Page 77 - 1964-02

j oq e3

PROLETARI DIN TOATE TARH P, UNITI-VÂ I
P la n u l p e s o rtim e n te ,
In ziarul de a z i:
re a liz a t in te g ra l

• Magazin
Întreprinderile de industrie locală
f wăXBkisB! calitatea produselor (pag. 2-a), din regiunea noastră execută o ser^e ‘afirmau tovarăşii din conducerea în­
treprinderii, va fi recuperată pînă
dc produse necesare populaţiei şi
lu finele trimestrului I din acest an.
• In centrul dezbaterilor —
unor unităţi industriale. Dalorilă
Pentru ca planul pe sortimente să
H i d ® Un reuşit spectacol pen­ specificului pe care îl au acestea lie îndeplinit ritmic, conducerea în­
sînt obligate să realizeze o seric de
treprinderii a luat o serie de mă­
sortimente caic la prima vedei-e par
tru copii niărunle. Ele prezintă însă o mate suri. Important de arătat este faptul
că fiecare muncilor ştie precis ce a-
TEMUI REGIONAL HUNEDOARA AL RRR. SI Al SFATULUI POPULAR REGIONA (pag. 3-a); importanţă. Întreprinderea raională nume ara de executat in luna res­
de industrie locală din llaţeg, de
pectivă deoarece planul este lansat
• De peste hotare
pildă, are sarcina să producă peste cu 10-15 zile înainte dc termen. Cu-
(pag. 4-a) 30 sortimente ca ; saltele, mobilă ca­ noscind sarcinile pe care le are, fie­
meră combinată, mături de nuiele, care şef de secţie stabileşte necesa­
Anul XVI. Nr. 2848 DUMINICA 23 FEBRUARIE 1964 4 pagini 20 bani dormeze şi mul le altele. îndeplini­ rul de materiale cerînd conducerii
rea planului pe sortimente asigură întreprinderii să le asigure din timp.
bunul mers al procesului de produc­ O măsură care s-a dovedit a fi efi­
ţie, duce la creşterea beneficiilor şi cientă a fost aceea a repartizării for­
Fiecare gospodărie de stat t'P a n & u de a m a re mai ales contribuie la aproviziona­ de specializare. De asemenea, biroul
ţelor în funcţie de necesar şi gradul
rea populaţiei cu bunuri de larg
o unitate rentabilă consum. Cum a muncit colectivul organizaţiei de partid a repartizat
întreprinderii raionale dc industrie
la toate locurile cheie membri şi
locală din Haţeg în această direcţie ?
Conducerea întreprinderii, între­ candidaţi de partid care Constituie
Tn vederea sa tis- --------- dicarea nivelului gul colectiv au dat o importanţă exemple demne de urinat impulsio­
facerii într-o mă- Ing. GEOKGE. RAICAN profesional al )u- deosebită îndeplinirii planului pe nând şi pc ceilalţi In plus, condu*-
sură mereu eres- directorul Trustului regional Gostat oratorilor din a- cerea întreprinderii urmăreşte deca-
eindâ a necesităţi­ :est sector prin par­ sortimente încă de la începutul a- dal felul cum a fost îndeplinit pla­
lor sporite de produse agro-alimcn- ticiparea lor activă la învăţăminlul nului. Aceasta a făcut ca la majori­ nul pe sortimente. Organizînd astfel
tare, un rol deosebit de important agrozootehnic a constituit o pîrghie tatea sortimentelor să se înregistre­ munca, făeînd o bună aprovizionare
revine gospodăriilor agricole de stat. importantă in obţinerea unor pro­ ze însemnate depăşiri de plan De­ cu materiale, eăe ş; normal ca pla­
Acestea trebuie să devină adevărate ducţii sporite de lapte. Drept urina­ păşirile cele mai mari s-au realizai
combinate agricole, unităţi comple­ re, rezultatele bune obţinute în anul la nisip metalurgic, baloţi de nuiele, nul să poală fi dus la îndeplinire.
xe bazate pe continua intensificare precedent sint continuate. Astfel, dormeze, saltele şi altele. Muncitorii îndeplinirea planului la majorita­
a producţiei, pe specializarea şi 'îm­ numai în luna ianuarie gospodăria care au lucrat la aceste sortimente tea sortimentelor a contribuit în ma­
binarea armonioasă a ramurilor de de stat din Gelmar a livrat peste printre care amintim pe Nicolae Co­ re măsură la realizarea planului pro­
producţie. De aceea, sarcina princi­ plan 58 hectolitri de lapte. vaci, Vasile Morangoci, Constantin ducţiei globale pe luna ianuarie in
pală a acestor unităţi este de a fi Producţii asemănătoare an fost Petrescu, Caro) Servenschi, Anghel proporţie de 103,6 la sulă. Întreprin­
rentabile, de a contribui tot mai 1 obţinute şi la G A S. din Apold unde derea raională de industrie locală
mult la asigurarea fondului central în curaul anului trecui producţia de Cbrejan, Gheorghe Gabor şi Ioana
de produse agro-alimentare al sta­ lapte pe cap de vacă furajată a fost Dragon au depus multe eforturi llaţeg, director C. Jeledinţan, nu se
lului. de 3.374 litri, etc. pentru îndeplinirea angajamentelor.. poale mîndri însă cu felul cum au
$1 gospodăriile agricole de stat Cu toate acestea unele gospodării Un singur sortiment n-a fost reali­ fost îndepliniţi alţi indicatori de
din regiunea noastră s-au dezvoltat agricole de stat din regiunea noas­ zat în* luna ianuarie şi prima jumă­ plan po luna ianuarie a.c. Planul
simţitor. Ele au fost dotate cu ma­ tră au încheiat bilanţul activităţii CONSTANTIN SOKESCU NICOLAE DELIU IOAN BRIA tate a lunii, februarie şi anume, mo­ producţiei marfă a fost îndeplinit
şini şi unelte agricole moderne, iar anului trecut cu pierderi însemnate. minei- şef de brigadă la E. M. strungar la atelierul central de conduce o brigadă de mineri la bila cameră combinată dc tip „Cons­ doar în proporţie de 84,5 la sută, la
de la un an la altul au primit can­ Este vorba de G.A.S. din Mintia, Că- Uritani. Împreună cu brigada pe reparaţii al 1 C.S.H. Organizîn- unul din abatajele sectorului if
tităţi însemnate de îngrăşăminte lan, Bircea etc. Printre principalele care o conduce a reuşit să-şi în­ du-şi bine munca, a reuşit să-şi de la E. M. Uricani. Sporind ran- tanţa". Aceasta, datorită lipsei de preţul de cost s-au înregistrat de­
chimice. De asemenea, datorită fo­ cauze tare au determinat ncreali- deplinească planul pe luna ia­ îndeplinească ritmic sarcinile de damentele de extracţie, brigada material lemnos în prima decadă a păşiri, iar la beneficii a rămas da­
losirii pe o scară lot mai largă a zarea sarcinilor stabilite amintim plan, să execute numai lucrări sa şi-a îndeplinit planul pe luna lunii ianuarie. Totuşi, pentru ca toare cu 29.000 lei. La întreprinde­
metodelor agrozootehnice înaintate, folosirea neraţională a pămîntului, nuarie in proporţie de 132,3 la de bună calitate, fapt pentru care ianuarie in proporţie de 134,3 la muncitorii să-şi continue activitatea, rea raională de industrie locală Ha­
a sporit continuu producţia vege­ a maşinilor etc. sută, fiind declarat evidenţiat in a fost declarat evidenţiat pe luna sula, fiind evidenţiată in între­ ;ar planul producţiei globale pe în­ ţeg există toate posibilităţile ca şi a-
tală şi cea animalieră. Ca urmare, Astfel, consiliul gospodăriei de stat întrecerea socialistă. ianuarie. cerea socialistă. treaga întreprindere să nu fie peri­ ceşli indicatori să fie îndepliniţi. Nu­
numai în anul trecut G.A.S. din re­ din Petreşti s-a ocupat prea puţin clitat, au fost luate măsuri pentru
giunea noastră au livrat statului cu de utilizarea sistemei de irigat la mai astfel planul de producţie pe
234,2 hectolitri lapte şi cu 4,2 tone întreaga ei capacitate. Datorită aces­ a se executa alte sortimente. Astfel, primul trimestru al anului va pu­
câine mai mult )a suta de hectara tui fapt, producţiile obţinute la au fost executate în afara sarcinilor tea fi realizat integral, iar cetăţen’i
faţă de 1961. cultura irigată de porumb au fost de plan peste 60 garnituri mobilă vor primi ta timp produse de larg
In această direcţie cele mai bune aproape identice cu cele realizate
rezultate au fost obţinute de către din cultura neirigată. De asemenea, de bucătărie, 41 canapele „Carpaţi" consum, în cantităţi sporite de ca­
gospodăriile dc stat din Alba lu- neaplicarea îngrăşămintelor chimice ele. Dar şi rămînerea în urmă la litate superioară.
lia şi Apoldul de Sus, care în ulti­ la timpul optim a fost una din cau­ sortimentul amintit, ^şa după cum V. ALBU
mul an, datorită preocupării consi­ zele care a făcut ca la brigada din
liilor pentru folosirea judicioasă a Teitiş, aparţinind G.A.S. Galda, să
pămîntului, extinderea volumului de nu se realizeze sporurile de producţie
lucrări mecanizate, aplicarea în doze scontate. Multe neajunsuri s-au ma­ Şedinţă de lucru
potrivite şi la timpul optim a în­ nifestat şi în ceea ce priveşte pro­
grăşămintelor, furajarea chibzuită a ducerea furajelor şi folosirea cu
animalelor ele. au devenit unităţi chibzuinţă a acestora. De pildă, la la Institutul Central de Cercetări Agricole
rentabile. De exemplu, G.A.S din G.A.S. din Petreşti, brigada Vinţi-
Apold şi Alba au realizat beneficii şoara, cocenii de porumb nu s-au
în valoare de peste 600.000 şi res­ administrat tocaţi şî praparaţi ani­ La Institutul Cential de Cercetări lor, reprezentanţi ai institutelor dc
pectiv 140.000 lei. malelor, deşi existau condiţii ma­ Agricole din Capitală a avut loc cercetări şi ai unor instituţii cen­
Obţinerea acestor rezultate se da- teriale asigurate. vineri şi sîmbătă o şedinţă de lu­ trale.
toreşte faptului că în ‘centrul activi­ 7n etapa actuală reducerea pre­ cru, privind „Folosirea deplină a La şedinţă a participat tovarăşul
tăţii consiliilor din unităţile amintite ţului de cost este o îndatorire primor­ PETRU DUNGACI DUMITRU BOCA EFTIMIE BRADAU sistemelor existente de irigaţii şi Alexandru Moghioroş, membru al
au stat mereu problemele cheie ale dială care revine tuturor unităţi­ este exeavatorist la E. M. Teliue. maistru la I.C.S.H. Este un bun mecanic frezor la E. M. Teliue. agrotehnica culturilor irigate". Biroului Politic al C.C. al P.M.R.,
rentabilizării lo r ; reducerea preţu­ lor, una din problemele principale Se preocupă îndeaproape de buna organizator al procesului de pro­ Muncitor cu o bună calificare vicepreşedinte al Consiliului de M i­
lui de cost, creşterea productivităţii pe calea consolidării lor economi- întreţinere a excavatorului cu ducţie. El se străduieşte să asi­ profesională, el aplică în produc­ Au luat parte directori şi ingineri
muncii şi valorificarea mai judi­ gure constructorilor utilajele ne­ ţie metode avansate de muncă. de la Trusturile Costat, specialişti ai niştri.
cioasă a condiţiilor economice şi co-organizatorice. Reducerea preţu­ care lucrează, fapt ce i-a permis cesare prin executarea unor re­ Executînd numai lucrări de gospodăriilor de stat care au tere­ Au prezentat referate tovarăşii
naturale. Aici, o atenţie deosebită a lui de cost, presupune o luptă con­ utilizarea maşinii la întreaga ca­ paraţii de calitate şi la un preţ bună calitate, a fost declarat evi­ nuri irigate, ai direcţiilor regionale Triţa Făniţa — secretar general în
fost acordată şi folosirii raţionale secventă din partea tuturor mun­ pacitate. de cost cit mai redus. denţiat in întrecerea socialistă. Trustul Central Costat, despre „A c­
şi intensive a pâmintului. citorilor, inginerilor şi tehnicienilor şi districtelor de gospodărire a ape- tivitatea gospodăriilor agricole de
pentru continŞa sporire a
produc­
Pe această cale, numai la G AS. ţiei şi a productivităţii muncii, pen­ stat în sectorul de hidroamelioraţii
din Apoldul de $us s-a obţinut un tru folosirea eficientă a bazei teh- şi culturi irigate în anul 1963 >î
plus de 130 vagoane sfeclă furajeră nico-materialâ de producţie, pentru măsurile tehnice Şi organizatorice
prin cultivarea ei, pe. intervale in pentru anul 1964“ , Ion Zamfir —
plantaţia lînără de vie. De aseme­ reducerea ritmică si peraeverontă a director tehnic în Comitetul de Stat
nea, a existat o preocupare susţi­ tuturor elementelor cheltuielilor de al Apelor despre „Contribuţia uni­
nută şi pentru utilizarea judicioasă producţie. De aceea se impune o
a parcului de tractoare şi a celor­ cunoaştere temeinică a căilor şi mă­ A 13.000-a fonă oţel peste plan M aşini p en tru reu tilarea fabricii tăţilor acestui comitet la ameliora­
lalte maşini agricole. De exemplu, surilor ce trebuie luate în fiecare rea terenurilor agricole prin lucrări
la G A S Galda de Jos s-au realizat gospodărie pentru traducerea în via­ Aprovizionarea cu fontă nouă a oţclărîilor hunedorene s-a făcut in In faţa colectivului tilării f a b r i c i i cu intens la montarea şi de îndiguiri, desecări, irigaţii, pre­
în anul trecut cîte 2.068 ore normă ţă a sarcinilor trasate de partid. bune condiţiuni în acest an. Acest lucru a permis să se folosească din secţiei de industriali­ maşini şi utilaje mo­ instalarea lor. Urmea­ cum şi ia exploatarea tehnică a sis­
pe fiecare tractor fizic, ceea ce echi­ Calea principală pentru reduce- plin capacitatea cuptoarelor Martin, rcalizindu-sc indici dc utilizare ri­ zare a lemnului din derne, de mare ran­ ză ca in următoarele temelor hidrotehnice” , prof. Nico­
valează cu un volum de lucrări ' rea preţului de cost al produselor dicaţi. In luna februarie, pinâ in ziua de 21, la oţelăria Martin nr. 2 cadrul I. F. Sebeş, stă dament. Asemenea ma­ zile să inai primim şi lae Hulpoi — de la Institutul de
aproape dublu faţă de ccl înre­ agricole este creşterea producţiei la s-au înregistrat indici cu 200 kg. oţel pe m p. vatră de cuptor şi zi mai sarcina de a spori în şini au început să ne alte asemenea utilaje.
gistrat la G.A.S. Orăştie. hectar şi pe cap de animal, pre­ mari dccît prevede planul acest an productivita­ sosească încă din pri­ cercetări agricole Fundulea, cu pri­
Producţiile ridicate obţinute de că­ cum şi reducerea cheltuielilor de Ca urmare, planul de producţie s-a realizat ritmic. In acest fel ieri, tea muncii cu 12 la ma lună a anului. Ri­ ZONCZ ADALBERT vire la „Agrotehnica culturilor iri­
tre acesie unităţi la principalele producţie. Realizarea acestei sar­ la oţelăria Mai lin nr. 2 a fost produsă cea dc a 13.000-a tonă oţel peste sută faţă de 1963. A- şeful sectorului de gate".
culturi, se datoresc şi folosirii pe cini impune utilizarea completă şi plan. ceastu sarcină se înde­ nă acum s-a primit un industrializare a Numeroşi participanţi au luat cu-
gater de 28 de ţoii şi
scară largă a îngrăşămintelor orga­ raţională a bazei tehnico-materia- plineşte în mare mă­ două pendule hidrome­ lemnului de la vîntul împărtăşind din experienţa
nice, în special a celor minerale pe 1c. asigurarea unei eficiente econo­ Lucrări Stropiri în livezi sură pc seama reu- canice şi se lucrează I. F. Sebeş lor în amenajarea, întreţinerea şî
bază de azot. De pildă, brigada din mice tot mai ridicate a investiţii­ ele electrificare
Berghin, aparţinind G A.S. Alba, lor, obţinerea de economii din toa­ Una din condiţiile principale pen­ Curs de calificare folosirea sistemelor de irigaţii, în
care a aplicat, la toate cele 111 ha te sectoarele de producţie, partici­ Zilele acestea locuitorii satelor tru sporirea producţiei de fructe aplicarea corectă a complexului de
cultivate cu porumb, cile 200 leg azo­ parea activă, cu simţ gospodăresc Foit, Bobilna şi Beriu din raionul este şi apărarea pomilor împotriva măsuri agrotehnice la culturile iri­
tat de amoniu la hectar, a realizat şi cu răspundere a fiecărui lucră­ Orăştie au început săparea gropilor bolilor şi dăunătorilor. în acest scop. Recent, la uzina „Victoria" din nînd astfel fiecare o autorizaţie care gate. Vorbitorii au făcut deaseme-
o producţie de 3 504 kg porumb tor la lupta pentru producţii mari, şi plantatul stîlpilor pentru linia de în livezile G.A.S. şi G.A.C. din re­ Călan s-au încheiat cursurile de ca­ le dă dreptul să exploateze instala­ nea propuneri pentru generalizarea
boabe la hectar, ceea ce reprezintă şi la un preţ de cost redus. joasă tensiune în vederea electrifi­ giunea noastră se lucrează la stro­ lificare a lucrătorilor care muncesc ţiile de gaze naturale din cadrul celor mai bune metode menite sa
nr spor de 024 leg faţă dc producţia Se ştie că reducerea preţului de cării satelor lor. La Foit, de exem­ pitul pomilor fructiferi. Astfel, de la in domeniul exploatării instalaţii­ uzinei. asigure obţinerea unor recolte spo­
planificată. Acest lucru a făcut po­ plu, intr-o singură zi, prin partici­ începutul lunii ianuarie şi pinâ in lor de gaze naturale. Acest curs a Dintre cei cure au dat răspunsuri rite, cît şi pentru îmbunătăţirea ex­
de
cost este direct influenţată şi
sibil ca pe ansamblul gospodăriei diminuarea cheltuielilor de produc­ prezent au fost stropiţi cu ulei uri fost organizat de conducerea tehnî- bune la examenul de sfirşil de curs
producţia planificată să fie depăşi- ţie. Dar, economiile în ceea ce pri­ parea tuturor oamenilor din sat au minerale un număr de peste 41 000 co-admînistrativă a uzinei şi frec­ amintim pe tovarăşii : Marcel Sem- ploatării sistemelor de irigaţii.
iă. Realizarea unor asemenea spo­ fost plantaţi toţi siîlpiî. De aseme­ pomi fructiferi. Cele mai bune re­ ventat de 244 muncitori şi tehnicieni. riuc, Gheorghe Ancuţa, Liviu Mun­ In încheierea lucrărilor a luat
ruri de recoltă a contribuit la în­ veşte cheltuielile pe hectarul de cul­ nea, la Bobilna şi Beriu s-a lucrat De remarcat că datorită preocupării tean u, Dnniel Dălăboni. Gheorghe cuvîntul iov. Bucur Schiopu — prim
registrarea unor beneficii însem­ tură nu trebuie să se facă pc scama intens la săparea gropilor. In felul zultate pe această linie au fost ob­ pentru însuşirea cil mai bună a lec­ Soare, loan Matei. Traian Horvath,
nate de către gospodărie. lieexecutării sau a neglijării lucrări­ ţinute in raioanele Haţeg, unde s-au ţiilor predate, toţi cursanţii au reu­ vicepreşedinte al Consiliului Supe­
lor cerute de agrotehnica înaintată. acesta în numai 3 zile s-au plantat loan Muzei şi alţii.
In zootehnie, concomitent cu spo­ stropit peste 26 000 pomî. llia 15.500 şit să dea răspunsuri bune la exa­ A TU 7,A rior al Agriculturii.
rirea efectivelor a fost asigurată şi Numai în felul acesta se poate ajun­ cei 40 de stîlpi necesari introducerii pomi ctc. menele pe care le-ou susţinut, obţi- corespondent (Agerpres).
o selecţie riguroasă, aplicindu-se ge şi în G AS. mai sus amintite la curentului electric.
măsuri pentru îmbunătăţirea rase­ un real şi sever legiin de econo­ De remarcat că în 1‘iecare an ce­
lor de animale, pentru furajarea lor mii. la o disc iplină de plan finan­
raţională etc. Broredînd în acest fel ciară. bugetară si contractuală. Din tăţenii au achitai la timp sumele
brieada condusă dc Vasile Perţa de lipsurile semnalate trebuie trasă votate în adunările populare. Rină Reducerea pierderilor de oţel,
la G.A.S. Gelmar a realizat în concluzia că in producţie vor tre­ acum valoarea contribuţiei băneşti
cursul anului trecut 3.756 litri lapte bui să se aplice doar acele măsuri se ridică la aproape 350.000 lei.
pc cap de vacă furajată. La dobin- tehnico-organizatorice care sint zarea cetăţenilor la plantatul slîl- rezervă importantă de sporire a producţiei
La strîngerea banilor şi mobili­
direa acestor rezultate a contribuit fundamentate din punct de vedere
In primul rînd buna organizare a economic, iar cheltuielile suplimen­ pilor procuraţi pe plan local au con­
muncii ia ferma de vaci, respecta- tare să fie efectuate numai în mă­ tribuit mult deputaţii Ion Săbău, Colectivului de muncă de la oţelă­ către organele C.T.C. ca necorespun­
.rea întocmai a programului de grajd, sura în care vor fi urmate de pro- ria Martin nr. 1 a Combinatului si­ luiaş an iar în luna ianuarie 1954 Dacă in general erupţiile la tre­ zătoare calitativ, datorită diferenţe­
s-a realizat mai puţin decît jumă­
hrăni rea vacilor pe bază de raţii Gheorghe Ormindean, Nicolae Bas- derurgic Hunedoara îi revin sar­ tate din mediă lunară a anului nurile de turnare sînt cauzate dc lor dimensionate faţă de desen şi
echilibrate, ştiinţific întocmite. Ri- (Coniinuare in pag. S-a) cota şi llieş Romulus. nerespeciarea tehnologiei de lucru,
cini importante în creşterea produc­ 1963. debordările dc oţel peste pîlnii şi faptului că au prezentat crăpături
ţiei de oţel în cursul anului 1964. Cu toate acestea nivelul pierderi­ şi fisuri peste limitele admise. Din
Va trebui să producem cu aproape lor de oţel continuă să. fie ridicat, funcţionările necorespunzătoare ale lipsă de alt material corespunzător,
3 la sută mai mult oţel decît în afectînd atît realizarea planului de msamblului dc scurgere a oalelor fie că nu s-a mai putut asigura sto­
anul 1963. De asemenea, ne-ain an­ producţie, cît şi preţul de cost, da­ de turnare au ca factor determinant, cul necesar dc dopuri pentru usca­
gajat ca in curaul acestui an să pro­ torită faptului că pentru aceste can­ rauze tehnico şi organizatorice. Ast­ te, fie că am fost nevoiţi să folosim
ducem tona de oţel cu 5 lei mai ief­ tităţi de oţel, care se recuperează la fel, în ultimul timp, datorită unor capete de dop necorespunzătoare;
tină decît preţul de cost planificai. valoarea fierului vechi, se fac ace deficienţe existente tn sistemul de în felul acesta s-a ajuns la o func­
Re linia rea liză rii acestor sarcini, leaşi cheltuieli ca şi pentru lingăul aprovizionare, stocul de pîlnii meta­ ţionale incorecta a dopului la tur­
in afara măsurilor tehnico-organi- de oţel bun. Erupţiile la ansamble- lice al secţiei a scăzut mult, fapt care nare şi deci la pierderi de oţel.
zatorice luate în scopul ridicării in­ le dc turnare provin îndeosebi din n-a mai permis exploatării să usuce Este însă lot atît de adevărat .fap­
dicilor de utilizare a agregatelor nerespeciarea instrucţiunilor tehno­ bine pîIniîle de turnare înainte dc tul că multe cazuri de folosire a
prin creşterea timpului efectiv dc logice de lucru în hala de pregătir:; le aşeza pe podurile de turnare. pîlniilor umede, precum şi multe ca­
lucru, colectivul nostru manifestă o a lingotierelor, ca urinare a negii Aceasta a provocat „fierberea" pil- zuri de funcţionare necorespunză-
susţinută preocupare pentru redu­ jenţelor echipelor care montează niilor la turnare, fierbere însoţită de toare a dopului oalei de turnare se
cerea pierderilor anormale de oţel. hanurile de turnare. Aşa, de pildă, debordări de oţel peste pîlnie. Pen­ datoresc neatenţiei unora dintre
Dacă pierderile de oţel prin de­ la şarja nr. 72.482, turnată în tre­ tru a elimina ajungerea la turnare muncitorii secţiei. Conducerea tehni-
bordate peste oala de turnare şi nul montat de către schimbul con­ a pil ni i lor insuficient uscate, co­ co-administrativă a secţiei a luat
prin perforări ale jgheaburilor de dus de maistrul Ispas Traian, d nef­ lectivul tehnic din secţie a conceput măsuri de reorganizare a spaţiului
evacuare au fost aproape complet rită aşezării şi etanşăni incorecte 0 nouă pilnie metalică care să se de lucru in hala de pregătire, in
lichidate prin trecerea, în urma su­ a pilniei pe podul de turnare, s-a poată monta’ uscat, adică fără a se scopul creşterii capacităţii do uş­
praîncărcării cuptoarelor, la eva­ produs o erupţie pe sub pîlnie, pier folosi mortar umed. Această pilnie oara a pîlniilor de turnare, anali-
cuarea oţelului în două oale dc tur­ zindu-se circa 16 tone oţel sub for­ n-a putut li încă introdusă pe sca­ zind totodată fiecare euz. de erup­
nare şi prin înlocuirea sistemului mă de butuci şi desen. De aseme­ lă largă în exploatare, datorită ţie la ansamblcle do turnire, flecare
de jgheab de evacuare, au rămas nea, în ziua de 4 februarie a.c. & faptului că furnizorii noştri de uti­ caz. de pilnie insuficient uscată şi
pe fluxul tehnologic încă multe po­ fost montată pentru turnare o pîl laj de turnare, printre care se nu­ de dop incorect montat, şî luînd mă­
sibilităţi de reducere a pierderilor. nie confecţionată de către tov. Boz- mără şi uzina „Victoria" Călan, n-au suri de lichidare a deficienţelor
Intre principalele deficienţe, care ca Gheorghe, din brigada condusă hiirodus-o încă în lucru. constatate.
împiedică transformarea întregii dc tov, loncscu T. Ion. Dind dova­ Deficiente de aprovizionare, da­ Ţinind seama de importanta re­
cantităţi de oţel din cuptor în lin­ dă de lipsă dc răspundere, tov. Boz- torită calităţii necorespun7ăioare ducerii pierderilor de oţel în creş­
gou bun, se numără erupţiile la an- ca nu a strîns .suficient inelele car< 1 capelelor de dop fabricate de că­ terea producţiei şi scăderea preţu­
samblele de turnare, debordările dc asigură asamblarea pilniei, care s-a tre fabrica dc produse refractare lui de cost, este necesar să se întă­
oţel peste plinii şi funcţionarea ne­ desfăcut la turnare, provooînd o „Vulturul" Comarnic, ne-au creat rească în continuare disciplina teh­
corespunzătoare a ansamblului de pierdere de 23 tone oţel. Vinovat mari greutăţi în ceea cc priveşte nologică, pentru ca în acest fel să re­
scurgere, orjfidu-dop, al oalelor de pentru această pierdere se face şi buna funcţionare a oalelor de tur­ ducem lună de lună pierderile anor­
turnare. Măsurile luate de către co­ tov. lonescu T. Ion în atribuţiile nare. Astfel, cele 871 leg capete de male de oţel, pînă la lichidarea lor
Colectivul de lucrători de la termocentrala uzinei „Victoria" din Călan îşi aduce o contribuţie în­ dop expediate de întreprinderea de
lectivul secţiei au făcut posibilă re­
semnată, prin buna întreţinere a agregatelor la desfăşurarea in condiţii normale a procesului dc pro­ ducerea acestor pierderi cu peste căruia intră ' controlul asupra mo­ mai sas, cu vagonul nr. 101.091, cele totală. ing. MII1AI GRIGORE
dului în care-şi desfăşoară activita­
ducţie. 300 tone în trimestrul IV al anului tea de producţie tovarăşii din sub- 1.465 leg expediate cu vagonul nr. şeful oţclărici Martin nr. 1
IN FOTOGRAFIE: Mecanicul principal Olivei- Musolini, regi hui turaţia turbosuflantelor. 1963 faţă de trimestrul III al ace- ordinea sa. 26.278 şi altele, au fost refuzate de de la C. S. Hunedoara