Page 82 - 1964-02
P. 82
Nr. 284*
Ffeg. 8 Dramul socialismului
munca culturala - toate forţele satului!
SPORT AG EN DA &HGCUPPOME MUSmiE INTEmiONALA
Sttnd de vorbă cu oamenii din nifestărilor in sprijinul G.A.C., tre acoi'dă activiştilor culturali de către
sat, răsfoind caietul de evidenţă al buie să arătăm că consiliul de con consiliul de conducere al G.A.C. cînd RADIO
Meciuri de verificare manifestărilor culturol-edueative, iţi ducere al gospodăriei colective din se fac asemenea afirmaţii. Tot in
discuţia amintită, tov. Szegedi spu
localitate, in frunte cu preşedintele,
dai seama de un lucru: că la că
minul cultural din Sintandrei acti tov. ing. Szegedi Ladislau, deşi a nea că majoritatea colectiviştilor es 26 FEBRUARIE 1961
HUNEDOARA. Duminică echipele vitatea desfăşurată in sprijinul în fost solicitat în repetate rînd uri de te frâmîntată de o serie de probleme Programul I: 5,05 Melodii popu
din oraşul regional Hunedoara au tăririi economico-organizatorice a conducerea căminului cultural pen privind organizarea muncii in cadrul lare interpretate ta diferite instru
susţinut noi jocuri de verificare in gospodăriei colective din localitate tru a acorda sprijin în organizarea G.A.C. in 1964, retribuţia suplimen mente; 5,35 Muzică uşoară; 6,05
vederea începerii campionatului. Di este sub nivelul posibilităţilor. In unor acţiuni pentru colectivişti, nu tară ce se va aplica în colectivă în* Cînlece; 6,30 Emisiunea pentru
mineaţa, echipele din campionatul ultimele trei luni, spre exemplu. Ia a dat cui-s acestor solicitări. Un cepind din acest an, grija faţă de sate; 6,40 Jocuri populare; 6,45
regional Constructorul şi Minerul că mm au fost organizate doar patru exemplu edificator în această pri avutul obştesc etc. Oare, prin mani Salut voios de pionier; 7,10 Mu
vinţă este următorul. Pentru ziua
acţiuni în acest scop şi anume ex
festările organizate la cămin, nu se
Glielar s-au întilnit pe stadionul
punerea a două conferinţe, prezen pot lămuri pe deplin astfel de pro zică populară; 7,30 Sfatul medicu
„Constructorul" într-un joc de trei ta ta unei căi ţi cu conţinut le&at de bleme ? Desigur că da. Numai că lui; 8,00 Sumarul presei centrale;
reprize a 30 de minute. Dovedind o zootehnie şi proiectarea unui ciclu însemnări din Sînfandrei într-un asemenea caz şi consiliul de 8,06 Muzică de estradă; 9,02 Frag
mai bună eficacitate, atacul echipei de filme documentare agrozooteh conducere al G.A.C. trebuie să vi mente din operete; 10 00 Tea «ru
Constructorul Hunedoara a înscris nice, însoţit de explicaţiile cuve nă cu sugestii să ajute căminul cul la microfon „Aici centrala, văr
patru goluri, apărarea neprimind nite, pentru colectiviştii înscrişi la de 1 februarie a.c. era planificată dăm numărul!"; 11,55 melodii
nici unul. Scor final, 4—0 pentru cercul invăţâmînlului agrozootehnic o seară de întrebări şi răspunsuri tural, prin specialiştii din cadrul distractive; 12,30 Solişti şi forma
Constructorul. de masă. Aceasta însă înseamnă pe tema : „Importanţa creşterii den G A.C. ţii artistice de amatori din regiu*
foarte puţin Cărui fapt se datoreşte o Un sprijin mai substanţial va tre
A fost un joc util care a dat po asemenea situaţie ? De ce în perioada sităţii animalelor la 100 ha. teren bui acordat căminului cultural şi nea Bucureşti; 14,30 Roza vântu
sibilitate antrenorilor să verifice lunilor de iarnă, cea mai propice în G.A.C.', de a cărei desfăşurare rilor; 15,00 Melodii de esiradâ;
stadiul de pregătire al echipelor şi pentru desfăşurarea unei activităţi urma să se ocupe tov. Szegedi. Dar, din partea celorlalte organizaţii de 15,20 Din folclorul muzical al po
masă din comună şi mai ales
din
măsurile care trebuie luate pină la cultural-educative intense, la Sîn- invocînd fel de fel de motive, dîn- paitea sfatului popular. Trebuie să poarelor ; 16,13 Muz.ică de estradă
sul nu s-a ocupat de această mani
începerea campionatului. tandrei nu au fost organizate acţiu festare şi, ca urmare, nu a avut loc. de compozitori belgieni; 17,30 Pa
ni bogate în conţinut, variate ca fie clar că munca cultural-educati- gini de reportaj; 17,50 Estrada
Ea partida dintre Siderui gîstul şi De altfel, cu prilejul unei discuţii vă nu poate fi lăsată doar în seama
tematică şi prezentare, care să dez
Aurul Brad a asistat un mare număr bată problemele ce-i frămîntă pe co recente, preşedintele G.A.C. a afir unui singur om, numai în seama instrumentelor; 18,15 Fapte din
de spectatori. Dat fiind faptul că lectivişti, să contribuie la îmbogăţi mat că nu vede cum ar putea fi întrecere; 18,30 Program muzical
jocul s-a dispulat pe arena de an rea cunoştinţelor lor profesionale, ajutaţi colectiviştii de căminul cul conducerii căminului cultural. pentru evidenţiaţi in întrecerea F A B R IC A D E Z A H Ă R L U D U Ş
trenament a stadionului Corvinul cu să-i mobilizeze la muncă ? Cu otît tural ?! Este clar ce fel de ajutor se socialistă; 19,00 Jurnalul satelor;
multă gheaţă şi apă, terenul a soli mai mult se ridică aceste întrebări 19,25 A rii din operete; 19,40 Pro A N G A J E A Z Ă IM E D IA T ;
citat multe eforturi din partea ju cu cît în planul de muncă ol cămi gram de romanţe; 20,30 Noapte
cătorilor ambelor echipe. Şi aici, jo nului cultural, la obiectivul intitu.lat bună, copii: „Adevăratul înţe — un inginer electrician;
cul a fost deosebit de util. Aurul „Acţiuni pentru întărirea economi- lept" ,20,55 Muzică uşoară de Ra
co-organizatorică a G.A.C.' au fost du Serban; 21,15 Muzică de dans. — un inginer energetic sau mecanic
Brad dovedindu-se un bun partener trecute jurnale vorbite, seri de în
pentru antrenament Partida a luat trebări şi răspunsuri, expunem' şl Buletine dc ştiri şi radiojurnale: pentru funefia de energetic.
sfirşit cu scorul de 3—1 (l—0) în fa alte manifestări. A fost planificată 5,00; 6,00; 7,00; 13,00; 17,00; 20.00; — un inginer mecanic
voarea hunedorenilor. Atacul echipei data desfăşurării lor şi stabilită res 22,00; 23,52 (programul I) 10,00;
gazdă în care au fost promovaţi ju ponsabilitatea organizării lor pe 12,00; 14,00; 16,00; 10,00; 21,00; pentru funcţia de m etrolog.
cători tineri s-a descurcat foarte oameni, dai totul a rămas..» pe hîr- 22,00; 0,52 (programul II). Se asigură locuinţă în blocurile fabricii.
tie. Desigur, pentru situaţia relatată,
bine constituind un pericol pentru o vină însemnată revine conducerii şl alţii, care studiază întotdeauna
apărarea supraaglomerată a oaspeţi căminului cultural şi în primul rînd La cercul agrotehnic materialul şi participă la discuţii. CINEMA
lor. Deşi terenul a fost greu, ambele directorOlui acestuia, tov. Gh. Cri-
echipe au preslat un joc viu dispi# san care nu a muncit organizat în In cadrul G. A. C. Cut, raionul ION DOGARU 26 FEBRUARIE 1964 !
tat, dovedind o bună pregătire fi această direcţie, nu a insistat în Sebeş, îşi desfăşoară activitatea şi brigadier DEVA: Medicamentul care uci întreprinderea forestieră Hunedoara
zică In condiţiile in care s-a jucat măsura care trebuia pentru ca pre cercul agrotehnic anul I la care sînt VASILE GALAŢA de —• setia I şi II — crnemafo-
nu s-a putut urmări şi pregătirea vederile planului să devină fapte. înscrişi 39 de colectivişti. Inginerul contabil qralul „Patria": Jurnalul Annei
tehnică. Ar fi însă nedrept să învinuim doar Mihai Cîmpeanu, lector Ia acest Franlt — cinematograful „A ria"; a n g a j e a z ă :
IU. NEGULESCU conducerea căminului cultural. Tov. cuis, depune mult interes în pregă Pentru fertilizarea PETROŞANI : Povestea unei veri —■
Gheorghe Crişan s-a dovedit nu o tirea şi ţinerea lecţiilor la zi. Astfel, cinematograful „Republica": Cava- = doi m aiştri de exploatare;
CUGIR: Terenul acoperit cu ghea dată uu activist cultural priceput, solului Ierul Pardaillan — cinematograful
ţă şi zăpadă a împiedicat execuţiile cu dragoste <le muncă, activ. Dar pînă la 15 februarie a c. au fost „7 N o ie m b rie A L B A lUUA : Ho- H doi mecanici pentru funiculare Wyssen.
predate 26 de lecţii la care cursan
tehnice. Ambele echipe însă, A. S. trebuie luat în considerare că dinsul Colectiviştii din Cut sint preocu rakiri — cinematograful „Viclo-
este cadru didactic, şi deci o bună ţii au participat cu multă regulari paţi continuu pentru sporirea pro r ia Ţ a r c u l — cinematograful „23 Informaţii suplimentare se primesc ta sediul
Cugir şi Chimia Făgăraş, bine pre
parte din timp trebuie să şi-o tate. De menţionat faptul, că la fie ducţiei de porumb cultivat pe tarla August": SEBES'■ Aqalhn, lasu-le
gătite au practicat un fotbal de ca consacre activităţii inslructiv-cdu- care lecţie se foloseşte materialul lele gospodăriei. In acest scop, ei de crime — cinemalogratul „Pro- întreprinderii forestiere din Hunedoara, str. Dr.
litate. In repriza Ia oaspeţii sint caiive. E fhesc. în asemenea îm didactic necesar. Astfel, la lecţia pre manifestă interes pentru fertilizarea • greşul"; Milă regească — cinema- Petru Gr02a nr. 37, telefon 2027.
prejurări, să fie ajutat mai dată recent „Folosirea seminţelor de toqralul „Sebeşul"; ORĂSTIE: Clnd
aceia care luplînd cu dirzenie au do solului cu îngrăşăminte organice. Pî
mult in munca desfăşurată pe lă- înaltă productivitate", lectorul a pre nă în prezent au fost transportate vine pisica ~ cinematograful „Pa
minat mai mult, iar în repriza a rim cultural. Dar lucrurile nu stau zentat cursanţilor seminţe din hi pe tarlalele ce urmează a fi însă- tria*; Ultima şansă — cinemato-
doua au dominat categoric gazdele asa. Cadrele didactice din sat nu îşi brizi dubli de porumb 103 şi 203, minţate în primăvară cu porumb şi graiul „ F hcătQ H A Ţ E G : O per
aduc contribuţia cuvenită la cultu lă dc mamă — cinemalogratul
dar au ratat multe ocazii prin kiss. gi iu din soiurile Bezostaia 1, Ponca, cartofi peste 800 tone gunoi de grajd. „ P o p a lQ iB R A D : Arhiva secre
ralizarea maselor. De exemplu, în
Doboi şi Babu. văţătoarea Stela Tunaru, .pină la 1 Harrach care au fost cultivate anul Un aport deosebit şi l-au adus co tă de pe Elba — cinematoqratul
Unicul gol al partidei a fost în februarie a.c. n-a dat nici măcar trecut in gospodăria noastră şi au lectiviştii Vasile Bitea, Auguslin „Steaua roşie": ILIA : Tudor se tohjsito jurier »jeva
o singură dată pe la căminul cul dat sporuri importante de producţii. NLstor si Ion Ghidau care au efec ria l şi II — cinematograful „Lu
scris de Niţu de la gaz.de care a tural ; tov. Balogh Adela, profesoa Cursanţii au astfel posibilitatea tuat cele mai multe transporturi. mina"; SI MERI A: Cdzu/d din lună
scăpat singur şi a înscris pe lingă ră, care-şl asumase sarcina de a se să-şi însuşească mai temeinic cunoş Rezultatele puteau fi şi mai bune — cinematoqralul „Mureşul"; ZLAT-
portar. ocupa de echipa de teatru, n-a fă tinţele predate. In acest sens merită dacă conducerea gospodăriei colecti NA: Luzarillo de Totmes — cl- angajează de urgenţi pentru unităţile sale;
nemalogralul „ Muncitorul“ ; LO-
M. VÎLCENU cut nimic pină în prezent in aceas a fi scoasă în relief buna pregătire ve lua măsuri ca şi autocamionul să NEA .* Pe urmele bandei — cînc-
corespondent tă direcţie. Exemple de acest fel ar a culanţilor Vasilca Vasile, loan fir folosit din plin la transportul gu
mai putea fi date. Apoi, pentru că mafoqralu/ „Minerul"; TEIUS: Doi — ingineri mineri;
vorbeam tocmai despje lipsa ma Susan, Vasile Neamţu, Iosif Moise noiului de grajd pe cîmp. Menţio din alte lum(— cinemalogratul „Vic-
năm acest lucru deoarece din lipsă loria"; APOLDUL DE SUS : Rocco — ingineri electromecanici;
de preocupare pentru procurarea u- şi h alii săi seria l şi II — cinema-
nor piese de schimb maşina a stat toqralul „23 August"; CALAN: A- — ingineri topo graf
mai mult in reparaţii. Icxandnt Nevski — c/nema/oora-
lul „Tabăra I C.S.H — ingineri geologi ;
IO AN VASILCA — maiştri mineri;
preşedintele sfatului TEATRU
popular comunal — maiştri electricieni:
ing. MIHAI CÎMPEANU 26 FEBRUARIE 1964
CUGIR: „Expres melodii" — maiştri şamotori;
Creşte numărul cititorilor
Recii (icatoarea O.S.T.A.; SIMBRIA: „Recoltele — tehnicieni topo grafi ;
llariclca Mahaş, Cu fiecare an ce trece, creşte nu revistei" Teatrul de stat de estra
de la Atelierul mărul colectiviştilor care împrumută dă Deva; DEVA: „Sonet pentru — tehnicieni auto;
mecanic al C. S.
Hunedoara, reu cărţi de la bibliotecă. In anul tre o păpuşă" Teatrul de stat Petro — tehnicieni geologi;
şeşte datorită or cut peste 950 de colectivişti au ci şani.
ganizării judicioa tit J0150 volume, majoritatea lor — macaragii — poduri rulante;
se a muncii, să-şi fiind cărţi de specialitate privind lu
depăşească planul crările agricole. Si în acest an numă BULETIN — sudori;
de producţie, dînd rul cititorilor înregistraţi la biblio
numai produse dc tecă este in creştere în comparaţie cu METEOROLOGIC — electricieni.
calitate bună. Ca anul 196*3. Pînă acum, 253 de colec
urmare, ca esto PENTRU 24 ORB Angajarea se va face cu respectarea îndeplinirii
evidenţiată în în tivişti au împrumutat de la biblio Vreme schimbătoare cu cerul
trecerea socialista. tecă peste 1.200 volume Printre cei condicilor de studii ţi vechime conform norm elor
Foto: V. ONOIU mai activi cititori se numără colec temporar noros. Vînt moderat cu în vigoare.
tiviştii Simion Muntean, Cornelia Bo intensificări locale din sectorul
tei, Gligor Cîmpeanu şi mulţi alţii sudic. Temperatura în creştere Informaţii suplimentare se primesc de la
care au cel mai mare număr de uşoară, ziua va fi cuprinsă intre
cărţi citite. Numai în acest an, Gli- 0 şi 5 grade, iar noaptea între —8 Trustul minier Deva, serviciul personal şi
cor Cîmpeanu, brigadier la grădina şi —16 grade. ţâmint, telefon 2150. Tot aici se vor adresa ce
de legume a citit cărţile „Cartea le
gumicultorului", „Cultura legume PENTRU URMĂTOARELE 3 ZILE rerile şi autobiografiile solicitanţilor.
lor", „Pătlăgelele roşii" etc. Vremea in curs dc încălzire u-
RAF!LA ALDU şoară şi favorabilă precipitaţiilor.
bibliotecară
CULTURA CARTOFULUI ÎN ANUL 1964
(Urmare din pag. l-o) iat* în zona favorabilă la 10-12 cm. soiurile timpurii se recoltează cînd zontală şi verticală Cele mai redu amidon este scăzut. Tuberculii sc
Pe terenurile grele şi teci, planta plantele se găsesc la începutul fa se pierderi se realizează în silozu păstrează greu, fiind cu uşurinţă in
să verifice puterea lor de încol- rea se face la 8-10 cm adîncime zei de coacere, adică atunci cînd vadaţi cu mucegaiuri. Boala este
tire -şi să folosească la plantare nu LUCRĂRILE l)E ÎNTREŢINERE majoritatea frunzelor sint uscate rile care au dimensiunile de 1,5—2 mat frecventă pe soluri calcaroase,
mai tuberculi care au cel puţin 80 aplicate la timp constituie rezerva sau de culoare galbenă, cînd tulpi- rn lăţime. 0,25—0,50 m adîncime şi cu reacţie alcalină. De aceea se re
siloz
cel mult 30 m lungime. In
la sută din colţi normali In acest cea mai importantă pentru sporirea comandă ca măsuri de prevenire
scop este necesar să se ia probe de producţiei de cartofi. Plin alinarea nele se Insă pe pâmint, iar cartofii tuberculii se aşează sub formă de
un
prismă şi apoi se acoperă cu
cîte 100-200 tuberculi din loturile dc permanentă a solului şi distrugerea din soiurile tîrzii şi semitirzii se strat de paie uscate de 40 50 cm gro folosirea unor soiuri rezistente la
această boală en : Meiclcur, Galben
cartofi destinaţi pentru plantare şi buruienilor se asigură condiţii op recoltează la maturitatea plantelor, timpuriu etc. De asemenea, VIROZE
să fie verificată puterea lor dc in- rime de creştete si dezvoltate a tu perioadă care corespunde cu căde sime peste care se pune un strat
colţire prin iarovizare. Dacă tuber berculilor. Fiind lucrarea cea mai rea brumelor de toamnă in zonele subţire de pămint ee se îngroaşă LE constituie cauza principală a dege
culii neîncolţiţi sau cu colţi sub economică şi eficientă pentru între de cultură a acestor soiuri. Este bine treptat, in asa fel îneît la venirea nerărilor. Pentru combaterea acestei
ţiri depăşesc 20 la sută, se reco ţinerea terenului afinat şi curat de ca recoltarea cartofilor să fie ter inghcţuluî stratul de pămînt să a- boli se recomandă iarovizarea carto
mandă schimbarea cartofilor de să- buruieni pină la răsărirea cartofi minală eind începe perioada ploioa jungă la 40-60 cm grosime. filor, tratamente chimice cu insec s , I f ♦ t K + + + 4 ♦ ♦♦♦♦♦♦ « v
mintă, eleminind încă de la început lor, grupatul se face imediat după să de toamnă sau dc îngheţ. Indi ticide sistematice în concentraţie de t
posibilitatea plantării de cartofi ne- plantare. Recomandabil este ca a- ferent de momentul recoltării, ime C o m b a te r e a 1 la sută, după indicaţia staţiunilor
corespunzălorj. In scopul obţinerii ceaslă lucrare să se facă de I-2 ori diat după recoltare, cartofii se lasă bolilor şi dăunătorilor de prognoză şi avertizare din apro I.C.I.M . BRAŞOV
cartofilor timpurii pentru consumul cu o grapă uşoară. In ceea ee pri 2-3 zile in grămezi pe cîmp, pentru piere. ; |£j ~ pliu
de vată, se recomandă iarovizarea veşte prăşiluj între rînduri, atesta sviniare, timp în care se face sor Dintre bolile şi dăunătorii care GÎNDACUI. DIN COLORADO este
tuberculilor înainte de plantate. se face imediat ce au răsărit plan tarea, alegînd pe cei bolnavi, tăiaţi produc an de an pagube însemnate tor al culturilor de cartofi. Pentru ! ŞA N T J E 8 U IL IV r. A L B A I I ) L I A
în prezent cel mai periculos dăună
EPOCA DE PLANTARE este un tele si rîndurile se disting bine, exe- si foarte mici Aceştia se dau in pot fi amintiţi: RlIA NEAGRA care
factor hotărîtor în obţinerea de pro culîndu-se mecanic sau eu prăsi hrana animalelor. Pentru săminţă, este o boală de carantină Pentru combaterea lui trebuie aplicate obli
ducţii sporite la ha. Plantarea se toarele tractate de animale. Pe so se aleg tuberculii corespunzători ca combaterea ei este necesar a se gatoriu următoarele tratamente chi a n g a je a z ă prin concurs :
face în mod obişnuit cînd în sol la lurile mijlocii şi uşoare, dacă gru mărime, 50-70 gr. greutate, iar pen lua măsuri de interzicere a trans mice: (după indicaţiile staţiilor de
adinei mea de 10-15 cm se realizează patul s-a făcut după răsărite, prn- tru consum se păstrează tuberculii portului cartofilor din zonele con prognoză şi avertizare) la cartofii
temperatura de 5—8°C si merge spre sila mecanică poale fi aminată pînă cei mari. taminate in cele necontaminate, cul timpurii se aplică un tratament la ingineri constructori;
încălzire, ceea ce corespunde cu eind plantele au 10-12 cm. Se re Păstrarea cartofilor în stare proas tivarea de soiuri rezistente, purifi începutul apariţiei larvelor din ge * —
prima jumătate a lunii april ie. comandă executarea a cel puţin trei pătă timp de C-8 luni cu minimum carea culturilor destinate pentru să neraţia I. Tratamentul se aplică cu
DISTANTA* UE PLANTARE va prnşile mecanice, din care primele de pierderi cantitative şi calitative, minţă şi buna păstrare a cartofilor Detox 25 emulsionabil în concentra ♦ maiştri constructori;
riază in funcţie de soiul cultivat, două insolite concomitent cit pia- este o problemă tot alît de impor de săminţă. ţie de 1 la sută sau eu Detox praf ■—
metoda de plantate şi de îngrijire ŞtIe manuale pe rtnd. Pentru cultura tantă ca şi producerea însăşi a car MANA CARTOFULUI este o boa dîndu-se 30 kg la ha. La cartofii
<1 culturii, de mărimea lubeivulilnr cartofilor este absolut necesar să se tofilor. O bună păstrare a cartofilor lă generalizată. Culturile atacate tîrzii se aplică două tratamente cu — tehnicieni constructori ;
folosiţi la plantare. Oricare ar li facă muşuroilul plantelor pentru sti este asigurată in magazii, depozite, dau producţii scăzute, iar păstrarea produsele arătate mai sus. Primul
metoda aleasă trebuie .să se realizeze mularea formaţii tuberculilor. A- pivniţe, bordee sau silozuri, în care acestor cartofi peste iarnă este tratament se dă la apariţia larvelor
circa 40.000—50.000 cuiburi la hn la temperatura aerului variază în jur foarte dificilă Pentru combaterea din generaţia I, in stadiile 1 şi 2, — tehnicieni no
soiurile lîr/.ii şi 50.000—00.000 cui censtă lunare extrem de importantă de 2-;i°C pc toată durata de depo manei un rol însemnat îl au lucră iar al doilea la apariţia în masă a
buri la sot uri Io timpurii. Pentru rea se execută cu sapa, cu rari ţa sau zitai e. Nu se vor depozita cartofii rile agrotehnice aplicate. In timpul noilor adulţi şi a primelor larve 4
lizarea acestor densităţi, cartofii se cultivatorul prevăzut cu trupiţe, re- bolnavi, tăiaţi sau atacaţi de insec vegetaţiei se recomandă tratamente La utilizarea aparaturii de stropit ♦ Concursul se va fine la sediul Şantierului A
♦
plantează Ia distanţa de 00-70 cm peiîndu-se de 2-3 ori, incepind de te si ru/.ăloare, pentru a preveni fo chimire cu zeamă bordeleză in con portabile se foloseşte o cantitate <le ♦
între rînduri şi 40-50 cm pe tind la apariţia primilor boboci' florali. carele de infecţie. Cartofii de să centraţie de 0,75 la sută bine neu emulsie (suspensie) de 800—900 ii 4 4- construcţii din Alba lulia, în ziua de 28
In terenurile unde cartofii se plan
în scopul mecanizării lucrărilor de tează la JO-12 cm adîncime este su minţă proveniţi din plantari de vară tralizată la primul tratament, şi în li i la ha pentru fiecare tratament. 4
♦
întreţinere. Cantitatea de tuberculi se pot păstra in condiţii bune cînd concentraţie de 1 la sulă la restul •f februarie a.c. orele 10.
la ha este determinată de mărimea ficient să se facă o singură muşu- sint stratificaţi eu pâmint reavăn în de tratamente. Se recomandă 1-3 Pentru realizarea şi depăşirea pro ♦
roire.
tuberculilor pentru plantare Plan şanţuri dc 0,8—1 m adîncime, 1 m stropiri. Primul se face la începutul ducţiilor planificate in 1964, specia
tatul se face în urma brazdelor lăţime şi cu lungime variind in func inflorîrii, al doilea după căderea a liştii din agricultura regiunii noas t ♦ încadrarea şi salarizarea se va face
deschise cu cultivatorul, cu rari ţa Recoltarea, sortarea ţie de cantitatea de cartofi care se cel puţin 80 la sută din flori, iar al tre au sarcina de a aplica in mod
sau în urma plugului Şi păstrarea ca rto filo r depozitează. Cartofii pentru consum treilea la 12-15 zile după cel de al diferenţiat prezentele recomandări conform nomenclatorului funcţiei
ADÎNCIMEA DE PLANTARE di ca şi cei rezervaţi pentru sâmînţâ doilea. Pe vreme ploioasă se repe şi sâ muncească cu conştiinciozitate l
feră în funcţie <le zona de cultură. Se face diferit în funcţie de zona din unităţile mari producătoare se tă stropitul după fiecare ploaie. pentru generalizarea in producţie a 1 în vigoare.
In zonele cu apă freatică la mare de cultură, soiul folosit şi scopul păstrează şi în silozuri de supra Cartofii atacaţi de RlIA COMUNĂ experienţei acumulate de unităţile +■
adîncime se plantează la 12-15 cm, culturii. Cartofii pentru consum din faţă sau îngropate, cu aerisire ori au un aspect urit iar procentul lor de fruntaşe in cultura cartofului. * ♦ 4 * ♦♦♦*♦♦♦ M- *♦♦♦♦♦♦ f i i