Page 78 - 1964-02

Pag. 2 Drumul socialismului Nr. 2843

Cinematograful integral

La Institutul de cer­ rul unul aparat obiş­ tolul nof. Spectatorul
cetări pentru fotografie nuit de luat vederi. este scutit dc căutarea
şi cinematografic din Pentru a se reuliza anevoioasă a „pozitiet
U.R.S.S un colectiv de noul elcct, apărutul se doctului stereoscopic',
sub conducerea lui deplasează in cursul care este inevitabilii
SP. fvanov, laureat al filmării de-a lungul la cinematografele pen-
Premiului de Stat, a unui arc de ccrc in tu­ i ini filme in relief, exis-*
elaborat un nou pro­ rul obiectului filmat. tente astăzi.
L o n u ri o ito r e ş ti a le p a tr ie i: cedeu dc realizare a Apoi, lără să se tulbu­ Noul procedeu de
filmelor in rehel — re inleqrilalea impre­ hlmare va avea, de
Prima maşină
procedeul integral. siei, jinaqiniie obfumte asemenea, un rol im­
universală elec­ Noul procedeu nu se integrează. cu alte portant in şliinlă, in-
tronică do oalcu- numai că redă cu deo­ cuvinte se suprapun cu trticll va furniza inia-)
lat creată in R P- sebita precizie Intrea- unitarul aparatului de gini de mare precizia
Bulgaria. g-a gamă de culori, ci proiccfic mullilenticu- ale microobiectelor.
Aşezat pe malul sting al Oltului, la poalele înălţimilor Surducu/ui şi Noua maşină e- şi păstrează plenitudi­ lar.
La ora actuală,
Cosmatului din Masivul Harghita, Tuşnudul inconjuiat de verdele viguros [ editează ciroa nea volumului. Imaginile obfiniue laboratorul de stereos­
al hrazilor. ale căror virlu ti împletesc preţioase daniele pe culmile munţi­ 2.000 de acţiuni
lor din jur, tc îniimpină cu tradiţionala mare „ Dine aii venii", din pra­ aritmetice pe se- Cercetătorii au reali­ pioduc o asemenea im­ copie al institutului se
gul fiecărei vile. Atraşi de farmecul staţiunii şi al împrejurimilor, de li­ oundă, iar viteza zat un aparataj origi­ presie de viată incit lucrează la realizareu
niştea şi aerul curat, dc renumitele sale ape curboqazoasc, aici vm in generală a maşi* nal multilenticular pen­ depăşesc nu numai o- aporatajului pentru fil­
iiecare an ta odihnă sau truiumcnl peste 30.000 de oameni ai muncii. tru redarea imaginilor bişnuita loloqtalie mări şi prezentarea
nii, In întregime,
Dacă cineva ar pune intreburea ■ „In care anotimp e mai frumos aici?" este egală cu 100 integrale. Proiectarea ..nlană", ci şi secven­ filmelor stereoscopice
ar fl greu de hoiărit. Pentru fiecare s-ar găsi argumente Iu lei de „ca­ de operaţiuni pe pe ecian prin metoda ţele stereoscopice exis­ pe ecran lat.
tegoricei Acum albul sclipitor ul zăpezii este, alături de culoarea ce­ secundă. Volumul cu raster se înfăptu­ tente. Metoda integrală
tinii, slăpin absolut, dă peisuiulm un aer dc prospeţime. $/, dacă vara una ieşte. de asemenea, cu permite să se foloseas­
dinirc cele mai atrăgătoare Irumtiseli ale Tuşnadului esie Lacul Ciucaş „memoriei" maşi­ aparatul multilenlicu- Eiecinl stereoscopic că mai deplin „copacii
o minusculă „marc" in mijlocul maniilor — iarna sufragiile favorabile nii este rle 22.500 /or integral deschide vas­
întrunesc punfe/e de schi sau sănins. Cu lucrurile stau aşa o demonstrea­ semne duble. Cu lalea optică" a ecranu«
ză nenumăratele cereri de săniuţe Si schiuri adresate clubului staţiunii, ajutorul noii ma­ Experienţele uu ură- te posibilităţi iieniru lui pentru filme in re-
Celor la a căror virstă sportul rCuni ne doar o pasiune „sufletească" clu­ şini se pot rezol­ tat că asemenea ima­ crearea cincmutogra- Itel şi măreşte de 6-6
bul le stă la dispoziţie cu sala de lectură a bibliotecii, cu o sală de va probleme le­ Hei in relief, pe baza ori suprafaţa utilă a
şah, cu audiţii muzicale sau vizionări dc programe la televizor. gate de nevoile gini stereoscopice pot unor principii întru- sălilor de cinematograf.
fi obţinute şi cu ajuto­
Pentru iubitotii dc excursii, Tuş nudul este. ulit vara cit şi iarna, un economiei naţio­
punct ideal de plecure de unde poli lacc minunate ascensiuni. Aproape nale — industrie,
zilnic se organizează pentru amatori excursii la SUncn Şoimilor, la Stin- transport, pla-ni f i-
cile Tumulilor, la Turnul Alb sau Cariera dc piatră. ( V i n t a corpurilorctrcjil
oarc, cercetări
Una dinirc cele mai Inimoase excursii este. lără îndoială, cea care le ştiinţifice ele.
duce de-a lungul unei polen ce şerpuieşte in serpentine largi, printre
molizi si stejari, căite culmeu muntelui Cosmal. De sus cuprinzi cu pri­
virea întreaga vale a Turiei. pi nu la Tirqu Secuiesc şi Bre/cu. Acoperiţi Stabilirea virstei corpurilor ce­ baza calculelor de mai sus şi au
de zăpadă, plutind intr-o ceată uşoutu. se profilează în depărlare Munfli reşti este una din cele mai grele ajuns la concluzia că cele mai
O Hazului şi Zizinului. In purlea cealaltă a culmii. înlr-o poiană întinsă probleme ale astronomiei. Diferite­ vechi stele au o vîrsiâ de „numai"
rotundă. doarme sub crusta-i dc gheată şi zăpadă Lacul Ana. Umplind ? aerian le sisteme folosite pentru a stabili 14.000 milioane ani. Aprecierile
craterul' Ciumatul, apele ploilor au lormat în vremuri vechi singurul lac vîrsta stelelor, planetelor etc. de­ lor se opresc pentru stelele bâ-
de origină vulcanică din lanţul munţilor noştri vulcanici ce se inlinde Constructorii de avioane slovaci seori dau rezultate care diferă trine la vîrste între 10 şi 20.000
pe 330 km. Aici, in panelul cel mai vizitai, incepind din lung aprilie tu- Industria automobilistică este pe şină cu combustiune termică de sînt autorii unei noi avioncle care mult unele de altele. Date demne milioane de ani. Cit priveşte cele
riştii vor putea poposi şi lua masei Iu cabană, a cărei arhitectură mo­ punctul de a fi revoluţionizată? Aşa astăzi. poate li folosită ca taxi aerian şi ca de încredere avem numai în ce mai tinere corpuri cereşti, vîrsta
dernă, ini regeşte de curind peisuiul. In incinta ei se amenajează un bulet s* pare dacă ţinem seama de afir­ Dificultăţile mai mari — în pre­ mijloc de transport aerian a unor priveşte vîrsta Păntîntului. După acestor „noi născuţi" ar fi de abia
In „material plastic" şi o modernă cantină. Aceasiu, ca şi noua cabană încărcături mici. Avionela este des­
Harghita, sint numai două din surprizele pregătite pentru anul 106-1 tu­ maţiile pt of. Eduard Justi din Frank- zent studiate de tehnicieni — con­ tinată pentru cinci pasageri, are studiile geologice şi geofizice, vir- 100.000 ani.
furt pe Main, care a anunţat că în stau în faptul că recipientul care sta Pâmîntului ar fi de aproximativ După cercetările efectuate de
lişi dor­ două motoare cu o putere dc 210 4.500 milioane de ani, iar a Soa­
in partea dreapta a Oltului a /ost terminală de curind construirea ahei viitor o sticlă cu hidrogen va înlo­ urmează să conţină hidrogenul, $i e.p. fiecare. Lungimea sa este de 8.G Wallcer (S.U.A.) şi Schwîck (-II.F.G.),
cabane pentru turişti, cu o incintă faure perspectivă spre Lacul Ciucaş cui rezervorul clasic de benzină. care ar urma să fie pus în locul re­ m, deschiderea aripilor —12 m ; relui de 5.000 milioane ani. vîrsta celor mai tinere asociaţii de
Numărul celor cate au venii iamn aceasta Iu odihnă in staţiune este dc Jusiî a arătat într-o expunere zervorului de benzină, precum şi greutatea 1.200 kg, tonajul 625—700 După calculele soţilor Sandage stele din constelaţia Şarpelui ar fi
do ud ori mai mare ilecil în 1963. In acelaşi timp, la pavilionul de b ăi făcută în faţa unui mare număr motorul electric au încă o greutate kg., viteza maximă 310 km/h, iar şi Burbridge, cele mai vechi cor­ între 500.000 şi 2.000.000 de ani.
m'de a fost reamenaiat şi au fost caplulc noi izvoare carboqazoase de experţi că propulsia va fi asigu­ raza de zbor de 1.700 km. Pentru puri cereşti sînt cele aflate în Ca­ După cum se vede, există diferen­
indicate In boli cardiovasculare, U'ilburăii circulatorii, precum şi in ca­ rată de un motor electric alimentat prea mare pentru un automobil. decolare este suficientă o pistă cu lea Lactee, şi anume roiurile de ţe apreciabile între părerile dife­
zuri de debilitate, oboseală şi nervozitate, de o pilă electro-chimică. Bateria Cînd acest inconvenient va li lichi­ o lungime de 220 m. Dacă sc utili­ stele globulare M3 şi M 13, care riţilor savanţi. Oricum ar fi, s-ar
Cum la o bună odihnă este necesară şi o hrană consistentă slatiunea va produce curent printr-un proce­ dat, automobiliştii vor renunţa să zează o clicc cu trei palete, atunci au o vîrsta de aproximativ 30.000 părea că cele mai tinere corpuri
are o bine organizată gospodărie anexă, iar recent a losl construită o deu de „combustiune rece" al unui folosească benzina. rulajul dc decolare poate fi redus milioane ani. Recent însă, cola­ cereşti ar fi cam de aceeaşi vîrstă
pînă (a 160 m.
cantină pentru 1.000 persoane. amestec de hidrogen şi oxigen. boratorii ştiinţifici ai Observatoru­ cu cele mai vechi urme în legătu­
Zilele de odihnă trec repede, dar rămin impresiile de neuitat, priete­ lui de la Bonn, Schmidt şi Kaler ră cu ale rasei umane pe Pămint
niile închegate Si dorinţa de a reveni aici, inlr-una dintre cele mai in i­ Profesorul Justi şi-a însoţit ex­ au revăzut datele care au stat la (1.000.000 de ani).
moase staliuni din tară. punerea de o demonstraţie practică. Cum s-a inventat telefonul
LEON TALPA El a pus în legătură pila electro-chi­
mică cu două faruri de automobil Istoria inventării telefonului por­ tisntului şi a vibraţiilor sonore şi
care au iradiat o lumină intensă. neşte de la un fapt romantic. Ame­ apoi. a construit un dispozitiv da­
Sănătate de împrumut Printre alte calităţi, „eombusiiunea ricanul Alexandcr G. Beli, unul din­ torită căruia fata surdă a reuşit să
rece" a hidrogenului şi oxigenului tre pionierii telefonului, profesor la audă cuvintele sale. In urma aces­ W ,
Se ştie că procesul respiraţiei este ta" de la un somnoros. Oamenii cu o mai are şi pe aceea de a putea o şcoală de surdo-muţî, s-a îndră­ tor experienţe el a reuşit să con­
dirijat dc centrul respirator care în­ un stomac „comod'' vor putea pri­ „elibera" o cantitate de energie mai gostit de una dintre elevele sale. struiască un telefon adevărat. Fata
cadrează bulbul rahidian aşezai în mi un ajutor sub forma unor pro­ Pentru a o face să audă a început care l-a inspirat să creeze acest te­
regiunea aşa-numilei formaţii reii- grame digestive împrumutate . mare decit poate să producă o ma- să studieze aplicaţia elcclromagne- lefon i-a devenit soţie.
culare. Elveţianul Mer-
Receptorii pulmonari trim it spre nand Rueh este,
centrul respirator impulsuri nervoa­ Secretul campionilor sportivi: S e n ilita te a fără îndoială, u-
se, care se îndreaptă apoi spre muş­ nuldincei iruri vo-
chii respiratori, provoeînd contrac­ An de an performanţele sportive — de 56, al maratonistului Mimoun s e d a to r e ş te fa c to r ilo r p s ih o lo g ic i luminoşi oameni,
ţiile lor. Dacă s-ar secţiona nervul devin din ce în ce mai senzaţionale. — 32 (un adevărat fenomen). Inima deşi pînă în pre^
care leagă receptorii pulmonari de Astăzi pentru a crea campioni cu­ campionilor devine din ce in ce mai Potrivit constatărilor efectuate de tora unor reacţii psihologice deter­ zent nu a fost or­
■ centrii ce dirijează respiraţia, acea­ noscuţi, cunoştinţele antrenorilor nu mare, antrenamentul lor fiind din biologi, bătrinii sănătoşi sc deose­ minate dc diverse privaţiuni, pier­ ganizat nici un
sta s-ar opri in mod automat. mai sînt de ajuns, este nevoie şi de ce în ce mai intens. Se pune atunci besc foarte puţin, pe plan psiholo­ derea unor iude şi prieteni, care concurs de acest
Dr. Witold Karcz.ewslci din Varşo­ intervenţia biologilor. Deoarece întrebarea: sînt oare campionii niş­ gic, de oamenii de 21 de ani. nr amplifica, şi probabil ar declan­ gen. El are înălţi­
via a secţionat acest nerv la un ie­ muşchii obişnuiţi au atins volumul te fiinţe anormale ? Nu — răspund Fenomenele de senilitate, care pot şa, modificări ale sistemului nervos mea de 1,75 m.1,
pure de casă, dar animalul nu a sî eficacitatea maximă, a venit acum specialiştii — pentru că plămînii lor fi constatate la unii bălrini s-ar da­ aleetînd apoi şi iestul organismu­ iar greutatea de
murit. Fapt este cu savantul i-a ali­ rînduf muşchiului - c el mai impor­ se dezvoltă în acelaşi timp cu ini­ lui. 206 kg.
mentat creierul cu impulsuri ampli­ tant, de care depinde totul: inima. ma. O Inimă mai mare trimite o IN FOTO: M.
ficate ale receptorilor pulmonari ai Se slie că nu pot ajunge mari cam­ cantitate mai mare de sînge în or­ Rueh cu soţia şi
unui alt iepure de casii înregistrate pioni decit acei sportivi care au un ganism, dar pentru plămînii mai Perspicacitate matematică cu 4 din cei J1
pe bandă. Aceasta este o experi­ ritm cardiac foarte scăzut. In limp, bine dezvoltaţi nu este de loc greu copii aî lor.
enţă fără precedent. Inchipuiţi-vâ ce pulsul normal este in medie de să purifice si să oxigeneze acest Cereţi cuiva să scrie pe o foaie mărul iniţial de trei cifre. Pentru
că oamenii vor putea avea posibi­ 70 bătăi pe minut, cel al alergăto­ aflux suplimentar. Actualii campi­ de hîrtie, fără să vă arate, un nu­ aceasta este suficient să înmulţiţi
litatea de a conecta la creierul lor oni poate că diferă de ceilalţi oa­ cu 3 rezultatul ce vi s-a comunicat.
impulsurile creierului unei. alte vie­ rului de fond Michel Jazy este dc meni dar ei rămin totuşi oameni cu măr de trei cifre divizibil cu trei:
tăţi. Aceasta înseamnă că cei ce G2 bătăi, al schiorului Guy Perillat o dezvoltare echilibrata, armonioasă. Rugaţi-I să scrie încă o dată îna­ De exemplu, numărul ales esle
suferă de insomnie vor putea dormi intea acestui număr cifrele care îl 258. Dublat el devine 258258 ; îm­ C A \
Ia A /
ca nişte prunci datorită impulsuri­ compun, obţinînd in acest fel un părţit la 11—25.478; împărţit la
lor pe care le vor putea „împrumu­ 7 — 3.354; împărţit la 39 = 86; înmul­
număr de şase cifre.
ţit cu 3 — 258 !
Acest număr de şase cifre trebuie
împărţit la 11, iar rezultatul obţi­
Primele proiecte nut îm părţit-la 7. La rîndul Iui
noul rezultat trebuie împărţit la 39.
de submarine Contrar aparen­ Cereţi să vi se comunice numă­ @.u fa ţa spre

ţelor, această me­ rul obţinut şi anunţaţi interlocuto­
Idcea de a naviga sub apă este najeră nu cintă la rului dv. că puteţi reconstitui nu­ Kardo Arpad, responsabilul depozitului de che­
alit de veche incit proiecte dc sub­ acordeon, ci spală Ospătarul Anton Muzicaş
marine au existat cu multe secole rufe. O nouă ma­ restea din sectorul 10 Petrila, gospodăreşte prost de la restaurantul Minerul*
in urmă. In afara unui proiect al şină de spălat por­ materialele ce le are în gestiune. din Curabarza se „distreazăi\
lui Leonardo da Vinci mai este cu­ tativă dc construc­ v-. aruneînd culite în mobili
noscut un proiect din anul 1600 al ţie germană va fi
Iui Borelli. Submarinul proiectat de prezentată la Sa­
el conţinea o seric de băşici (ca­ lonul inventatori­
mere) cu aer, reglabile, şi era acţio­ lor din Bruxelles.
nat de lopeli; un alt proiect aparţi­ Această maşină Cel mai greu nou născut din
nea lui Valturio (1460). Este vorba arc şi o altă între­ lume cintărea 10,88 kg. 7w
dc un submarin acţionat dc roţi şi buinţare : neum-
palete. Printre primele modele care plulâ cu apă ea Deşi la naştere Marion Chap- m l i
au funcţionat este cunoscut acela al poate umfla sal­ ntan cintărea numai 283 gra­ - M n
me, în primul an al vieţii sale
subofiţerului german Wilhelm Bauer tele pneumatice. a ajuns (a greutatea dc G,3 kg. ^ r lU r
I I9J A
H
(1850). Submarinul avea elice acţio­
nată dc mină, camere de aer regla­ Cel mai scund bărbat din
lume a fost Gcorgc Huflon,
bile cu pistoane şi cu un dispozitiv care măsura la vîrsta dc 37 Bată vîntul mult şi bine,
pentru intrarea şi ieşirea unui îno­ 0 de ani numai 40 cm. Să se troienească neaua, w m
tător sub apă; acest submarin a na­ Că lui Arpad îi convine
vigat cu succes. Cel mai inalt bărbat din lu­ li ascunde cheresteaua.
me a fost Robert Pershlng
Wadlow din S.U.A, care mă­
sura 270 cm. şi cintărea 222 Gcsf/onnra Margareta Luca, Azvîrlitul cu cuţitul
Gimnastica fără eforturi sau izometria kilograme. de la magazinul alimentar din Nu se-mpacă cu servilul
slr. N. Bălcescu, Orăştie, obiş­ Ia-ţi năravul, frumuşel,
Cea mai înaltă femeie din nuieşte să vindă marfă cu lipsă
O revistă lunară americană este tracţie stimulează 100 la sulă fi­ torii izometriei sînt lot atît de sim­ lume a fost negresa Dolores Şi le du la circ cu el.
categorică : .'nu este nevoie de niri brele musculare solicitate, în timp ple : să lipeşti palmele una de alta Biliard din Louisiana, care ia gramaj.
un fel de gimnastică suedeză ce celelalte metode tradiţionale nu şi să le apeşi foarte puternic timp Magazinul de mărunţişuri din Orăştie stă inclus dc
sau de alt gen, de nici un fel de lac să intre în joc decit 50 pînă la de un minut, să apeşi cu degetele avea 249 cm. doi am de zi le „pentru reporo/u". Reparaţiile s-au ter­
exerciţii violente — cunoscute în 00 la sulă din fibrele musculare. sub marginea biroului ea şi cum ai minat, dar magazinul nu poate li deschis din cauză
general sub numele de izolonie — Izometria sc practică acasă, in încerca să-l ridici — tot timp de 484,5 kg — atît cm fă rea ccl că IPRODRAICOP Alba lulia nu a trimis incă mo­
şi îndeosebi de nici un fel de efori: birou. Este suficient să împingi 60 un minut. mai greu bărbat din Iunie, Ho-
oricine poale deveni puternic şi su­ de secunde pe zi un obiect fix, pen­ Exerciţiile i/ometriee se pot prac­ bcrl Earl Hughes. La 10 ani bilierul destinat a cestui magazin.
plu ca un sportiv, consacrînd doar tru a deveni un atlet. Persoanele se­ tica în automobil, de preferinţă cînd avea nu mai puţin dc 171 kg,
G0 de secunde pe zi îzometriei. dentare nu vor mai avea de aici stopul este pe roşu. Poţi profita de iar talia Iul măsura 315 cm.
Singurele aparate necesare aces­ înainte nici o scuză dacă se îngra­ oprire pentru a-ţi încorda muşchii
tei noi metode de cultură fizică şă sau dacă li se curbează şira spi­ abdominali, a stringe foarte puter­ Recordul de slăbire a fost
sînt: un scaun, o masă sau un bi­ nării. Un om care stă pe scaun şi nic volanul, a apăsa alternativ cu deţinut de fcmeta-„bu(oi" dc
rou, un zid. Pentru a-ţi întări muş­ care îşi suge abdomenul ţimndu-l fiecare picior pe podeaua automo­ la circul american Celesta Ge-
chii fără efort, este suficient să îm­ încordat timp de 10 secunde de cinci bilului. yer. La vîrsta de 58 de ani
In Statele Unite, izometria este $ ^
pingi cu braţul sau cu gamba, ţi- ori pe zi, îşi vede talia micşorîn- practicată de multe persoane şi, cintărea 251 kg şl in numai 14
nînd mîinile pe un obiect fix. Ten­ du-i-se cu 4 cm. într-o lună. Cele­ după cile se pare, cu rezultate ex­ luni a reuşit să slăbească cu
siunea rezultată din această con. lalte exerciţii preconizate de crea­ celente. 197 kg, ajungind astfel la 54
kilograme,
F W w î W n
Părul cel mai lung l-a avut
Miss Owens — 251 cm, cele
mai lungi mustăţi — 330 cm
— un n.'rvcru.n de 36 ani,
ccic mai lungi unghii Ic-a a-
vut o prinţesă orientală — la Clienta : — Eu, tovarăşă, scuzaţi, To!u-i gata. Da-n ce scop
27 dc anî unghiile sale erau Cerui două kilograme ! Magazinul stă închis ?
dc 57,5 cm. Fiindcă IPRODRAICOP,
Gestionara : — Şi vă impacientaţi
M obilier nu a trimis.
Peimu.., trei sute ue grame ( (Doicne dc V. MlliAiLESCU)