Page 83 - 1964-02

Nr. 2849 Dramul eoetallamaltd ?>g. *

@

Tinărul strungar
Alexandru Moga
este bine cunoscut
la Atelierele cen­
trale Criscior. Ma-
nifestind preocu­
pare pentru conti­
nua ridicare a ni­
velului său profe­
sional, el reuşeşte
să execute numai
Sprijin activ Cartea tehnică — Sârg răspMtă piese dc bună ca­
litate, iar planul
I>a biblioteca tehnică din cadrul Uzinelor metalurgice Cugir se des­
dc producţie îl de­
partea organizaţiei U.T.M. făşoară o intensă activitate dc popu larizarc a cărţii tehnice, ceea cc păşeşte lunar iu
contribuie la ridicarea nivelului profesional al muncitorilor, tehnicieni­ medic cu 20 la
Secţia O.S.M. nr. 2, ca şi celelalte cu noţiuni privind consumul spe­ ce in ce mai bună. In anul care a lor şi inginerilor, in secţii şi sectoare, la club sau in alte locuri vizibile sută. Ca urinare şi
secţii din combinat, a fost şi este cific al materialelor refractare şi trecut, rebutul şi pierderile au fost şi mult frecventate, sint puse afişe, vitrine cu coperţi de cărţi prin caro în luna ianuarie a
înzestrată coniinuu cu utilaje şi ma­ importanţa economisirii lor pentru sub cifrele admise. Rebutul a fost
şini noi, moderne, a căror întreţi­ reducerea preţului de cost, despre de 2,32 la sulă, faţă de 2,5 admis, se popularizează ultimele noutăţi tehnice. Dc mult succes în populari­ fost declarat evi­
nere şi folosire cu maximă eficaci­ productivitatea muncii şi controlul iar pierderile 1,12 la sută faţă de zarea cărţii tehnice se bucură şi prezentările dc cărţi care le fac biblio­ denţiat în întrece­
tate economică, presupun temeinice calităţii muncii efectuate de zidari 1,15 la şută admis. tecarii de la bibliotecile volante din secţii, organizarea de simpozioane rea socialistă.
cunoştinţe din mai multe ramuri în­ etc. Pentru viitor, vom urmări mai în­ şi sesiuni tchnico-ştiinţificc etc. La aceste acţiuni sînt mobilizaţi de că­ Iată-l în foto­
rudite. Lectorii au rămas tot cei de anul deaproape ca fiecare organizaţie tre organizaţiile U.T.M. şi un marc număr dc tineri. Ca urmare, şi pc grafic controlind
Sub îndrumarea comitetului de trecut, ingineri şi maiştri, care au U.T.M. să folosească toate posibili­ fişele de cititori dc la biblioteca tehnică sînt înregistrate numele a nu­ dimensiunile unei
partid, organizaţia U.T.M. din sec­ acumulat o bogată experienţă, cu­ tăţile existente plivind propaganda meroşi tineri. Numai in cursul anuju'ţ trecut, din cci 2.754 de cititori ai piese cu microme-
ţie, dezvoltă la tineri dorinţa pentru nosc bine nivelul de pregătire al tehnică, formarea la tineri a unei cărţii tehnice înregistraţi, peste 1.100 sînt tineri. Dintre aceştia pot trul.
continua ridicare a nivelului de cu­ muncitorilor din schimburile pe înalte culturi tehnice. fi amintiţi lăcătuşul Gavrilă Grc ab, frezorul Tudor Cliivu, strunga­
noştinţe tehnice şi profesionale. In care le conduc. Dintre cei mai buni Ing. ANDREESCU XENIA rul Nicolac Jugaru, care au citit un marc număr dc cărţi, fiecare dc
acest scop, organizaţia U.T.M. din lectori amintim pe inginerii Bun responsabilă cu producţia
secţia noastră popularizează cunoş­ Maxim, Oprănescu Alexandru, Cos- şi calificarea in comitetul specialitatea meseriei pe care o practică.
tinţele tehnice-ştiinţifice legate ne­ tea Zaharia şi maiştrii Constan Ha- U.T.M. al O.S.M. 2 GH. VOICULESCU
mijlocit de producţie, care intră în ralambic, Ladislau Palcău şi alţii. din C.S, Hunedoara corespondent
preocupările de fiecare zi ale tine­ Frecvenţa la cursurile la care pre­
retului, dornic să aducă o contri­ dau lectorii amintiţi este tot mal
buţie cît mai însemnată la îndepli­ bură, lecţiile se ţin cu regularitate
nirea sarcinilor de plan, la continua şi rezultatele nu intîrzie să apară. învăţând din experienţa vârstnicilor
ridicare a calităţii produselor. Trezind interesul pentru ridica­
In anul care a trecut, la secţia rea calificării, pentru studiu, orga­ Cind am venit la Lupenl eram jutat în organizarea muncii, de la ei brigadă, a preocupărilor fiecărui O acţiune
O.S.M. nr. 2, numeroşi munci­ nizaţia U.T.M, în colaborare cu co­ necalificat. Am cerut sâ intru în mi­ am învăţat cum sâ pregătesc sculele miner pentru a-şi ridica continuu
tori şi tehnicieni au frecventat cele mitetul sindicatului a iniţiat şi spri­ nă, să învăţ meserie. Organizaţia de pentru a doua zi, împreună cu ei calificarea profesională. interesantă, utilă
7 cursuri de ridicare a calificării pe jinit şi alte forme de dezvoltare a am aplicat noi metode de muncă şi NICOLAE ONIŞOR
profesii. Din aceştia, 210 au fost ti­ pasiunii pentru nou in tehnică şi partid şi conducerea exploatării miner şef dc brigadă la
neri Lecţiile au fost predate de ştiinţă. Astfel, se organizează ,,Lec­ mi au satisfăcut această dorinţă. Am am organizat înaintări rapide. ta s/trşltu/ fiecărui an. mulfi din- experienţă şi deprindere. O ac/iu na
maiştri şi ingineri cu o bogată ex­ toratul oţelarilor", în cadrul căruia fost repartizat să lucrez în brigada In acest an ni s-a încredinţat exe­ E. M. Lupenl Ue absolvenţii ,Şcolii profesionale Interesantă şi utilă a /ost intreprinsă
perienţă în muncă. La început, ingineri şi maiştri prezintă teme lui Vasile Bud. El m-a dus prima cutarea unor lucrări de pregătire. it trec poarta Uzinelor metalurgice din tn această direcţie dc către comi­
frecvenţa nu a fost prea bună, dar legate de procesul de producţie cum dală în mină. Cu dragoste părinteas­ Pentru prima dată trebuia să coor­ N. H. Apllclnd în producţie expe­ Cugir. Comitelui U.T.M. arc in aten­ tetul organizaţiei U.T.M. oare a pro­
niai lîrziu, in urma muncii desfă­ sînt : „Procedee moderne de elabo­ că mi-a împărtăşit din bogata luî donez activitatea brigăzii în condi­ rienţa dobîndită, Nicolac Onişor a ţia sa lelul cum el se achită dc sar­ pus conducerii sectorului şi comi-
şurate în rindul cursanţilor de că­ rare a oţelurilor", „Influenţa facto­ experienţă cîştigată în cursul ani­ ţii diferite de lucrările executate In îmbrăţişat iniţiativa preluării brigă­ cinile de producţie, îi ajută să se tclulul sindicalului să tic organizat
tre organizaţiile de partid, comi­ rilor tehnologici asupra calităţii o- lor de muncă în adincul pămîntului. zilor rămase în urmă de către mi­ deprindă Inlt-un timp scurt cu oa­ pentru tinerii meseriaşi un cerc de
tetul sindicatului şi comitetul U.T.M. ţelului", „întreţinerea la cald a cup­ In clipele de răgaz îmi povestea me­ cărbune. Organizarea muncii, pregă­ menii şi maşinile cu oare lucrează, citire a desenului tehnic. Propunerea
al secţiei, tinerii care absentau au toarelor", „Mărirea durabilităţii oa­ tirea armăturilor pentru preabataj şl neri evidenţiaţi in întrecerea socia­ fiind găsită bună a fost acceptată.
înţeles rolul cursurilor şl n-au mai lelor de turnare" etc. reu despre munca grea a minerilor alte operaţii pun probleme. Ajutat listă. Fosta brigadă a lui Cîmpcanu începutul eslc Întotdeauna mai a- Maistrul fon Mărgincanu predă lec­
lipsit. Concursurile „Cine ştie meserie, în anii cruntei exploatări burghez*.- de minerii cu experienţă am reuşit Vasile care răminca mereu cil sarci­ nevoios. Unii dintre aceşti absol­ ţiile cu mullă pricepere şi dragoste.
prelucrare
„Citirea
dc
semnelor
Pentru că Tn oţelărie erau si mun­ cîştigă", iniţiate de comitetul U.T.M. moşiereşti .şi îşi arăta bucuria dc a să ne încadrăm de la început in­ nile ncrcalizatc, după cc a fost pre­ venţi (nllmpină greutăţi. Cu ajuto­ după STAS şi după gast", „ Interpre­
citori necnIîficaţi, a fost deschis un in colaborare cu comitetul sindica­ trăi şi munci in zilele însorite a'e tr-un ritm normal de lucru. Depă- luată dc Nicolac Onişor înregistrea­ rul comuniştilor, a ulemiştilor, dc tarea normelor ca detaliu după pres­
Curs de calificare in meseria dc oţe- tului au de asemenea o mare efica­ societăţii noastre noi. şindu-şi zilnic sarcinile, brigada pe ză lună dc lună însemnate depăşiri slnt Insă înlăturate. cripţiile desenului cu ansamblu", sint
lar. Rezultatul cunoştinţelor căpă­ citate in ceea ce priveşte- stimularea — înţelegi tu, Nicolae, spunea bă- care o conduc a reuşit să încheie lu­ dc plan. Pc lingă aceasta, în brigă­ ia sectorul sculârie se lucrează doar două din lecţiile predate p in i
tate s-a văzut atunci cind, cea mai interesului pentru cartea tehnică în trînul miner — vreau să nu se piar* na ianuarie cu planul îndeplinit, în acum. eficienta activităţii acestui
mare parte din cei care au frec­ masa tinerilor muncitori. La unul dă nimic din tot ce am învăţat eu zile pe care le-a condus Nicolac numai piese de un Înalt grad de pre­
ventat aceste cursuri, au reuşit să din aceste concursuri au participat proporţie de 105 la sută. Este rezul­ Onişor i-au calificat numeroşi mi­ cizie. Ca atare şi desenele sint des­ cerc se poale vedea concret prin re­
treacă la o treaptă superioară de majoritatea topitorilor noştri ca Pa- aici, în baie. Experienţa asta a mea tatul strădaniilor depuse dc întreaga neri. tul de complicate. Citirea lor cere zultatele cc se obţin in producţie. Fre­
zorul Vasile Bochiş, strungarul Ana
salarizare. vel Hangan, loan Prodan, Ioan Dră- trebuie să dea iod. Dorcea, Ioan Stejar, loan Vintelcr şi
Avind experienţa anului trecut, ghin etc. L-am înţeles pe bătrînul miner şl tofi ceilalţi tineri participanţi la cer­
anul acesta s-a trecut la organizarea Secţia noastră cuprinde şl nume­ nu-1 slăbeam cu întrebările cît ţinea cul de citire a desenului tehnic se
aceloraşi forme de ridicare a cunoş­ roase cadre de tineri ingineri şi şutul. Săptămîni, luni la rînd. „De descurcă mai uşor In descifrarea de­
tinţelor profesionale diferenţiat, pe tehnicieni a căror pregătire trebuie cu se bat găurile asa ?", „De ce ar­ senelor, lucrează cu mai multă ope­
meserii şi în raport cu gradul de să fie mereu în pas cu noile cuceriri măturile se pun uneori una lingă al­ rativitate şi obţin rezultate Inimoase
pregătire profesională. La aceste ale ştiinţei şi tehnicii. De aceea, ta. în desiş ? ", „De ce..." tn realizarea planului de producţie.
cursuri participă un număr mare alături de grija pentru dezvoltarea A trecut timpul şi am ajuns aju­
Activitatea cercului şi metodele de
de muncitori şi tehnicieni din care cunoştinţelor tinerilor muncitori, in tor de miner, apoi m-am calificat predare, se imbundtătesc coniinuu,
mai mult de jumătate sînt tineri. atenţia comitetului U.T.M. stă me­ De Ia începutul acestui an, t arcul a
Faţă de anul trecut, în anul acesta reu înarmarea cadrelor de ingineri miner. Am lucrat şi în brigadă la lost defalcat pe meserii. In prezent.
programa analitică a fost mult îm­ şi tehnicieni tineri cu noile rezul­ Mihai Matulici de la care am învă­ Jşi desfăşoară activitatea cercurile
bunătăţită. Asa, de exemplu, topito­ tate obţinute în cercetarea ştiinţi­ ţat multe lucruri noi în executarea
rilor li se piedau si noţiuni de re­ fică din specialitatea lor ca şi din lucrărilor de înaintare. Matulici a dc cilii desenul tehnic pentru mese­
gim termic, despre indicii tehnico- cele inrudite. ieşit la pensie şi am fost numit şef riile de strungari, trezori, lăcătuşi ,s(
economici, gradul de utilizare a Larga răspindîre a cunoştinţelor de brigadă în locul lui. Aveam or­ recliticatorl la care participă cu mul­
timpului, consum specific şi produc­ tehnice şi ştiinţifice nu intîrzie să-şi taci mai în vîrstu ca mine, care au tă regularitate peste 30 de tineri.
ţie specifică ele. Tematica cursului arate roadele! Calitatea oţelului li­
pentru zidari a fost îmbunătăţit^ vrat de secţia O.S.M. ni*. 2 este din lucrat ani mulţi în mină. Ei m-au a- Lecţiile sint predate în slrinsă tegă-
tură cu activitatea concretă a cursan­
ţilor şi se organizează demonstraţii
La şcoala viitorilor şoferi practice,
GHEORGHE VOICU
secretând Comitetului U.T.M.
stituit-o prelucrarea cu toate cla­
...Zf de Iarnă la Dobra. Ninge în- are programul ei bine întocmit după _ U.M. Cuqi.r
tr-unn. In ciuda acestei ninsori, 18 care îşi desfăşoară activitatea de sele a articolelor apărute în ziarul
autocamioane aleargă pe şosea. De pregătire teoretică şi practică. Un „Scinteia tineretului" la rubrica
fapt nu aleargă ti merg încet. corp de 24 de maiştri, profesori şi „Omul de la volan şi răspunderile Schimbul condus dc utemis-
Oare cine sint aceşti începători instructori asigură predarea cunoş­ lui“. tul Vasile Crîşmaru de la sec­
într-ale şoferitului ? Pe nişte tăbli­ tinţelor necesare elevilor. Aceştia Dar cu aceasta nu s-au epuizat torul II orizontul 140 al E. IM.
sint recrutaţi din rindul cadrelor formele de întărire a disciplinei
ţe albe de pe aripile maşinilor scrie elevilor. Ele sînt multiple, variate şi Teliuc este format numai din
„Atenţiune, şcoală". Sînt elevii şco­ I.R.T.A. cu cea mai bună pregă­ organizaţia U.T.M., împreună cu tineri care îşi însuşesc temei­
lii de şoferi profesionişti din Dobra. tire. conducerea şcolii trebuie sâ folo­ nic frumoasa meserie de mi­
Fac practică de conducere. 350 de Maiştrii Ioan Lungu, Dumitru Hă- sească pe cele mai atrăgătoare şi cu
tineri între 17 si 25 de ani, veniţi râgiiş, instructorii de practică Con­ mal mare eficacitate. Absolvenţii ner.
din toate colţurile regiunii, au do­ stantin Zăgârin, Dumitru Dacian, şcolii trebuie să fie cadre bine pre­ In fotografic, ing. Gheorghe
Vasile Petre şi alţii, se preocupă în­
rinţa arzătoare de a învăţa meseria deaproape de pregătirea elevilor, gătite, la care dragostea faţă de Roman discutînd cu minerii
de şofer. dezvoltînd la aceştia dragostea şi muncă, faţă de oameni şi de avu­ din acest schimb despre îm­
In curtea şcolii domneşte liniştea. pasiunea pentru meseria aleasă. tul obştesc să fie calilăţilg princi­ bunătăţirea calităţii minereu­
Au început orele de clasă şi de pi-ac- Strădania depusă de cadrele didac­ pale. lui.
ticâ. Cei care au lecţii de teorie stau tice se vede şi din procentul pro­ GH. JURCA
in bănci, ascultînd explicaţiile pro­ movaţilor din seriile precedente.
fesorilor. Pe pereţii claselor atirnă Aşa, de exemplu, în seria I din pri­
panouri reprezenlind diferite secţiuni măvara anului trecut, 07 la sută d.in
ale motorului. Intr-o sală au ore elevii elevi au reuşit să treacă examenele. Prima inovaţie Cursurile de calificare
clasei nr. 5. După ce li s-a predat Mulţi dintre absolvenţii acestei şco­
descrierea generală a motorului, li sînt acum şoferi cunoscuţi şi apre­ Cind a venit Ia U.R.U.M. Petro­ studie zile In sir inovaţia, tinărul
acum li se predă prima parte din ciaţi în întreprinderile unde lucrea­ şani, Vasile Maghiaru abia termina­ lăcătuş îl opri pe Ştefan Voinici. pot desfăşura o activitate mai rodnică
mecanismele componente ale mo­ ză. Şcoala se mîndreşte cu şoferi ca se şcoala profesională. Proaspătul — La maşina asta numai Inele se
torului şi anume — descrierea me­ Bota Constantin de la Autobaza absolvent a fost primit de membrii pot face? Oare la altceva nu poate — Te-al pregătit pentru lecţia de
canismului de distribuţie a S.R — Deva, Copăceanu Nicolae de la co­ brigăzii lui Ştefan Voinici cu căl­ i'î folosită ? azi ? totdeauna se prezintă bine pregătiţi, în adunările generale problema par­
101. După ce vor învăţa partea teo­ loana Mimcelul Mic şi cu Nicolae dură şi dragoste. Era sîrguîncios — Eu pentru confecţionat inele iau cuvîntul la semmariile ce se or­ ticipării tinerilor la cursuri, eficien­
retică vor trece la atelier, unde vor Ţăranii dc la autobaza Alba Tul ia, noul lor tovarăş, harnic şi ascultă­ am făcut-o — Desigur 1 Am făcut şi schiţa ganizează şi depun mult interes ţa lor. Tată de aceste lipsuri ne pro­
aplica practic cele însuşite. care deţin drapelul de evidenţiaţi tor, dar mai ales dornic sâ afle cit — Cred că se pot îndoi şi flanşe, piesei pe care am executat-o. pentru însuşirea de noi cunoş­ punem să luăm măsuri hotărîte.
In atelierul mecanic ii găseşti pe în întrecerea socialistă.. mai multe. Oamenii l-au îndrăgit îi răspunse tînărul scoţînd din bu­ Acest dialog poate fi auzit de­ tinţe. Astfel, periodic, organizaţiile U.T.M.
elevii clasei nr. 4 împreună cu mai­ Organizaţia U.T.M. din şcoală are repede. L-a îndrăgit şi Ştefan Voi­ zunar o foaie împăturită cu grijă. seori între tinerii forjori şi lăcătuşi Comitetul U.T.M. a îndrumat or­ vor analiza felul cum se achită ute-
strul lor de practică Dumitru Gheor- un rol important în creşterea şî nici. Ori de cît* ori era nevoie îi E vorba doar de un şurub care tre­ de !a uzina de preparare dm Gu- ganizaţiile de tineret să acorde a- mişlit de sarcina de a învăţa. De
formarea tinerelor cadre de şoferi.
ghiţoiu. Aici, elevii învaţă opera­ dezvăluia cu răbdare cum trebuie buie schimbat pentru ca o Manşă rabarza care urmează cursurile de (enţia cuvenită mobilizării tinerilor asemenea, de cei mai slabi va răs­
ţiuni de lăcătuşerie strict necesare Vorbind despre acest lucru se poa­ făcut un cot de aeraj, o reducţie. Ii >ă lie îndoită in 20 de secunde, de calificare De trei ori pe săptămînă la cursuri, să urmărească felul în punde cîte un utemist care obţine
unui şofer ca : nituire, pilire, sudare, te sublinia că organizaţia de tine­ explica pe îndelete, aşa ca tînărul să către un singur om, fără niciun ei se întîlnesc pentru a audia lec­ care se pregătesc eî, cum aplică în rezultate bune.
trasarea materialelor, cunoaşterea ret de aici a obţinut rezultate bune. poată pătrunde cit mai adine în tai­ ifort. ţiile la tehnologia profesională, or­ practică ceea ce au învăţat. Trebuie
Aşa se face că în ultimul timp sînt
sculelor etc. nele meseriei. Intr-una din zile, şe­ Voinici privi atent schiţa şi calcu­ ganizarea şi planificarea muncii, Totodată propunem ca şi con­
tot mai rare ca2urile de încălcare să arătăm însă că acest lucru nu ducerea exploatării şi comitetul sin­
La atelierul pene şi remedieri se a disciplinei. Aceasta s-a datorat în ful dc brigadă se apropie de el. lele» încruntîndu-se. matematică şi desen, participa la se face cu regularitate. De aceea,
află clasa nr 1 condusă de maistrul mare parte — asa cum nc spunea — Ţie-ţi place să citeşti, Vasile ? — Vă rog nu vă supăraţi, tova­ aplicaţiile practice. Majoritatea dicatului să urmărească mai îndea­
Dumitru Hăiâgus. Elevii se deprind secretarul organizaţiei U.T.M. Iosîf — îmi place, îi răspunse scurt Ma­ răşe Voinici. Eu am crezut că... tineri ca Oană Constantin, Gavrilă proape felul cum unii lectori lea­
mai întîi cu lucrurile cele mai sim­ Braica — muncii permanente de ghiaru. Dar de ce mă-ntrebaţi ? — Ba mă supăr — glumi el — şi cursanţilor vădesc mult interes în Iova — forjori şi Viorel Sicoe, Vir­
ple ca : peiveperea bătăilor anor­ educaţie comunistă ce o desfăşoa­ — Ia şi citeşte cartea asta. Cind şliî de ce? Pentru că nu te-ai gîn- studiu. Ajutaţi îndeaproape de lec­ gil Răducioiu — lăcătuşi, nu depun gă explicaţiile teoretice de cele
male ale motorului, apoi tu alte de­ ră organizaţia U.T.M., îndrumată de o termini mî-o aduci. Nu-i nici o dit mai dc mult la asta. După şut practice. Sînt unele lecţii care deşi
fecte mai complicate. In acest timp, organizaţia de partid. grabă. Maghiaru îşi şterse mîinile ne vedem la cabinetul tehnic. torii Paul Baculea, loan Ciocan, La- suficient interes la studiu ; uneori pot fi exemplificate concret, la lo­
pe traseele comunei învaţă sâ con­ Organizaţia U.T.M. iniţiază ac­ cu un ghemotoc dc bumbac şi luă Discuţiile n-au durat mult. S-a z.ăr Bolcu, Constantin Trifu, cursan­ sînt neatenţi la cursuri, iar unii din­
ducă celelalte clase împreună cu in­ ţiuni ca : recenzii de cărţi cu con­ cartea învelită în hîrtie. hotă rit aplicarea propunerii lui Ma­ ţii îşi însuşesc cunoştinţe privind tre ei absentează nemotivat. cul de muncă al cursanţilor, acest
structorii de practică. ţinut educativ, conferinţe pe teme — Tratează probleme importan­ ghiaru în producţie. fabricarea oţelurilor şi a fontei, cum lucru nu se face întotdeauna.
Aici se desfăşoară in permanenţă educative, expuneri pe diferite te­ te. Şi eu am studiat-o — îi spuse înainte de plecare Ştefan Voinici Nici comitetul U.T.M pe exploa­ Eliminînd lipsurile arătate, acti­
Voinici.
o activitate intensă. Fiecare clasă me etc. O formă de educaţie a con­ căută o carte în rafturile bibliote­ se aplică diferite tratamente term i­ tare nu a avut o preocupare sus­
Tinărul rămase cu cartea în mină. cii tehnice. ce etc. Pînă acum, cele mai bune vitatea cursurilor de calificare poate
IntOcnr.se coperta şi citi titlul „Car­ — Ascultă, Vasile, — i se adresă ţinută în această privinţă. In primul fi şi mai rodnică. Pentru aceasta
tea lăcătuşului". Multe ceasuri şi-a luî Maghiaru — ia si citeşte cartea rezultate le-au obţinut rie la lăcă­ rînd, alît comitetul U.T.M. cît şî vom folosi ţoale posibilităţile de
petrecut după aceea Vasile Maghia­ asta. Tratează probleme importante. tuşi, ţinerii cursanţi Dumitru Bulu- conducerea exploatăm nu au mani­
ru în tovărăşia cărţii. Şi eu am sludiat-o. cu, Nicolae Marcu, Eugen Cenuşă, caic dispunem.
Tinărul a început să-şi organizeze Tînărul lăcătuş rămase cu cartea festat toată grija pentru selecţiona­ IONEL VLAD
mai bine munca, sâ execute lucrări în tnînă întoarse coperta şi cili tit­ iar de la forjori Gheorghe Brînzan, rea cursanţilor la aceste cursuri. Nu «©cretinul comitetului U.T.M.
de calitate superioară. La inelele lul „Cartea inovatorului". Virgil Pelreamg loan Bănici, Gheor­ am urmărit îndeaproape ca organi­ Exploatarea Uzina dc preparare
pentru tuburile de aeraj însă, se po­ S. POP ghe Dolgaie şi Mircea Stînga. Ei în­ * oi
ticnea. Aici s-au poticnit şi alţi lă­ zaţiile de bază U.T.M. sâ dezbată Gurabairza
cătuşi mai vechi, cu experienţă. în­
doirea se făcea manual, cerea efort
fizic şi precizie. fier iu. lecţie la cercul agroteh­ meinic cunoştinţele primite în lecţia acest prilcl, mt luat parte inlot- chipa el pai le, a lost fruntaşă in
Pe Ştefan Voinici l-a preocupat nic v- anul U. Lectorul, inginerul aceasta şi in celelalte, să Ic poată dcauna la discuţiile purtate. Rezul­ muncă pc gospodăria colectivă, pro-
multă vreme ideea unui lăcătuş care agronom Constant in Micrtoiu, vor­ optica cu succes in muncă, să tatele ob/inulc l:i cercul de in- ducind pc unele parcele pcslc 3.000
intr-un moment de răgaz, îi spuse­ beşte cursanţilor despre culturile crească şi mai bogată colectiva. vălummt au contribuit la îmbogăţi­ kg. porumb boabe la hcclar.
se : „Dacă am avea o maşină... Ar intcrculute. Explică în amănunt, pe La slîrşitul lecţiei, tinerii Frusi- rea cunoştinţelor lor, i-a situai prin- ...La lec(ia dc învălămint agto-
fi mai uşor". După multe căutări înţelesul tuturor_______________ ___ tclmic cei trei ti­
Voinici a găsit soluţia. Inovaţia sa : ce se înţelege prin
„Maşină de îndoit inele pentru tu­ asllel de culturi, TINERII COLECTIVISTI ÎNVAŢĂ neri stau de obicei
burile de aeraj", care a lost accep­ -alaiuri. Se numără
tată şi aplicată in producţie Dacă cum se aplică ele, prinlre cei mai
pînă alunei doi oameni făceau în 5 cc avantaje aduc. Apoi schiţează pc nica Stăncasă, Lucrcţiu Uricun şi tre colcclivişlii fruntaşi din fterin. buni cursanţi, printre cei mai buni
minute un inel, acum, folosind ma­ tablă distantele la care se cultivă Sttnion Avrămuţ pun întrebări. Si lată, Simion Avramul, din brigada
şina, un singur om confecţionează culturile intercalate porumb-do- nu numai la lecţia aceasta. Cei trei t de ci mp a electual 163 zilc-mun- colectivişti. Despre ci. in comună
sc rostesc
cuvmtc frumoase, pline
două inele în 30 de secunde vleac sau porumb-fasole. Si din utemişti aminhti, harnici colectivişti. că. Frusinica Stăncasă e cea mai de căldură. Si nu numai despre ei
Şi flanşele pentru tuburile de ae­ nou, de dala occasta in ler/ălută cu oi gospodăriei colective din fler iu) linără şclu dc echipă din gospodă­
raj se făceau tot manual, încet şi schiţa făcută, du explicaţii. Coledi manifestă un vm interes pentru in- ria colectivă. Cind e vorba de cali­ ci şi despre alţi utemişti din sat.
cu efort fizic. „Cum se îndoaie ine­ vişin ascullă cu deosebită oten(ie. vutămîntul agrotehnic. Au partici­ tatea lucrărilor, se aminteşte deseori care, asemeni celor amintiţi, dau
lele. mecanic, flanşele nu se pot Lucrurile moi importante le notea­ pai cu regularitate la tcct'u, au as­ numele ci. ,,Tonle-s bune, dar cină dovadă în orice moment că sint
Un tînăr care-i ptacc să înveţe tot cc c nou în tehnica motoarelor, îndoi ?“, se întrebă înlr-o zi Maghia­ ză, cu migală, in caiete. Să Ic cum­ cultat cu atotific explicaţiile lecto­
care lucrează cu pasiune în meseria de mecanic — aşa nc-a fost pre­ ru, cercetînd atent inovaţia „pro­ pănească apoi incuodală, seu ta. în rului, şi-au luat notiţe, au cercetat e vorba dc calitate, cu Frusinica oameni dc nădejde, crescuţi şi edu­
nu-ti merge să dai lucrurile pcslc
zentat tov. Alexandru Vădan dc la S IM T. Dobra. fesorului" său. „Trebuie modificat liniştea căminului şi să le inve/e lUini de interes planşele, mulajele cap“. In anul cc a trecui, brigada caţi dc partid.
Fotoreporterul nostru l-a surprins în momentul cind verifica sis­ ceva pentru ca maşina sâ fie adap­ aşa cum trebuie. Să-şi însuşească le- şi rcslut materialului prezentai cu a 11-a dc ctmp, din care tace şi c- V. CH1Ş
temul de alimentare a unui tractor. tată şi la această piesă". După ce