Page 81 - 1964-02
P. 81
------- —o c m n r r
91 crudă
Hunrcjn;, r-: _pj
> V H
PROLETAR! DIN TOATE TARILE, UNTTTVA I Plecarea tovarăşului Alexandru Birlădeanu
In ziarul de azi:
la şedinţa Comitetului Executiv al C.A.E.R.
« In muncii culturalii —
— toate forţele satului Tovarăşul Alexandru Birlădeanu, membru supleant al Biroului Po-
• Cut : Postul de corespon litie al C. C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, a ple
denţi voluntari ne comunică cai la Moscova pentru a participa la lucrările celei dc-a Xl-a şedinţe
(pag. 2-a), a Comitetului Executiv al C.A.E.R La plecare, in Gara dc Nord, au fost
de faţă Gogu ltădulcscu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Vic
• Calificarea Unciilor in
pas cu cerinţele tehnicii noi tor Ioncscu, ministrul comerţului exterior, alte persoane oficiale, precum
şi I K. Jcgalin, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti.
(pag. 3-a);
• Campania electorală din (Agcrprcs).
SC.A.
• H. Wilsun despre uncie
probleme internaţionale
• La Lagos s-a deschis con
ferinţa miniştrilor de externe
ai ţărilor africane.
(pag. 4-a) în 15 zile : 17.100 kg fier vechi
Comitetul U.T.M. de la Fabrica chimică din Orăştie a iniţiat în
acest an o largă acţiune dc colectare a fierului vechi. Pină in pre
B E E m S E C T U L S O C IA L IS T zent'tinerii din oiganizaţiile dc bază U.T.M., din cadrul fabricii noa
stre, au răspuns cii entuziasm acestei chemări. In primele 15 zile ale
lunii februarie ei au colectat 17.100 kg fier vechi, pe care l-au predat
i.c.m .
La colectarea acestei cantităti, merită a fi subliniat aportul tineri
lor din organizaţiile U.T.M. nr. 4
şi 5 şi îndeosebi a tovarăşilor Ion C e rc
foaneş, Silviu Băbuţă, Farcaş Ma-
Zi de zi, fon ia tot m ai m u ltă E n e rg ie e le c tr ic ă nolc, loan Oancca, Ana Mărginean, d e r a d io - a m a to r l
Ilic Bîrzan şi Niţu Puian.
p e s te p la n
In aceste zile, Jurnaliştii dc la Combinatul siderurgic din Ilunc- De curind a luat fiinţă din ini
doara, îndrumaţi dc organizaţiile d e partid, ou înscris pe graficul între- In prima lună din acest an colec BANU COCARD ţiativa consiliului U.C.F.S. al raio
cerii socialiste noi şi frumoase suc cese. In cele două decade ale lunii tivul dc muncă de la termocentrala corespondent nului Haţeg, un cerc de radio-ama-
februarie, muncitorii, inginerii şi te hnicicnii sectorului furnale au rcu- Uzinei „Victoria" Călan a reuşit sâ tnri. Lector al acestui cerc este tov.
şit să dea peste sarcinile de plan c irco 4 000 tone fontă. Cele mai bune îndeplinească şi să depăşească sar Eugen Badea, tehnician. Şedinţele
rezultate lc-a obţinui colectivul dem uncă de la secţia Il-a , furnale care cinile de plan la principalii indica Curs de croitorie cercului sînt frecventate dc 25 ti
şi-a depăşit planul de producţie cu 2.351 lonc fontă. Dc la începutul tori. Realizările dobindite în luna neri din întreprinderile şi institu
anului şi pină la data dc 21 februa ric, Jurnaliştii hunedoreui au dat ianuarie au constituit pentru mun La cerinţa gospodinelor din Urî- ţiile oraşului Haţeg. Acestora 11 se
peste plan 9.363 tone fontă. ci lorii, inginerii şi tehnicienii de cani, în cadrul clubului din locali predau noţiuni dc telegrafie, teh-
Pentru obţinerea acestor rezult ale an fost aplicate în procesul de aici un imbold în muncă. In luna tate, s-a redeschis în 1964 un curs de nică-radio, electricitate.
producţie o scamă dc măsuri tehnic o-orgmiizalorice, eficace, care au dus februarie colectivul termocentralei croitorie, la care s-au înscris 90 de N. SBUCHEA
la ridicarea indicilor dc utilizare a a- a obţinut rezultale mai frumoase. femei. Pentru femeile care se .per corespondent
Măsuri rodnice gregatelor, la organizarea mai bună Astfel, pînă în prezent s-au produs fecţionează în această meserie, du
rata de funcţionare a cursului este
a muncii. In această perioadă între peste sarcinile de plan 294.000 KWh de 6 luni, iar pentru începătoare de Cu re paraţiile
Muncitorii din statia C.F.R. Teiuş energie electrică.
au păşit în acest an hotărâţi să gul colectiv dc furnalişti, ajutaţi în Realizările de pînă acum dove 9 luni. Cele două cursuri se desfă la utilajul agricol term inate
obţină rezultate din ce în ce mai deaproape dc organizaţiile dc partid, desc că întregul colectiv de la ter şoară de trei oii pe săptăinînă. Aici
bune In acest sens încă din pri s-a preocupat de respectarea proce mocentrala uzinei din Călan n ex se predau noţiuni teoretice şi prac Staţiunile de maşini şi tractoare
mele zile ale anului au început sului tehnologic, dc scurtarea dura ploatat mai raţional agregatele, .a tice de croitorie. din Miercurea, Orăştie, Alba lulia
îmbunătăţit calitatea reparaţiilor şi Dobra au terminat reparaţiile la
să-şi organizeze mai judicios mun tei dc reparaţii a agregatelor, de maşinilor. Printre cele mai silitoare cursan tractoarele şi maşinile agiicc/le care
ca, să se preocupe mai mult de mărirea temperaturii aerului insu T. IIORVATJI te se numără Elfrida Rolman, Na vor lucra in campania de primă
eliminarea timpilor neproductivi, fla! în furnale etc. corespondent tal ia Moldea, Ioana Georgescu şi vară. (n prezent o comisie regională
de aplicarea in producţie a unor altele. efectuează un supracontrol al cali
măsuri tehnico-organizatoriee bine tăţii lucrărilor.
gindite. Ce nu spune graficul A şasea premiera
Roadele acestor preocupări se
văd. Pînă in prezent colectivul de La cele două ofelării Martin din Inginerul Slntimbreanu mai sub Simbâtâ, Teatrul dc
fac parte Ana Calda,
muncă din staţia C.F.R. Teiuş a Combinatul siderurgic Hunedoara linia cu optimizarea regimului ter stat „Valea Jiului" a Artistă Emerită. I. An- Concomitent cu pre
reuşit să depăşească sarcinile de întrecerea socialistă pentru obfi- mic al cuptoarelor pe fiecare lază prezentat cea dc a 6-a ghelescu Moroni. I. gătirea acestei premi
producţie cu 32,14 la sută. In nerea unei produc/;'/ sporite şi de de şarjă, a făcut ca încă din prima premieră din actuala Ti lor, Dana Punta/.o- ere, un alt colectiv al
această perioadă încărcătura sta calitate se dcslaşoard cu entuziasm. lună angajamentul privind redu stagiune: piesa „ Nora“ pol, Muria Dumitres- teatrului a întreprins
un turneu prin regiune
tică pe osii a crescut cu 13,85 la In cele două decade din luna le- cerea consumului de combustibil Frezorul loan Bucur de la Atelierele „Ardealul" din Alba. Iulia de Ibsen. Regia spec cu, Viorica Suciu-Ti- şi rcqiitnile limiliole,
sută, staţionarea vagoanelor de bruarie, topitorii de la cuptoarele convenfional cu 0.8 kg pe tona de este cunoscut pentru înalta sa calificare profesională. Organizîndu-şi bi tacolului este semnală cu piesa „Sonet pentru
marfă a fost redusă cu 19,21 la sută. Matlin au elaborat mai mult de otel, să lie îndeplinit. ne munca el îşi depăşeşte cu regularitate planul zilnic cu cîte două pro dc Maree/ Şoma, iar lor şi alţii. Spectacolul
De asemenea, regularitatea circula 6.800 tone de ofcl peste prevederile Amintind că mai mult dc jumă cente şi execută numai lucrări de calitate. scenografia de T. TU. s-a bucurat dc un suc o păpuşă“ de Sergia
Ciupe. Din distribuţie
ţiei trenwrilor de persoane şi mar de plan. Un succes care ilustrează tate din cele 22 de mâsur; cuprin ces deosebit. Fărcăşan.
fă a fost îmbunătăţită faţă de sar pe deplin hărnicia şi experienţa se in planul M.T.O. pentru a se
ofelarilor Intnedorcni In creşterea
cina planificată cu 2 la sută. productivităţii agregatelor, cate si aplica In acest an se re/erd direct
La dobindirea rezultatelor amin gură de sporire a producţiei I CULTURA CARTOFULUI ÎN ANUL 1964 comandă executarea arăturii adinei
tite o contribuţie însemnată şi-au Ceea cc nu spune graficul este la creşterea producţiei de otel, in de 30 cm., iar cînd cartoful urmea
ză în cultură după cereale este bine
adus-o tovarăşii: Nicolae Teifan, Irăminloteu colectivelor dc a găsi ginerul Mihai Grigore ne-o expli să se execute două arături : una mai
Dumitru Stoichiţă, Wilhelm Knall, cele mai elicienlc metode cate să cat pe hrg eficienta lor. Au fost Recomandările Consiliului agricol regional puţin adîncâ, de 14-16 cm efectuată
Andrei Verdeş şi alţii. asigure nu numai creşterea indi enumerate măsurile privind modl- imediat după plantele premergătoa
O ADRIAN cilor de utilizare a agregatelor, cl licarea parametrilor constructivi al Pe baza rezultatelor experimen sănătăţii cartofului de sămînţă este administreze îngrăşăminte sub for re şi alta adincă, toamna. Pe tere
corespondent Şl o calitate superioară a metalului. spaţiului de elaborare a cuptoare tale, a metodelor folosite dc uni mai bună. Se recomandă ca recol mă mai uşor solubilă. nurile podzolicc, grele şi reci, arătu
Am aliat această preocupare din lor. In sensul creşterii durabilităţii tăţile fruntaşe în producţie şi ţi- tarea să se facă la începutul îngâlbe- In toate zonele de cultivare a ra se face la 20 cm cu scormonirea
Folosind din plin scurta convorbire avută cu Iov. bolţilor, tură a scădea productivi nînd seama de discuţiile purtate de nîrii fruzelor bazale, adică la 3-5 cartofului el valorifică bine îngrâ- fundului brazdei cu încă 10 cm.
m ecanism ele Intp N. Slntimbreanu, şelul o/c/ă- tatea orară a cuptorului, stabilirea participanţii la şedinţa secţiei de ce sâptâmîni după terminarea înflorii, şămintele organice şi minerale. In Pe terenurile situate în pantă, ară
tura se execută pe curbele de nivel
reale şi plante tehnice. Consiliul a-
rici Martin nr. 2, şi inq. Mihai Gri- unei greutăţi medii de şarje care funcţie de soiul care se cultivă şi îa adîncimca de 20-25 cm şi se afi
T.n prima lună din acest an co gote, şelul olclărlci Martin ni. 1. sâ asigure productivităţi sporite cu gricol. regional face .următoarele re cînd tuberculii formaţi au o mărime de zona de cultură, îngrâsâmintelc nează, tot cu scormonitorul, cu încă
lectivul sectorului Orăştie a I. F. La ambele olc/ării o pieocupare de uzuri normale a agregatelor şi îm comandări cu privire la cultura car mijlocie. După recoltare, tuberculii organice şi minerale se aplică după 10 cm In primăvară, terenul arat
tofului in anul 1964.
Orâştie, şi a depăşit sarcinile pro scamă se manifesta pentru mări bunătăţirea tehnologiei de repara vor fi supuşi sortării riguroase, după cum urmează : pe terenurile cu o din toamnă se grăpeazâ cît mai de
ducţiei globale şi marfă cu 43,15 ţii la vatră pentru creşterea tim care sc vor depozita în condiţii co fertilitate mai bună situate în locuri timpuriu şi apoi se lucrează de 2-3
şi respectiv 53,69 la sută. Rezulta rea timpului electiv de lucru a pului electiv dc lucru. Soiuri recomandate răcoroase şi umede, se recomandă 20 ori cu grapa cu colţi reglabili, po-
tele dobindite nu fost mobilizatoa cuptoarelor. Pentru aceasta, la scc- respunzătoare spre păstrare. tone gunoi de grajd la ha, iar pe so lidiscul sau cultivatorul.
re. In luna februarie, ca urmare a tia OS.M. nr. 2 s-a asimilat o Toate acestea, completează pe lurile sărace, podzolice cîte 30-40 IMATERIALUL DE PLANTARE
folosiţii din plin a mecanismelor, nour] metodă de reparare a ve- deplin prima imagine a graficului Se vor extinde în cultură urmă Agrotehnica tone la ha. In lipsa gunoiului de trebuie să fie de calitate superioară
extinderii celor mai bune metode trclor cuptoarelor. Ba constă In dc întrecere. Cele 6.800 tone de toarele soi uri de cartofi : grajd se poate folosi mraniţa în deoarece de acesta depinde obţine
de organizare a muncii ş.a., secto darea unui strat gros de magnezitâ o{el produse peste prevederile de — timpurii şi semitimpurii : Gul- culturii cartelului cantitate de 5-10 tone la ha, aplicată rea de producţii sporite la ha. Da
rul de exploatare Orăştie a reuşit granulată pe vatră. Apoi, după o baba, Bintje şi Viola ; la cuib odată cu plantarea cartofi torită înmulţirii vegetative, soiuri
să depăşească planul zilnic la sor baie dc îmbibate cu oxid, sc poa plan in perioada amintită apar ca — semitîrzii şi tirzii : Merlcur, Alături de materialul de plantare lor. Gunoiul se încorporează în sol le de cartof degenerează repede,
timentele principale cu însemnate te trece la încărcarea cuptorului- un rod al hărniciei lor şi al pre Kenobelc şi Voran. cu valoare biologică ridicată, agro odată cu arătura de toamnă, sau pierzindu-şi însuşirile de producti
cantităţi dc material lemnos. ocupării comune a topitorilor şi Se vor lua măsuri de înlocuire tehnica diferenţiată constituie fac primăvara timpuriu. Ingrăşămintcle
Noua metodă aparţine unui colec hirnătotilor. vitate şi calitate. Tuberculii care în
GHEORGHE DARIE tiv condus de Ştelan Tripşa, Erou treptată a populaţiilor şi a ameste torul hotărîtor în sporirea produc chimice azotate folosite singure se aparenţă sînt complet sănătoşi şi
ţiei de cartofi. Cele mai mari pro
corespondent al Alune;/' Socialiste. ■o MIRCEA NEAGU curilor de soiuri care ocupă în pre dau în doze de cîte 200-300 kg la mari, pot da plante degenerate cu
zent suprafeţe însemnate, cu soiurile ducţii de cartofi se obţin pe tere ha, iar cînd se folosesc împreună cu producţie extrem de scăzută. Dege
ameliorate raionate. nuri de luncă, fertile şi cu textură îngrăşâmintele fosfatice se vor da nerarea are Ioc sub influenţa con
uşoară spre mijlocie în condiţii de
Pentru a se asigura cantităţile de Ia ha cîte 150-200 kg azotat, 250-300 diţiilor climatice nefavorabile şi ca
seminţe din soiuri valoroase nece climă răcoroasă şi umedă. In asoia- kg superfosfat. Supei-fosfatul se re urmare a atacului de viroze. Dato
sare pentru întreaga suprafaţă care ment cartoful este bine să se cul comandă a se administra sub ară rită degenerării, este necesar a se
va fi cultivată cu cartofi, este ne tive după leguminoase perene, in tura adîncâ de bază, iar azotatul face schimbarea periodică a carto
cesar ca fiecare gospodărie sâ acor special trifoi şi lucerna, sau după primăvara la pregătirea terenului. filor de sămînţă la 2-4 ani, în func
de o atenţie deosebită organizării pâioase de toamnă şi alte culturi Cele mai mari sporuri de recoltă pe ţie de zona de cultură, cu material
loturilor semineere proprii, alegind care se recoltează in vară, el în solurile podzolicc se obţin atunci sănătos, reînoit, produs in loturile
pentru acestea terenurile cele mai suşi fiind o plantă bună premergă cînd ingrăşămintcle chimire se apli semineere.
fertile, care să fie raţional îngră toare pentru majoritatea plantelor că pe fond îngrăşat cu 20 tone gu PREGĂTIREA IMATERIALULUI
şate, bine lucrate şi izolate la cel agricole. noi de grajd la ha. DE PLANTARE ŞI TEHNICA
puţin 500 ni distanţă de alte cul APLICAREA ÎNGRĂŞĂMINTE LUCRĂRILE DE PREGĂTIRE A
turi de cartofi. In tot cui-sul perioa LOR. Cartoful este o plantă cu ce SOLULUI. Cartoful cere terenuri PLANTĂRII. Cartofii destinaţi pen
dei de vegetaţie să se urmărească tru plantare trebuie aleşi cu grijă,
Jnfruntînd cu rinţe ridicate faţă de elementele nu afinate în adincimc, fertile şi rcave- fie că provin din lotul scmincer, fie
curaj înălţimile, permanent calitatea lucrărilor de tritive, avînd nevoie pentru forma ne. Lucrarea dc bază pentru pregă din cultura obişnuită. Alegerea se
pe ploaie .sau frig, întreţinere executate şi in mod deo rea unei producţii de 20.000 kg tu tirea terenului rezervat culturii car
de
face de la recoltare, reţinînd
montorii din echi sebit lucrările de purificare biolo berculi la ha, de cantităţi mari de tofului este arătura adîncâ execu sămînţă cartofi de mărime mijlocie,
pa condusă de gică. azot, fosfor, potasiu şi calciu. Con tată în toamnă la 25-30 cm care pe perfect sănătoşi şi se repetă in pri
Gheorghe Ştefă- Materialul din loturile semineere sumul acestor substanţe are loc mai orice timp de sol sporeşte producţia măvară înainte de plantare, după ce
nescu, de pe şan va fi recoltat mai devreme, pentru intens o dată cu înfloritul plante dc tuberculi cu peste 3 tone la hec tn prea la bi l s-a făcut proba de ţn-
tierul montaj-in- lor şi cu începerea formării tuber tar, în comparaţie cu arătura efec colţire. Se recomandă tuturor uni
stalaţii nr. 1 a a evita trecerea virusuri.lor din tul culilor. De aceea, la îngrăşarea cul tuată în primăvară. Cînd cartoful tăţilor agricole care cultivă cartofi,
I.C.S.H., îşi depă pină în tuberculi. Cu cît recoltarea turilor de cartofi trebuie să se ţină urmează după trifoi, lucernă sau
şesc cu regulari sc face mai devreme, cu atît starea scama ca la soiurile timpurii să se alte plante furajere perene, se re (Continuare In pag. 2-a)
tate planul. In
luna ianuarie, de-
păşindu-şi cu 17
U sută sarcinile A L VII-LEA CONCURS A R T IS T IC
dc plan, efectuînd
lucrări de bună
calitate, această c-
cliipă a fost decla
rată evidenţiată
în întrecerea so deaproape de instruirea formaţiilor ogita/ie din Bucium şi Ludcşti care, Br.igada artistică dc agilafie din
cialistă. I Faza inlctcomu-
Rengnei naid a concursului artistice, dc calitatea spectacolelor aducind In programele lor aspecte Ludoş, deşi o lortnafie Unora, a ară
_____ IV// — crupa a H-Q prezentate. De asemenea, la Geoagiu* din munca şi viaţa nouă a satelor, tat la această întrecere că are fru
au cules îndelungi aplauze din par
— ce s-a desfăşurat de curind pe Băi, munca cultuial-cducativă se tea spectatorilor. Atit cele două bri moase posibilităţi de interpretare,
scena căminului cultural din locali bucură de un preţios şi permanent găzi artistice dc agitaţie cit şi forma ceea ce dă chezăşia obţinerii pe v ii
tate a lost urmărită cu viu Interes ţia dc dansuri populare şi soliştii vo
de circa -100 dc spectatori. Ei au a- sprijin din partea comitetului execu cali Cornelia Vulsan, Radu Gavri- tor a unor bune rezultate.
tiv al sloiului popular comunal.
plaudat cu multă căldură evoluţia loiu şi loan Inăşescu din Orăştioara Prof. ANTON ŢURCAŞIU
artiştilor amatori din satele Renghct, ION POPA de Sus au fost promovaţi pentru ta z-a Şcoala dc 8 ani
Dăctia. Gcoagiu-Băi şi Boiu, care s-uu raională a concursului. Apoldul de Jos
dovedit, In marc majoritate, temei metodist la Casa raională j La căminul cut-
nic pregătiţi. de cultură — Orăştie ftyoidui dd Jos Iuta! din Apoldul
Au lăsat o Inimoasă impresie spec ________________ Ide Jos, raionul
tatorilor brigăzile artistice de agita p --------------------- j Formaţiile arlis- w
ţie din localitatea gazda, Geoagiu oro&lim ce Sus Sebeş, unde s-a dcsluşurat recent
faza intercomunală a celui de-a/ V il-
Băi, şi Boiu care au interpretat tex ----------------------------nit pc scena cămi lea concurs, au luat parte brir/ada
Realizări ale ceferiştilor din tele „Asta c lamili-a noastră", „Pe la nului cultural din Orăştioara dc Sus brigada artistică de agitaţie şi echi
artistică dc agitaţie dm salul G u m i.
noi, prin Gcoagiu-Băi41 şi „ Oamenii
schimbă proverbele", oglindă a mun I ii prima Iq2u a celui de-a/ Vll-lea pa dc dansuri populare din Ludoş.
concurs artistic de amatori. Cei peste
cii şi realizărilor obţinute de oame echipa de dansuri populare drn Sin- * t*IP *-n > $
Ânalizînd cu lot simţul răspunderii posibilităţile de Măsurile prevăzute pentru lunile ianuarie şi fe nii muncii din satele amintite. In anii 230 de spectatori prezenţi In sală nu
realizare a sarcinilor de plan pe anul în curs, colec bruarie au lost traduse în viaţă. Ca urmare, pînă în noştri -, coruj din Boiu cu un reper primit cu vii aplauze echipa de //u- qăhn, corul, brigada artistică dc agi r r % $
taţie şi echipa de dansuri populare
tivul de muncă de la revizia de vagoane C.F.IL Teiuş prezent muncitorii reviziei de vagoane C.F.R. Teiuş toriu bogat, lormatia de fluieraşi dm icraşi din Costeşti-Deal, taratul din din Apoldul dc Jos, precum şi solişti
a descoperit importante rezerve interne. Bazîndu-se şi-au depăşit sarcinile de plan cu 15,90 la sulă. De Baci ia şi echipa dc dansuri populare Dineul Marc, brigăzile artistice dc dm satele amintite. flE fc
pe valorificarea lor, muncitorii, inginerii şi tehnicienii la începutul anului colectivul de aici a reuşit să re din Renghct care a pus in scenă jocu agitaţie dm Bucium şi Ludcşti. pre întrecerea artiştilor amatori a pri
de aici, şi-au luat angajamente mobilizatoare. Printre pare peste sarcinile de plan, fără a fi scoase din cir rile „C îthqur ,,Frumuşica" şi „Sir- cum şi celelalte formalii artistice din lejuit o adevărată sărbătoare a cin-
altele, ei s-au angajat să depăşească simţitor sarci culaţie, 290 vagoane de marfă şi persoane. Aceasta ba“ Dc un succes deosebit s-au bucu localităţile Costeşti-Saf, Orăştioara tecului şi jocului, ea liind urmărită
nile producţiei globale şi marfă, să îmbunătăţească dovedeşte că angajamentele ceferiştilor dm Teiuş se rat şi solistele vocale Maria Buda. de Sus ele. dc numeroşi oameni ai muncii din
înfăptuiesc zi de zi. La obţinerea acestor rezultate Mar ia Roşu (Geoagiu-Bui), Anulo Ca Repertoriul bogat, bine ales şi fru localitate şi satele învecinate. S au
continuu calitatea lucrărilor, să obţină prin reducerea
un aport deosebit l-au adus muncitorii Ştefan Fuga, zan, Maria Paştiu (Rcnqhel), Maria mos interpretat al echipei dc flu bucura/ de o calda aprecicic brigă
preţului de cost însemnate economii etc Romulus Botoga, Alexandru Mareş, loan Comşa şi Mcda, Viorica Meda, (Boiu) şi altele. ieraşi din Cosleşti-Deal. al tarafului zile artistice de agilalic din Apoldul
Pentru realizarea angajamentelor au fost luate o alţii, care au depus eforturi susţinute, dînd numai Un lapt pozitiv constatat şi cu p :i- din Dineul Mare şi al lanlarei dm de Jos şi Guşa, echipele dc dansuri
populare din Apoldul de Jos şi Sin-
serie de măsuri menite să ducă la o organizare mai lucrări de bună calitate. Icjul fazei intercomunale din Rcnqhel Orăştioara dc Sus au lacul ca aceste gutin, corul din localitatea gazda şi
lormatii să lie mult apreciate şi, ca
este acela că învăţătorii de pe raza
judicioasă a muncii, la eliminarea tim pilor neproduc ADRIAN OŢOIU urmare, propuse pentru taz.a urmă soliştii vocali Ano Bozdog, Paras-
comunei Geoar/iu-Băi, printre care chivQ Bo2dog (Apoldul de Jos), Ro
tiv), la ridicarea calificării piofesionale a muncitori responsabilul subredacţici loan Lai, Gheorghe Spinu, ton Ho- toare a concursului. De mult succes tila Ungurconu şi Maria Muntean
lor ş.a. voluntare Teiuş morodcanu şi alţii, se preocupă în s-au bucurat şi brigăzile artistice de (Gusu).