din Slmerla şi co
mico-oigamzalorică peste 8.000 de zează cu pricepere munca echipe realizat economii de peste 800000 misiile de femei dc ne strada Aurel
colectiviste, iar în întreprinderile Vlaicii, cartierele Gării şl Ceangăi
din raion participă activ la îndepli lor pe care le conduc. La Ciugud, lei. Numai la construirea a cinci din Deva.
nirea sarcinilor de plan 600 de mun de exemplu, cele 40 ha de grădină grajduri şi 10 hale pentru păsări,
citoare. au fost lucrate de brigada legumi femeile au prestat 34.000 ore de
Coleclivul fabricii „Sebeşul" din Sebeş este format iu majoritate
Despre rezultatele muncii lor, colă condusă de Elena Topîrceanu. muncă patriotică. f . din femei. In toate secţiile muncitoarele, ridicindu-şi continuu nivelul
desfăşurată în toate domeniile de Numai prin valorificarea produselor Delegatele la conferinţă au scos E viden ţiatele îbricii dc cunoştinţe profesionale, minuicsccu pricepere maşinile, reuşind să
activitate, s-a vorbit pe -larg la con dc la grădină, gospodăria colec în evidenţă şi alte rezultate care J c îndeplinească cu succes sarcinile dc plan. In lupta pentru îmbunătăţi
ferinţa raională a lemeilor Dele rea calităţii, aici s-a născut iniţiali va „Numai produse dc calitatea l-a"
gatele comisiilor din întreprinderi tivă a realizat un venit de 320000 dovedesc că în ultim ii ani, comisii pe care o traduc In viaţă majoritatea lucrătoarelor din fabrică.
lei. De altfel, în această gospodărie le de femei, îndrumate de organi ♦ Pentru o clipă, In biroul maiştri- In adunarea generală a organl- î Calitatea produselor constituie dc altfel principalul obiectiv al în
şi sate au arătat cu acest prilej că zafiel de partid, comuniştii au cla- ? trecerii caic sc desfăşoară între mu ncitoarclc dc la fabrica „Sebeşul".
80 la sută din lucrările agricole au zaţiile de partid şi-au îmbunătăţit r lor din sec(ia a lll-a a Intreprin-
sub conducerea organizaţiilor de l dcrlf „Vlscozn” din Lupcni se tă- borat o fiolărirc cu măsuri bine l IN FOTOGRAFIE: muncitoarele tricotcrc Kavcta Grozav, Marin
fost efectuate anul trecut numai de continuu activitatea. Ele au arătat chibzuite. Măsurile prevăzute nu * Monnrlch, Sora Comon, Elena Crem, Caiolina Tincu şi Maria Fusoi
partid, comisiile şi comitetele de £ sase o linişte apăsătoare. La in-
femei. totodată că există posibilităţi ca în tervule mici de timp, Constunfa prins repede viată. Fiecare mem- „ caic, depăşindu-şi sarcinile dc plan sl cxccutînd numai produse dc ca
femei au reuşit sa antreneze un nu J Moldnvan .maistru la finisaj icxltl, brd de parlid a primit sarcini con- * litate, sînt evidenţiate in întrecerea socialistă.
măr mai mare de femei în între De asemenea, în gospodăria co- viitor activitatea femeilor să se ri I întorcea clic o lllă a dosarului In crete. Biroul organizaţiei dc bază *
cerea socialista şi patriotică, în dice la un nivel şi mai înalt. Pen ♦ care erau scrise rezultatele intie- P.M.R. a repartizat comuniştii aco- ♦
Io unde procesul dc produci ie se *
X cerii socialiste. La fiecare filă mc-
munca cultural-educativă şi la ac Conferinţa raională tru aceasta, comitetul raional şi ♦ di/fl... ‘deslăşura mai anevoios. Munciloa- «
comisiile de femei, aşa cum a sub
ţiunile de interes obştesc. Cele 485 T — La fabrica noastră stnt multe rele care nu stăpîneau îndeajuns *
a femeilor Alba
cercuri de citit frecventate de un liniat în concluzie tov. Elena Bor ♦ evidenţiate — răspunse ca. Despre de bine tainele meseriei, au tosr # La cci*ciHB*ile de citai;
repartizate sd lucreze pe lingă cele *
T care doriţi să scrieţi? Despre Oh-
mare număr de femei, conferinţele za, preşedinta Comitetului regional f lia Pocnatu, Vcronica Tomulca, care aveau o experienţă bogată In *
pe diferite teme organizate la că lectivă din Mihalţ, după cum a ară al femeilor, vor trebui să se îngri t Aurelia Brănef, Susana Palaliy, muncă. La indicafh organizaţiei (le * o a c tiv ita te c o d n ic a
+ Ioana Ghinea sau despre Maria
minele culturale, participarea fe tat iov. Ana Florea îşi aduc contri jească mai mult de îmbogăţirea te ♦ Scchereş, Maria Moga. Rada Con- partid, gru/yele sindicale din sec- * Ca dc obicei, o dată cu venirea Cu viu interes au fost ascultate ex
fie au prelucrat cu /oale munct- ♦
meilor la cercurile agrozootehnice, buţia la întărirea ei economico-or- matică a cercurilor de citit, a lec ţ slantln, Anlşca Grecu, dar cile nu toatele criteriile întrecerii socialis- * iernii, in comuna noastră activitatea punerile cu tenie ca : „Hătrîncţoa şl
Ic. Consfătuirile dc producţie uu ♦
la cursurile de calificare precum şi ganizatorică peste 600 de colecti toratelor pentru femei, să organi ♦ aş puica enumera. lost mai bine pregătite. Ca urmare, + cercurilor dc citit sc intensifică : nu prelungirea vieţii" ţinută în două
multe alte activităţi, au dus la îm viste, care în anul trecut au efec zeze mai multe expuneri cu carac J De cele spuse dc tov. Constanta h discuţii, pc lingă laptul că a • mărul participantelor creşte, la fel şedinţe la cercul nr. 7, „liolilc care
ca şi formele folosite pentru îmbo
♦ Moldovan, nc-am convins. In scc-
bogăţirea cunoştinţelor lor profe tuat 152.000 zile-muncă. La lîucer- ter educativ. De asemenea, întru- ţ fia flt-a. citit la sortare, bobinat, crescut numărul participanţilor, se < găţirea cunoştinţelor colectiviştilor. sc transmit dc la animale Ia om şi
sionale şi de cultură generală. A- dea, Miceşli, Cislei, Teiuş, Ighiu şi cît s-a observat că (a unele cercuri ♦ răsucit sau ta depănat, am Inlilnit făceau propuneri valoroase, mc- j Nu sc poate spune că vara cercu combaterea lor" în urma cărora s-au
la
purtat discuţii şi s-a răspuns
nile să sporească produci ia.
să t
cest lucru este reflectat de reali în alte gospodării colective, femeile agrozootehnice, participarea femei I multe evidenţiate In întrecerea so- imbund/ăfeasră calitatea lirelor de *■ rile dc citit îşi încetează activita numeroasele întrebări puse dc parti
tea. Şi atunci se citesc broşuri lc-
+ ciallstă. La această secţie nu este
zările obţinute de femei la locurile participă activ, la toate lucrările a- lor este slabă, comisiile de femei l lună ca muncitoarele să nu-şi ren- mătase. Muncitoarele cu experien- ♦ catc dc viaţa şi activitatea săteni cipanţi.
fd in muncă au executat demon- ♦
lor de muncă, de contribuţia pe gricole. Multe dintre ele, care lu au datoria să se ocupe de m obili ♦ Uzeze sarcinile plantlicale. E drept, slralii practice asupra telului cum t lor, sc fac recenzii sau sc prezintă Recenzarea cărţilor „Victoria dc
care acestea şi-au adus-o la înfru crează în sectorul zootehnic au a- zarea acestora şi să orienteze toa £ că in urmă cu un an doi, rezulta- Işi organizează iocul de muncă ♦ uncie materiale cu caracter educa la Oltina" dc Paul Angliei, „Cor-
tiv. Dar, lucrările agricole caic cer
X tcle obţinute nu erau nlit de Iru-
dovatrii" dc Ion Lăncrănjan şi altele
museţarea oraşelor şi satelor. cumulat o bogată experienţă în te formele de activitate spre îmbo ■ moaşe. O parte din munciloatc Rezultatele aplicării in producţie f un marc volum dc muncă, nu per au fost dc asemenea apreciate dc
In cuvîntul său tovarăşa Reghina creşterea animalelor. Ingrijîtoarelc- găţirea cunoştinţelor profesionale _ mai râmfneau uneori sub plan. Nu a acestor măsuri n-au înlîrzial să ţ mit organizarea unor forme de ac membrii cercurilor dc citit.
se orale. Numărul evidenţiatelor *
Tofan de la fabrica „Ardeleana", a mulgătoare sau îngrijitoarele de la ale femeilor, spre educarea lor în exisla o preocupare susţinută pen fn întrecerea socialistă a crescut. £ tivitate cu o durată mal lungă. Iar Cu scopul dc a ajuta pe colecti
na însă, pentru toţi locuitorii noş
tru fmbunătătirea continuă a cati-
arătat că întregul colectiv al fabricii fermele de porci şi tineret bovin, spiritul dragostei faţă de muncă. tăfii lirelor dc mătase. Apoi, une Muncitoare ca: Vcronica Moga, - tri este o perioadă cind preocupă vişti la însuşirea cit mai temeinicii
se mîndreşte cu muncitoare ca Ana ca Paraschiva Margineanu din Ciu- * le obişnuiau să inlirzie dc la Maria Toader. Lucrc(ia Mocanu, ţ rile nu mai solicită timp şi volum a lecţiilor predate la cercul dc în-
lllşca Valea, Nusfasia Slmion, Eli- ■
marc dc muncă. Fiecare colectivist
serviciu sau chiar să absenteze.
văţămint agrozootehnic, pentru ri
Moldovan şi Paraschîva Scheau care, gud, Maia Mezei din Cricău, Ma Ca preşedintă a Comitetului ra întrecerea socialistă nu era în sobcla Berceanu, Ileana Zo/dy sau * caută să-şi petreacă vremea într-un dicarea nivelului lor profesional, s-a
pentru rezultatele obţinute, au fost ria Popescu din Totoi şi altele, sînt ional al femeilor Alba a fost realea- deajuns de bine organizată, se pu Olga Gclsler, Ana Zdrobiei, Bau- v mod plăcut şi cit mai instructiv. Te acordat o atenţie deosebită popu
Una $elaru sl atilca altele, reuşesc T
lună de lună evidenţiate în între apreciate pentru munca lor. să tovarăşa Lucreţia Sandu. nea accent pc depăşirea planului, să-şl dcjjăşcască zilnic sarcinile de ... lingă activităţile cc se desfăşoară larizării broşurilor agrozootehnice
neqliilndu-se calitatea produselor. la căminul cultural şi unde colecti
cerea socialistă. La fel, tov. Maria Aceste lipsuri n-au persistat Insă plan, să dea numai produse de ca- ♦ viştii participă fn masă, mulţi dintre şi prezentării unor expuneri legate
Dreghici, Maria Boldura, Margareta prea multă vreme. Inlr-una din lilatc bună, evidentiiiulu-sc in in- r ci şi îndeosebi femeile, frecventea dc viaţa şi munca din gospodăria
zile, comuniştii secţiei au analizat trecerea socialistă lună dc lună. + ză cu regularitate cercurile dc citit. agricolă colectivă. In această direc
Ijac şi alte delegate au evidenţiat Munca lor te impresionează plă- t
temeinic şi cu răspundere problc- In această Iarnă, pentru a cuprinde ţie sc (inc o strînsă legătură cu lec
munca desfăşurată de lucrătoarele ina întrecerii socialiste. cui. Pc toate Ic caracterizează ace- 1 torii cercurilor dc la invăţămînlul
din cooperaţia meşteşugărească, de + — Avem prea pufine evidenfia- Inşi lucru: optimismul, hărnicia, i cit niai multe tovarăşe, In indicaţia agrozootehnic şi sc planifică lecturi
♦ te, an spus în adunarea generală /jasiunea, simful datoriei. Acestea f organizaţiei dc partid, acestea au
la P.T.T.R., Atelierul tipografic, pe sini evidenţiatele labricii cu oare ♦ colective din acele cărţi şi broşuri
+ a organizaţiei ele partid o parte
muncitoarele de fa Uzina chimică t din comunişti. In secţia noastră întregul colccljv se poale mindri X fost organizate pc circumscripţii care vin fn sprijinul cursanţilor.
< *Zlatna şi din alte instituţii atît Ia + sînt cunoscute ca evidenţiate unele pe bună drcptulc. L. DEMCTER ± electorale. Cele 19 cercuri dc citit Drept urmare, la majoritatea
▼ şi aceleaşi muncitoare.
1 locul lor de muncă cît şi în activi reorganizate sînt conduse dc cadrele cercurilor dc citit s-au prelucrat
■++++ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦♦ didactice şi dc tovarăşi bine pregă
tatea obştească. Muncitoare ca Zina teme cum sînt: „Căile dc întărire
tiţi din cadrul comunei.
Sicoe, Estera Cîmpean, Ccaterina cconomlco-organizatorică a gospo
Ardelean, luliana Sabău, şi altele, fiv is ic lc în v a jă Prin planurile tematice alcătuite
( o ! c c dăriei agricole colective", „Cultura
îşi îndepjinesc cu conştiinciozitate de către Comitetul comunal al fe porumbului hibrid", „Porumbul si
sarcinile ce le revin în întreprinde Anul acesta la cercu- în însuşirea materia le, cursantele îl pri meilor împreună cu conducerea că loz în hrănirea animalelor" etc.
i ile agrozootehnice ca lului predat. De exem mesc in primul rind minului cultural şi a bibliotecii co
rile respective. Mult apreciate au fost şi diafil-
re funcţionează in ca plu, la majoritatea din partea lectorilor, munale, activitatea acestor cercuri
O activitate rodnică desfăşoară care le ajută să-şi mclc prezentate la unele cercuri pc
drul gospodăriilor a- cercurilor de citit din
mai cu seamă femeile din satele ra igricole colective din satele Boz, Dobra, Lă- conspecteze materialul, este orientală spic îmbogăţirea cu lemc ca : „Lupta pentru pace", „In
ionului, colectivistele. Ele sînt ne raionul îlia, s-au în pusnie şi altele, tinîn- ie învaţă cum să ia noştinţelor colectiviştilor, spre edu sat la noi", şi altele, ca şi organiza
scris 850 de colectivis du-se o strînsă legă carea lor în spiritul patriotismului
lipsite de la lucrările agricole ce se notiţe pentru a reţi rea dc „Călătorii pc harta patriei'*,
te. De la începutul tură cu lectorii de Iu socialist şl al internaţionalismului
execută în gospodăriile colective, ne ceea cc este esen formă deosebit dc interesantă şi in
primelor lecţii, majo învătămîntul agrozoo proletar. Astfel, ţinindu-sc scama dc
muncesc cu succes în sectorul zoo ţial. Din rîndul tova structivă.
ritatea comisiilor de tehnic, s-a prevăzut pregătirea participanţilor, dc nive
tehnic, în legumicullură şi în toa răşelor inginere, lec Acestea sint doar cileva din for
femei s-au ocupat cu prezentarea unor ex lul lor dc cunoştinţe profesionale şi
tori la învăţămintul mele dc activitate cc sc desfăşoară
răspundere de mobi puneri. citirea de cărţi culturale. în tematica cercurilor au la cercurile dc citit din comuna Pia
La gospodăria agricolă colec agrozootehnic, care s«
tivă din Ribiţa, raionul Brad, lizarea acestora pen şi broşuri cu teme le bucură de aprecierea fost prevăzute prezentări dc cărţi, nul dc Sus, forme care contribuie la
Cu trei ani In urmii, tî- Pascu Mihaela, una din primele cercul pentru cultura plantelor tru a frecventa cu re gate de lecţiile preda cursanţilor pentru fe recenzii, lecturi şi discuţii legate dc educarea colectiviştilor şi îmbogăţi
Dâra Ruxanda Milut s-a ci paciente, care pe alunei abia este frecventat de 22 colectiviste. gularitate şedinţele te. Drept rezultat, co lul cum conduc cercu problemele din viaţa satului pre rea cunoştinţelor lor profesionale şi
Convinse că numai însuşindu-şi
prezentat la spitalul de pe păşise In cel de-a! treilea an, a cît mai multe cunoştinţe profesio de cerc. lectivistele din aceste rile. amintim pe iov. cum şi teme cerute dc participanţi, culturale.
diatrie din Ordştie. Absol lost adusă la spital Intr-o stare nale pot contribui la sporirea La îndrumarea co gospodării care frec sfaturi gospodăreşti şi altele. Aces
ventă a /acu Jiul U dc medi gravă. Ore la tind, ziua şi noap producţiei de cereale la hectar, mitetului raional al ventează cercurile a- Anişoara luga din Do- te activităţi sc desfăşoară la fie Pentru viitor, noi vom lărgi tema
cină, fusese repartizată să tea, tinăra Ruxanda Mi Ini nu se cursantele se pregătesc temeinic. femeilor, multe comi erozoolehnice, se pre brş, Maria Bota din care ccrc odată pc săplămînă — tica cercurilor dc citit cu noi for
lucreze aici, să se îngri despărţea dc pătucul Mihaelei, IN FOTOGRAFIE: tovarăşele sii din gospodăriile a- zintă bine pregătite şi Şoimuş şi Viorica Bă- marii scara. me dc activitate şi probleme legate
jească de sănătatea cclălcni- li urmărea pulsul, U administra Sabina Trifa şi Niţa Anliţa care gricole colective au participă la discuţii. lălan de la gospodăria dc munca şi viaţa satului.
lor din oraş. Cu bogatele medicamentele ncccsate la orc se numără printre cele mai bune folosit diferite forme Un ajutor preţios In agricolă colectivă din Printre cele mal active silit cer MARIA M1RCEA
cunoştin(e acumulate in la- fixate dinainte. Acum, Mihaela cursante, în timp ce îşi iau no de activitate cu scopul însuşirea unor bogate Ilia. curile dc citit conduse dc tovarăşele bibliotecară
cultale şi In perioada dc zburdă cu tovarăşele ei de joa tiţe la o oră de predare. TUDONI VICTORIA Elena Bena, Ana Todcran, Olimpia comuna Pianul de Sus,
de a ajuta pe cursante cunoştinţe profesiona corespondentă da Cărăuş, Maria Vişon şi altele. raionul Sebeş
practică, trebuia să vină că. Deseori, împreună cu mama,
acum In ajutorul micilor trece pe la spital s-o vadă pe
pacienţi. Ruxanda. Fetita cu răsullaiea fier
Cind li se îmbolnăveşte binte şi pulsul slăbit dc acum trei bine înţeles de tipul de mobilă. sută mică şî un fotoliu, unde in mo acestora faţă de o piesă a mobilie
copilul, (ic că e zi sau noap ani a devenit astăzi una din prie Dacă avem insă piesele amintite, mente de destindere poate fi citită rului.
te, bufi la uşa medicului tenele cele mai bune ale doctori- p r a c t i c e este bine su fie amplasate aşa cum o carte sau un ziarl BUCATAUî A. O satisface pe gos
şi-i ceri ajutorul. Unii clnil tei... podină numai alunei cînd aceasta
s-a arătat mai sus. După ce am terminat cu aranja
văd cd medicul este tlnăr, Pe trişor — copilul familiei Paş- In ultimii ani, pe harla regiunii mici ale vestibulului. şi faptul că rea mobilei este recomandat ca se poale servi de toate obiectele ne
cesare numai prin întinderea bra
au unele reţineri. Aşa s-a liu — care a te trei ani, nici nu noastre au apărut cartiere noi cu este perforat de 3-4 uşi, pentru a Dulapul este piesa din mobilier pardoseala să fie acoperită fie în ţului. Poziţia anumitor piese: spă
întfmpfat la început şi cu Ştie clnd a făcut cunoştinţă cu a- blocuri moderne, aspectuoase. Numai se lăsa totuşi spaţiu liber.de circu care ocupă un spaţiu mare. Totuşi, întregime, fie numai central cu un lător. sobă, prize ctc. sîm fixate
tinăra Ruxanda. Primii oa ceav/d Iată tinuiă cu halat alb pc in anul trecut, ca urmare a investi laţie se recomandă mobilarea cu un problema aşezării şi păstrării hai covor. In cazul mobilării dormito pe perele ; deci, în funcţie de aces
meni cate i-au solicitat a- care o vizitează acum destul de ţiilor alocate de stat, s-au dat în fo- cuier de perete prevăzut cu o po nelor este foarte importantă. Deci, rului cu piese de culoare deschisă, tea amplasăm mobilierul. Lingă spă
fuiorul, au prlvit-o oare des. Avea numai un an cind ma lesin.ţa oamenilor muncii din regiu liţă j^entru pălă el nu poate lipsi din apartamentul pereţii fiind de a- lător este bine a se aşeza o măsi
îmbrăcată cu tablă inoxidabili, /
cum m iraţi: „Aşa ţinură, ce ma, strînqindu-l la piept, a bătut nea noastră peste 3.000 apartamente. rii. Lîngă cuier semenea pastelaţi, rare se pregătesc alimentele.
Ştie ea ?“ Nu şt-au rostit la uşa doctoriţei, cu lacrimi In Pentru acest an se prevede să se este indicat să e- covorul poale avea pul trebuie să fie compus din piese
xLsle o oglindă. modulate, caic se pot amplasa fie
gfndurile, dar doctoriţă i-n ochi. Diagnosticul: bronşită acu construiască în regiune blocuri ce Pentru încălţă culori de nuanţe în jurul spălătorului sau deasupra
Infcles. Auzise dc la medi tă, apoi complicafii: bronhopncu- însumează 4.100 apartamente. minte se poate ceva mai închise ; lui, fie pe alt perete liber. Frigide
ci] mai In vlrstă că liccare monie. Au urmat zile şi nopţi dc Zi de zi, tot mai mulţi oameni ai confecţiona o lă- verde smarald, sau rul este condiţionat ca amplasament
dilă caro poate fi albastru violaceu,
trecuse prlntr-o perioadă a- veghe, tratamente aplicate cu pri muncii primesc apartamente noi. de poziţia prizei. Este indicat să
folosită şi ca sca luminat de cîteva nu fie în apropiere de sursa de căl
semănăioare la începutul cepere dc doctoriţa MHui, care In- Aceasta ridică în faţa fiecărei fa un. Telefonul este
muncii şl era pregătită. deptintndu-şi cu pasiune munca * milii, probleme importante asupra recomandat să se puncte de galben dură şt aburi.
Cînd spaţiul din hucălâne per
portocaliu. Ace
Cu siguranţa omului care ştie pentru care s-a pregătit nu şlia Telului cum trebuie amenajat inte monteze in vesti leaşi culori le pu- mite, se poate completa mobilierul
ce arc dc tăcut, a începui să coli- cc-i oboseala. riorul locuinţei pentru ca atmosfera bul. DORMITORUL. tem avea pe lapi- cu o masă şi cu scaune pentru ser
sulte pe micii îmbolnăviţi, sub o- Petrişor nu înţelege încă lot ce lui să fie prietenoasă, discretă. Nu Este c a m e ra | H | m —J ţeria fotoliului şi virea prînzului, dar, se recomandă
chil îngrijoraţi al părinţilor, sta a făcut pentru el această tinăra esîo suficient să ai o locuinţă nouă. care trebuie să H ,;!t â j a pernei decorati- totuşi, a se utiliza camera dc zi pen
tru acest scop.
bilind diagnosticul şi tratamentul rare îl mlnglie cu căldură de fie Ea trebuie să fie şi confortabilă şi s a tis fa c ă cea K , ' Se ve de pe pat.
care dală cind se întUnesc, li va aceasta depinde numai de noi, de mai importantă Igiena bucătăriei sc poate menţi
ce urma sd li se Iacă. Umbla cu necesitate: odih Pe lîngă cele a- ne numai prin adăpostirca obiecte
spune Insă mama, la timpul po modul cum no organizăm interiorul :
grijă şi pricepere cu copiii, celor na. Această încă lătate, mai trebuie lor dc care ne servim, în dulapuri
trivit. şi atunci recunoştinţa va li mobila, perdelele, covoarele, vadele mici, simple, pentru a se putea uşor
mar mari Ic vorbea cu blîndeto pere nu trebuie să fie mobilată nu nostru. Dacă înainte vreme, dulapul să se ţină seama că accesul la fe
şi mai marc.., cu flori etc. Cînd am primit o lo reastra din dormitor trebuie să ră- întreţine curăţenia. Nu este indi
tăcindu-i să uite dc Irtca pe care mai cu piesele necesare: pat, dulap, era o piesă mare, cu multe orna cat ca pereţii bucătăriei să fie zu
...Sub sticla de pc biroul tinăru- cuinţă nouă şl am început să or mînă liber. Ea trebuie să fie a^o-
orice copil o incearcă etnd se vede toaletă, un fotoliu. Palul poate fi mente, astăzi s-a mal simplificat, grăviţi cu desene de flQri, ciuperci
hn doctor pediatru Ruxanda Mihu, ganizăm interiorul ei, este bine să dublu sau simplu Mai practică, periiă cu o perdea subţire de cu
In luja medicului. Uneori, pe cei dar totuşi ne siînjeneşte. De acceu loare deschisă, bogată în falduri şi etc. In „micul laborator'* unde gos
mai mici fi mustra, In glumă, cd alături de lotogralia Mihaelei, se ţinem seama că spaţiul trebuie să este mobilarea cu paturi simple, de se recomandă să-l amplasăm în aşu suspendată de un suport de lemn podina işi petrece o bună pane din
află şl alte multe chipuri de copii. aparţină locatarului, nu mobilei sau oarece acestea permit o amplasare
n-au venit mai repede l-j ca, atun fel, îneît să ocupe In cameră un vopsit lot în .culoare deschisă. Dor limp, plafonul este indicat să fie zu
Sini fotografiile micilor pacienţi altor obiecte. Dar, să păşim într-un în mai multe moduri. Dacă se mo
ci cînd a început să-i doară, să spaţiu cit se poale de mic, lipit dc mitorul trebuie să-ţi asigure o at grăvit în alb. iar pereţii de culoare
la sănătatea cărora a vegheat in apartament nou şi să vedem cum bilează camera cu pat dublu, este
dea semne de nelinişte, ca şi cînd mijlocul unui perete care nu osie mosferă calmă, odihnitoare, intimă. bi’umărie.
cursul celor 3 ani Ruxanda Mihu, l-am putea amenaja mai bine. Să Nici o piesă nu trebuie să Iie colo
părinfii — adevdrafii vinovaţi — contra indicat ca acesta să se aşeze perforat de uşi sau ferestre. Problema pe care n:-um propus
tinăra cu halat alb. O privesc zlm- începem bunăoară cu vestibulul, ceă rată prea închis, strident.
nici n-ar H fost de iafă. Alteori se intr-un colţ a) încăperii, deoarece O altă piesă necesară în dormi ssl o rezolvam nu este terminată.
hind* pored spuntndu-i „Ifi mulţu mai mică piesă din locuinţă. La amenajarea unui interior, in
udresa ditect, cu severitate părin iiu permite accesul pe ambele lui tor este toaleta. Aceasta poate să tervine în li nai şi personalitatea Desore amenajarea interiorului lo
ţilor : m im /”, aşa cum li spun to[i pă VESTIBULUL. Kste încăperea părţi. Este bine a se amplasa astfel fie amplasată într-un loc luminos locatarului. O lampă marc cu picior cuinţei nc'.i.sire se poale vorbi mai
rinţii al căror copii au tost ingn- care creează prima impresie despre al încăperii. Dar, dacă nu avem loc
— Cc-ali aşteptat pină acum ? palul, îneît locul dc pernă să nu fie va fi am pl’sată lîngă fotoliu, o de ni lei. De nc.'.o, î.Hr-un alt nu
iUI dc neobosita doctoriţă. locuinţă, de aceea trebuie să-i acor suficient pentru aşezarea ci, putem plantă decorativă va fi aşezată pe
Dojana aspră, plină de grijă dăm o mare atenţie. Obiectul prin opus ferestrei, pentru a nu li stîn- măr al „Paginii femeii", vom con
fală dc via/u copiilor, trezea In ini U. BUD1N să o înlocuim cu o oglindă mai mică o etajeră mică lîngă geam, un ta tinua sfaturile noastre referitoare la
(după o corespondenta a cipal pe care trebuie să-l amplasăm jeniţi în timpul odihnei de lumina blou cu o ramă discretă va li sus
ma părinţilor încredetc. pe care o vom suspenda pe unul din felul cum trebuie amenajat un a-
iov. Sidonia Mureşan) în această încăpere este cuierul de din afară. pereţii camerei. Renunţînd la toa pendat pe peretele rămas liber, fără pariament pentru a fi cît mai con
haine. Dat fiind insă dimensiunile Aranjarea dormitorului depinde letă putem găsi loc pentru o mă- a se căuta o situare simetrică a fortabil.