Page 75 - 1964-02
P. 75
Fag. 3
• Nr. 2847
Invăţamîntul de partid fa nivelul Conferinţele agrozootehnice — N Ifin A ------
RADIO 3FBEŞ: Taxiul morţii — c/nemo-
cerinţelor cît mas atractive 23 FEBRUARIE 19G4 togulul „P rogic^ur; Balada hu
..Sebe
sarilor — cinem atO fjralul
PROGRAMUL I : G,00 Concert şul"; ORAŞUL: Tudor sena I 5/
de dimineaţă : 7,10 Din cintecele n Iha — cinematograful „Patria"; Gc-
Schimburi de experienţă între propagandişti Pentru colectiviştii care nu au fost bleme importante legate dc preocu Ia şcoală există două aparate dc pro ţărănimii noastre colectiviste ; neialul — cincmatuqralul „Plăcu
cuprinşi în cercurile de învăţămint pările colectiviştilor din Orăşiioara iecţie pentru diafilme. Acestea au 3,00 Sumarul pi esei cc*nti ale ; ră"; HAŢEG: Albă ca v.dpada —
Organele şi organizaţiile de partid ţ&tr cu prilejul unor asemenea agrozootehnic, la căminul cultural de Sus şi au fost audiate cu viu in unele defecte dar ar fi putut fi re 0.0G Cu (interul şi jocul pe pla
dc la Atelierele H.M.lt. Simcria, ne schimburi de experienţă, reuşesc să din Orăştioaia dc Sus a fost orga teres. La unele expuneri cum a fost parate, dacă sc depunea interesul iuri muscelcne ; 3,30 Tealru la cincmaloqtalul „Popular1'; BRAD:
necesar,'si folosite cu eficienţă în
scrie iov. IMlhni Georgescu, secrcjnr obţină rezultate mai bune în orga nizat un ciclu de conferinţe. Este de exemplu, „Să folosim seminţe din cadrul ciclului de conferinţe «agro microfon pentru copii : „Emil şi Estradei, est radu — cinennitogiulul
„Steaua rusie"; ILIA : Moby Dich
al comitetului de partid, se ocupa în nizarea şi desfăşurarea activităţii vorba de ciclul de conferinţe cu ca soiuri de mare productivitate", pen zootehnice. detectivii4' : 9.30 Melodii de es
cursurilor, a seminariilor, în legarea racter agrozootehnic, menit să îm tru a uşura asimilarea cunoştinţelor tradă ; 10,50 Frumoasă eşli. pa — cincmatoqiuiul ..Lumina"; SI
mod permanent de buna desfăşurare fiecărei lecţii de sarcinile actuale bogăţească cunoştinţele profesiona transmise, tov. Maria Popa a adus Au mr.i rămas, din temele plani tria mea — emisiune de cînlece ; MBRIA: Su ne trăieşti, Gnol — cmc-
a in văţămintului de partid. O preo trasate de partid. le ale colectiviştilor şj, in acest fel, şi a arătat seminţe de legume, cx- ficate a fi expuse, doar patru. Con 11,05 Din repet loriul Teatrului de matogralul ..Mureşul"; 7.LATNA :
cupare susţinută se manifestă mai n- să le fie de folos în munca pe care ducerea căminului cultural, ca si stat de operetă: 11,30 Muzică O zi zgomotoasă — cincmatoqia-
a- plivind practic însuşirile pe caic tov. Maria Hopa, lectorul ciclului dc
Ies pentru continua îmbunătăţire a o depun in cadrul gospodăriei agri acestea trebuie să le posede pentru conferinţe, vor trebui să se îngri populară ; 12,00 Interpreţi de mu lut „Muncitorul" ; LONEA : Regi
muncii propagandiştilor. In acest De la tov. Ioan Slovenschi, direc cole colective. Conducerea căminului a da rezultate cit mai bune. De ase jească ca la acestea să fie prezentat zică uşoară ? 12,40 Arii clin ope
tor al cabinetului de partid din cultura! s-a preocupat din timp de re interpretate.1 de baritonul Ni- na sla\iei dc benzină — cincmalo-
stop an fost organizate, zilele tre Orăştie am primit ştirea că un alcătuirea tematicii ciclului. Astfel, menea, a arătat celor prezenţi cum un material intuitiv bogat, variat, colac* Hei ica ; 13,10 Dc toate pen (/iqIuI „M ineiul" ; TLIUŞ: La vits-
cute, schimburi de experienţă între schimb de experienţă intre propa după o prealabilă consultare cu lec se determină capacitatea de încolţite caro să trezească interesul şi să tru loţî : 14.00 Muzică populară la dragostei — cincmalogtalul
a seminţelor. Un exemplu asemănă
propagandiştii de la cercurile de stu gandişti a fost organizat şi în co turii cercurilor de învăţămint agro tor poate fi dat şi în legătură cu reţină atenţia participanţilor. De cerută de ascultători ; 15,00 Din „V iclotia" ; APOLDUL DL SUS:
diere a Istoriei P.M.R. anul II şi de muna Deriu. Mulţi propagandişti au zootehnic si consiliul de conducere prezentarea temei ..Creşterea oilor asemenea, consiliul de conducere al viaţa satelor patriei ; 15,20 Pro Locuri ia manii — cinematogruiul
G.A.C. e necesar să acorde conduce
la cursul seral anul II. fost invitaţi să participe la predarea al G.A.C., în cadrul ciclului au fost cu lină fină şi semilină", cînd ex rii căminului cultural un sprijin şi gram muzical dedicat fruntaşilor .,23 August" ; CALAN ; Tudur —
Cu prilejul acestor schimburi dc unei noi lecţii şi la ţinerea semina stabilite 12 expuneri cu conţinut plicaţiile au Inst însoţite de planşe mai mare decît pînă în prezent la de pe ogoare ; 15.50 Cîntâ coi ui scr/.T / şi a II-a — c.nemaloqta
eyperienţă numeroşi propagandişti rului cu cursanţii cercului de stu adecvat specificului localităţii, pla privind rasele de oi. mobilizarea participanţilor. Cuno minerilor din Lonea ; 1G,15 Noi lul Tabăra I.C.S.H.".
înregistrări de muzică vocală şi
nului de producţie al gospodăriei co
Plinire care tov. Oaicea Novac, Pe diere a economiei şi organizării pro lective. Acestea au fost eşalonate în Arătam însă mai sus ca, dacă ex ştinţele transmise prin ciclul de instrumentală ; 1G,30 Pagini or
tru Giradă, La/.ăr Popa, Toma ducţiei gospodăriei agricole colecti timp astfel îneît, la cămin., săptă- punerile planificate s-au ţinut cu conferinţe sint deosebit de folosi chestrale din opere ; 17,00 Muzică TEATRU
Obeorghiu si alţii nu arătat din me ve, conclus dc» tov. Iustina Popovici. mînal are loc o astfel de expunere. regularitate, au fost bine pregătite toare şi vor fi de un real sprijin uşoară ; 10,02 Noutăţi pentru iu 23 FEnitUAItIF 1%«
todele lor de muncă in vederea în La sfîrşilul schimbului de expe- Demn de remarcat este faptul că, şi prezentare accesibil, doar unele bitorii muzicii populare : 1S.30 DEVA : „Orfcu în infern" Tea-
de
dintre acestea au fost însoţite
tocmirii cuvinlului introductiv, orga i ienţă nu fost organizate discuţii în alît conducerea căminului cultural, material intuitiv, de planşe, schiţe, colectiviştilor în efectuarea lucrări Emisiune literară ; 19.00 Ani în trul de stat Sibiu ; SEDES : „Re
nizării şi desfăşurării seminariilor tre» propagandişti asupra felului cît si lectorul acestor conferinţe, tov. mulaje etc. Din această cauză, ele lor ce vor începe in cadrul G.A.C., drăgit o melodie — emisiune de coltele revistei" Teatrul dc* stat
ste cum a decurs învăţămînlul în acest Maria Popa, profesoară de „Agricul nu au avut întotdeauna un nîve! o dată cu venirea primăverii. muzică uşoară romîncască ; 19,35 de estradă Devn : ALBA 1ULIA :
Eficacitatea acestor schimburi de cerc. Din discuţiile purtate a reieşit tură" la şcoala din localitate, au atractiv corespunzător, fapt ce a fă V. CIIIŞ Se«nră de rom.nnte cu Dorina Dră- „Şcoala iepuraşilor" Teatrul dc
stat de păpuşi Alba Tulia.
ghici şi Dorel Liveanu ; 20,00
experienţă nu a întîr/.ittt să se vadă. că schimbul de experienţă a fost util acordat atenţia cuvenită expunerii cut ca participarea colectiviştilor la
lor cu regularitate, în zilele şi la
In prezent propagandiştii care con penii u propagandişti, ajutindu-i să-şi orele stabilite. Pină în prezent, din unele din conferinţe să fie redusă, S IF» <8i> 118 j[ Tealru la microfon, premiera ,,0' BULETIN
duc asemenea cercuri, imbunălăţin- Îmbunătăţească stilul şi metodele lor cele 12 expuneri planificate au fost sub posibilităţile existente în Oră- singură viaţă" ; 21,35 Muzică de METEOROLOGIC
dans ; 22,20 Muzică uşoară inter
ştioara de Sus. Conducerea cămi
du-şi melodica pe baza celor invâ- de muncă. prezentate 8. Acestea, pregătite cu nului cultura), lectorul ciclului, nu pretată de Vma Sumai; ; 22,35
grijă si îmbogăţite cu date şi fapte s-au preocupat suficient de găsirea Muzică dc dans. p tN rriu 2-i oua
îndrumare şi control permanent din cadrul G. A. C., au fost expuse unor forme de prezentare interesante Vremea rdmine rece cu cerul
liber, într-un limbaj accesibil şi în în cadrul cărora să fie folosite din- CINEMA
In cadrul staţiei a JV-a a C.F.U. Lncaei, Simion Vinţnn şi Viorel An- soţite uneori de materialul intuitiv februarie mai nutlt noros ziua şi cu înseni
23 F E n n u A iiir moi
din cadrul C. S. H., ne scriu tovară drioa, obişnuiau să lipsească dc Ia necesar înţelegerii lor în mod apro fîlme, filme documentare, nu s-au DEVA: Pc Doinii liniştit sctici nări locale noaptea Vor cădoa
îngrijit ca aceste expuneri să fie ur
precipitaţii iz.olaln sub formă de
şii Vavile Ilaba si N. Dumitru. îşi unele cursuri, fapt pentru care au fundat. Temele „Cum sa prevenim mate de manifestări cultul al-educa- Sî in bă ta şi duminică, in oraşul Ill-a — cinematograful ,,1‘uliia" i ninsoare. Vini moderat cu ioten
desfăşoară activitatea mai multe fost pusî să raporteze în faţa adună şi să combatem eroziunea solului*1, tive adecvate temelor dezbătute, car Sebeş s-au desfăşurat întreceri la Cucerirea Evcrcsluhti — cine- slficârî din esl Tcmperalum, ziua
cercuri si cursuri ale învăţămîntului rii generale cum sc achită ei de sar „Mecanizarea lucrărilor asigură creş acţiuni cu cartea agrozootehnică, mai multe discipline sportive con nenutlogra/ul ,.Arla“; PEI'ltOŞANh va fi cuprinsă intre 2 şl — 3 gra
dc partid. Re/.ultale bune în însuşi cina statutară de n-şi ridica neconte terea producţiei agricole", „Cum îm concursuri „Cine ştie cîşligă", pro ţi nd pentru cupa ,,1G februarie". Cu tofl acasu — cincmatnyralul ..Re de iar noaptea Intre — 10 şi — 15
rea materialului predat au obţinut nit nivelul lor politic şi ideologic. bunătăţim păşunile şi fîneţelc natu grame artistice etc. O dovadă a Echipelor clasate pe locul I li s-a publica" ; O y.i dc toamnă — cine- grade. In regiunea de numlc mai
cursanţii de la cursul seral anul II In urma criticilor aduse de comu rale" şi altele dezbătute în cadrul acestei lipso do preocupări în sensul înmînat cupa transmisibilă „1G fe matogralul „7 Noiembrie" ; ALBA <"oborită.
unde este propagandist tov. Victor nişti, ei s-uu angajat să participe cu ciclului de conferinţe au tratat pro- arătat o constituie şi următorul fapt: bruarie", iar sportivilor clasaţi pe IU LI A: Jură mintal soldatului Poolcv PENTRU URMĂTOARELE 3 ZILE
Oprisa. Trebuie să arătăm, ne scriu regularitate la şedinţele de invăţă- locurile I, 2 şi 3 la individual li — cineinalogialul „Vietotia“ Harn Vreme schimbătoare cu tempe
de asemenea corespondenţii, că bi mînt. Corespondenţii voluntari s-au înmînat diplome şi insigne. Iată ici — cincmatvqiatut „23 Auyt/S/"; ratura (n creştere la sfirşitul In
tervalului.
rou! organizaţiei de bază urmăreşte In urma îndrumării şi controlului rezultatele:
pe care îl asigură biroul organiza
îndeaproape buna desfăşurare a în despre activitatea culturală
ţiei de bază asupra desfăşurării în Popice
văţămîntului de partid şi ia măsuri văţămîntului de partid, activitatea
concrete cînd sc ivesc anumite nea cercurilor şi cursurilor este din ce S e b e ş C.S. Hunedoara La această disciplină au partici Uniunea regională a Coop. de Consum
junsuri. De pildă, cursanţii Viorel in ce mai bună. Formaţiile artistice ale căminului In sala C.F.U. din cadrul C.S.H., pat 15 concurenţi la individual şi 5
cultural din Peireşti au prezentat după expunerea unei conferinţe, echipe. îiunedoara-OevT
Un cerc cu activitate rodnică In faţa colectiviştilor din comuna brigada artistică de agitaţie a direc Pe echipe: 1 Unirea Sebeş; 2 Şu-
Propagandislul Toma Mnneiulea practică a cursanţilor. noastră un bogat şi variat program. ţiei de transporturi a prezentat în lianul Petresli; 3 Textila Sebeş. a n g a j e u z â i
de la cercul de studiere a Statutului Drept urmare, cursanţii participă Corul si fanfara au executat bucăţi faţa muncitorilor din secţiile a păr Individual: I Martin Glass (Uni
P.M.R. organizat în cadrul G.A.C. cu mult interes la fiecare lecţie ce din repertoriul clasic şi contempo tinind acestei direcţii, un frumos şl rea) 2 Nicolae Crăciunescu (Textila) © un inginer constructor;
din Alba lulia, manifestă, aşa cum se predă. Discuţiile ce se poartă în ran. Viu aplaudate de public au fost bogat program artistic. A avut apoi 3 Marian Laioş (Şurianul). @ un tehnician I construcţii;
ni se relatează de către tov. Nula cadrul seminariilor sînt vii, intere şi dansurile cu temă ale echipelor loc un concurs „Cine ştie cîşligă''.
de dansuri, cîntecele interpretate
Gligor, o preocupare permanentă fa sante. Aceasta asigură şi o bună în In urma răspunsurilor dale, locul T ir @ freî m erceologi principali în sectorul corner)*
ţă de pregătirea şi expunerea lecţii suşire a lecţiilor de către cursanţi. de solişti, recitările. Brigada artis f a revenit tov. Ioan Iliescu, locul
lor. Pentru a se prezenta bine pre Pînă acum cei mai buni cursanţi tică de agitaţie a prezentat progra II tov. Aurel Truţâ şi locul III tov. Primele trei echipe clasate din cele © doi m erceologi principali în sectorul v a lo ri
gătit în faţa cursanţilor, el îşi în s-au dovedit a fi colectiviştii Ioan mul „Azi la noi e sărbătoare". Spec Aristică Cojan. şapte cile au participat sint: 1. fic ă ri;
Gruian, Angliei Dumitru,. Floarea
locuieşte cu răspundere conspectele tacolul prezentat s-a bucurat dc mult LEONT1N LASCAU A. S. Avîntul; 2. Progresul; 3. Au
Palcău si alţii care de fiecare dată lâcălus tomobilul. © un m erceolog principal în sectorul prestări
după bibliografia indicată, iar la iau cuvintul la seminalii si dezbat succes. (din postul de corespondenţi Individual (21 participnnţi) 1 Făr- servicii;
predare nu uită să lege concluziile cu competenţă problemele puse in VASILE ZDKENGI1EA voluntari — Direcţia dc caş 1!ie 09 p. (Spartae); 2 fon Stri-
unor teze teoretice de activitatea discuţie. profesor transporturi a C.S.II.) catu 75 p. (Pîelaru); 3. Constantin O doi revizori contabili.
Iuculescu 74 p. A. S. Avîntul. Condiţiile de angajare sînt cele prevăzute
O r ă ş f i e de indicatoarele de pregătire şi stagiu.
Volei
De curînd, brigada artistică de Solicitanţii se vor adresa Uniunii regionale
ngitaţie din comuna Alma.şu) Mic, (Masculin: I Ştiinţa;. 2 Piclaru; 3 a Coop. de Consum din Deva, strada Dr. Petru
satul Poiana, a prezentat pe scena Textila. Gr o za nr. 8, biroul personal şi învăţămint.
căminului cultural din satul Valea
Feminin: 1. Ştiinţa; 2. Textila; 3
lepiî un frumos program artistic Hielaru.
prin care a oglindit viaţa nouă pe
CIORAN MIMAI
rare o trăiesc locuitorii satelor de corespondent i • ■
munte. Artiştii amatori Maria Stău-
culescu, Maria Angliei, # Doina Sin- întreprinderea forestieră Hunedoara
zuiana, Nicolae Gavrilâ şi Gheor- Fotbal
ghe Ghermnn, au fost viu aplaudaţi a n g a j ează:
4 dc spectatori, caic» şi-au exprimat Către stadionul de la poalele ce
dorinţa ca această brigadă să mai tăţii s-au îndreptat iubitorii de fot Şdoi m aiştri de exploatare;
prezinte şi alte programe în satul bal, dornici să vadă cum stă cu pre
lor. gătirea echipa lor favorită, Minerul doi m'esanici pentru funiculara Wyssen.
IOAN JUDE Deva care juca în meci de verificare Informaţii suplimentare se primesc ia sediul
electrician
tu Minerul C.heJar, echipă din cam întreprinderii forestiere din Hunedoara, str. Dr.
pionatul regional. Asa cum începe
l l î a
jocul se părea că Minerul a reuşit Petra Groza nr. 37, telefon 2027.
Brigada artistică dc agitaţie dc la să se pună la punct cu pregătirea in
clubul muncitoresc al minculoi din vederea campionatului. Dar după ce
, ■
Telîue a prezentat în faţa lucratu reuşeşte să marcheze de două oi i în
rilor staţiei C.F.R şi a colectivişti prima repriză, prin Chiriei si Delios,
lor din Urănisca un program variat in pai tea a doua a jocului nu se
care s-a bucurat dc multă apre mai marcă nici un gol. Exploatarea minieră Muncelul Mic
ciere din partea spectatorilor. La Pînă la reluarea campionatului mai
acest spectacol au participat peste este suficient timp pentru ca antre a n g a j e a z ă :
220 de cetăţeni din comună. norii şi jucătorii să insiste asupra
Echipa condusă dc minerul Io nn iMaican, din sectorul II at E. IM. Teliuc, şi-a depăşit sarcinile dc GIIEOKGIIE GROAPA concepţiei de joc şi finalizării faze ^ un contabil principal;
plan în luna ianuarie cu 12 la sula. IN FOTOGRAFIE; Şeful dc schimb Ioan Uarbu, din echipa con şeful staţiei C.F.R Brănîşca lor, unde s-au observat unele defi
dusa de Ioan IMaican, discufă cu ortacii săi despre căile de sporire a producţiei. cienţe. S o dactilografă;
ejaa c J—■. - q rg=jş a il.:- u o —- ■» oca os a HŞ mineri;
Jf ajutori m ineri;
m electricieni;
de zahăr i i lăcătuşi;
S fie ra ri calificaţi;
l|§ un fîm plar;
(Unmrc din pag f-a) hăr este o cultură care se îmburu- răsărirea plantei indicatoare. Ime tru prevenirea acestora, sfecla de Respectarea epocii optime de re
ienează uşor, pentru a se putea face diat după răsărirea sfeclei se exe zahăr nu trebuie s«ă se cultive pe coltare şi executarea ei într-o peri f g un sudor;
Cele mai bune rezultate de pro cută praşila I printre rinduii, la ncelaşi loc mai devreme de 4-5 ani. oadă scurtă de timp, impune luarea
ducţie se obţin t ind sfcrlu de zahăr lucrările de întreţinere înainte de udîncime de 5-7 cm., avîndu-se grija Dintre dăunătorii animali, cei mai unor măsuri organizatorice», avtnd şoferi auto.
sc seamănă la distanţa de 45-50 cm. răsărirea plantelor, se recomandă se să nu se atingă plantele pe rind. păgubitori sînt: gărgăriţa sfeclei, In vedere că această lucrare se su
mănatul cu plante indicatoare cum
între rînduiî, fiind rărită Ia răsă sint ovăzul sau orzul. Ir.trucît să- Dacă prăşitu) se face cu prăşitoaie 'ăţişoara şj purecii de pâmînt. In prapune cu recoltatul porumbului, Lăm uriri suplimentare se dau la sediul exploa*
rire pe rînd Ia intervalul de 20-22 mînţa de sflecâ de zahăr are o sla le mecanice, ta acestea sc vor pre snopul prevenirii pagubelor produ (Altoiului şi cu însăminţările de tă rii din Muncelul Mic, raionul llîa.
cm. fir de fir. ba putere de străbatere, trebuie să vedea apărători marginale pentru a se de dăunători, este necesar ca toamnă. In mod deosebit este ne
Acest mod de semănat se reali fie semănată la adîncimea de 3-5 nu acopc*i i rîndut de plante. Pro îndată cc începe răsărirea culturi cesar să se facă mobilizarea braţe
zează în condiţîunî bune cu .semă- cm. în funcţie de natura solului. ximi va fi completat eu plivind pc lor să se facă controlul zilnic iii lor de muncă şi mai ales organiza
nâV.oarea S.U. 29 acţionată de trac Pentru îngroparea uniformă a se rînd, smuigîndu-se totodată si plan • nn. In cazul atacului de gărgări rea transportului în asa fel ca pa
tor. Acolo unde terenul este* mai minţelor, pe Ungă nivelarea tere tele indicatoare. ţă .sau a râţisoarei, se vor aplica tra măsura recoltării, sfecla să fie tran
umed şi nu se ponte intra cu trac nului, trebuie avut grijă ca viteza Răritul este lucrarea de caic de tamente cu Hcclotox 3 In sută cit-j sportată la bazele de recepţie. Lu
torul, să se folosească maşinile de de înaintare a tractorului să nu de pinde realizarea densităţii optime de 30 kg. la ha. snu Aldrin cate 20 Ug. crările dc* recoltat si decoleiat tre © e U P A Ţ I-V A 0 5
semănat cu tracţiune animală care păşească 5 km. la oră, iar pentru plante !a hectar. Cu eît cl se efec la ha. buie executate cît mai repede pen
se vor regla pentru semănatul sfe grăbirea încolţirii seminţelor şi asi tuează m«ii devreme cu atît se obţin Pentru combaterea buhai semă tru a eviia pierderile în greutate şi
clei de zahăr la distanţi indicată. gurarea uniformităţii răsăririi, tere sporuri mai mari dc» producţie. Se năturii şi a viermilor sîrmâ, se voi (n conţinutul de zahăr. Frunzele şi CBEŞTERCA
Prin semănatul Ia 45-50 cm. între nul va fi tăvălugit după caz, îna recomandă ca răritul să înceapă tenta seminţele cu Hcclotox 3 !u coletcle care reprezintă aproxima
rinduii nu se pot mecaniza însă lu inte şi după semănat. După tăvălug cînd plantele au ajuns la faza ele sulă în cantitate dc 3-G kg. la tona tiv 1/3 din producţia de rădăcini,
crările de întreţinere cu cultivato este indicată legarea unei grape 2 frunze adevărate, in condiţii nor de sămînţâ. Împotriva mol ici sfe constituind un nutreţ valoros pen
rul acţionat de tractor, fiind necesar uşoare pentru răscolirea stratului male de vegetaţie şi Iu 4 frunze ade rici care apare îndeosebi în verile tru animale, pot li folosite aiit in
a se executa praşîle prin tracţiune de la suprafaţa solului şi împiedi vărate în cazul citul se semnalea/u secetoase, se recom udă stropiri cu siare proaspătă cît şi insilc^ate îm-
animală şi manuală. carea evaporării apei. atac de dăunători. Pentru executa Dctox 25 la sută cmulsionabil în uicună cu cocenii de porumb.
In vederea măririi densităţii de rea răritului şi a praşilelor pc» rîivd, concentraţie de 0,7 la sulă. In timpul care a rămas pînă la
plante rccolinbile la hectar sî ridi Lucrările de întreţinere se recomandă folosirea săpaligilor, Un rol de scamă in prevenirea începerea insămînţărilor trebuie să
cării productivităţii muncii prin me •ivind lama de 15 cm., care, tăind bolilor şi dăunătorilor îl are res se ia măsuri penlru procurarea se
canizarea lucrărilor de întreţinere, Lucrările de întreţinere — pra un spaţiu în rînd, se urmăreşte su pectarea regulilor agrotehnice pri minţelor necesare, stabilirea valorii
în gospodăriile agricole cu supra vilele — aplicate la timp şi în nu se lase un buchet de 5-G cm., rea vind lucrarea solului, aplicarea în culturale şi tratarea cu fungicide.
feţe mari cultivate cu sfeclă, se re- măr corespunzător, nu o importanţă lizîndu-se astfel pe ritul distanţa dc grăşămintelor şi întreţinerea cultu Trebuie definitivată amplasarea
comand.i semănatul în benzi. In deosebită pentru menţinerea apei in 18-20 cm. între plante. rilor. culturilor pe teri loriul fiecărei gos < 7 W m ir r u tiX c R c a
W
«acest scop lutrarca se execută cu sol, distrugerea buruienilor si mo Prăsi la a doua a sfeclei dc zahăr podării. Din vreme trebuie revi
maşina S.U. 20 conform schemei : bilizarea substanţelor nutritive ne se face la 1-2 zile după rărit, pen R e c c ito re a s fe c le i d o c rîh ă r zuite si pregătite toate maşinile si
45-70-45-45-45-70-15. După această cesare creşterii rădăcinilor de sfe tru a aduce în stare dc alinare so uneltele care vor fi utilizate in pri
metodă de semănat se pot aplica mai cla in tot cursul vegetaţiei. De aeec.i lul bătătorit în timpul răritului. Pră Sfecla de zahăr acumulează sub măvara, l'ăcindu-ii-sc reparaţii de kunedoara-oeva
multe praşile mecanice printre ''în culturile de sfeclă trebuie să fie în şi la <i doua ca şi a treia se fac ia stanţă uscată pînă toamna lîr/iu. bună calitate. O importanţă deose
duri, menţinînd în permanenţii cul Permanenţă curate de buruieni şi adincime de 8-10 cm., executîndu-sc Din observaţiile făcute s-a consta bită trebuie să se acorde instruirii INCHCIE CONTRACTE P R IN TOATE
tura curată de buruieni. Rări tul sfe <u solul alinat. Numărul praşilelor în continuare încă 2-3 praşile me tat ca in perioada 10 septembrie— mecanizatorilor, mînuitorilor de UNITĂŢILE SALE,CU G.A.C. Şl
clei pc rînd în cadru! acestei sche variază între 3-4 care se vor execu canice la 10-12 cm., astlel ta în per 10 octombrie se înregistrează creş agregate si tuturor colectiviştilor
me trebuie să se faca la 18-20 cm. ta în mod obligatoriu. In cazul coi manenţâ cultura să fie bine întreţi teri de producţie de 2.000-9.000 kg. pentru cunoaşterea şi însuşirea în CRESCĂTORI I INDIVIOUALI.OFERINO
fir de fir. furilor pe terenuri puternic îmbu nută. Cînd frunzele plantelor acope la hectar. O dată cu venirea înghe tregului complex de măsuri agroteh PRETURI MARI.
Cantitatea de sMmînţă care sc dă ci donate. sau pe soluri care formea ră intervalele dintre rîndun şi ast ţurilor, creşterea rădăcinilor se nice care contribuie la sporirea pro
fel nn se poate executa praşila me
la hectar se calculează în funcţie dc ză crustă, prâsitul se va efectua oi i canică, se recomandă smulgerea lor. opreşte şi începe scăderea conţinu ducţiei la această cultură.
felul seminţei care se foloseşte, na >le cîle ori este nevoie. Praşilele se tului de zahăr, de aceea recoltatul Folosind condiţiile create, mobili FIRE Ot 5UMBAC 5i a s .-
tura solului, condiţiile de tempera vor executa la adînnmi diferite Com baterea bo lilo r ei trebuie terminat pină la venirea zând toate rezervele de care dispu
tură din timpul semănatului, frec pentru a se evita bătătorirea solu frigului. In regiunea noastră recol nem şi apliiînd judicios măsurile n w iF ^ ifi^ lr.i'io ÎN in Î n a t f l a S IT IM P MATE-
venţa «atacului dăunătorilor şl m ij lui. şi dăunătorilor tarea trebuie începută către sfîrsitul agrofitotehniee arătate in prezen
loacele cu care se face rări tul. Înainte de răsărirea sfeclei, dară lunii septembrie si efectuată pe tele recomandări, vom contribui la
Ţinînd seamă de aceşti facturi, s<» solul a prins crustă, se recomandă între bolile sfeclei de zahăr cele baza graficelor întocmite în acest sporirea producţiei de sfeclă de za
recomandă o normă medie de 24-23 executarea unei prăsi le oarbe Iu mai răspîndite sfnt pătnrea frunze scop de comun acord cu Fabrica hăr la nivelul cerinţelor crescânde
kg. la Da. Dat fiind cu sfecla de za Ldincinte de 2-3 cm, îndată după lor şi putregaiul inimii sfeclei. Pen de zahăr din Luduş. ale economiei naţionale.