Page 85 - 1964-02

- p a l e t a * ! DIN TOATE TARIT.E UN1ŢI-VAI în raionul Haţeg In C apitalii
a .J iffp g a — n M ammma
A început
Campania agricolă da primăvară construcţia unei noi

si fie temeinic pregătită centrale electrice
de termoficare
Spotîrca produci iilor vegetale Alba liilia. Referitor la condiţiona-
este determinata în mnre mflsură nnrea seminţelor, trebuie spus că O nouă şi importantă centrală e-
şi ue pregătirea în bune condiţiuni din cele 5 tone de sămînţâ ce nece­ lectrîcă de termoficare a început să
a lucrărilor ce se vor efectua in sitau a li condiţionale, pe raion s-au fie construită in Capitală pe malul
■campania de primăvară. In acest" realizat doar 4 tone. sting at Dîmboviţei, lingă podul şo­
sens, Consiliul agricol raional Jla- In ce priveşte repararea inventa­ selei Vitan.
ţeg a luat o serie de măsuri. Astfel, rului agricol deţinut de gospodării­ In afară de energia electrică pe
s-a trecut la organizarea muncii în le colective şi care se va folosi la care o va furniza sistemului ener­
gospodăriile colective, proctdînd ti­ lucrările din primăvară, această getic naţional, această centrală va
se la defalcarea sarcinilor de pro­ muncă trebuie intensificată deoarece putea, cu capacitatea ce va intra
ducţie pe brigăzi şi echipe. De ase­ pînă în prezent din 700 pluguri s-au în funcţiune în prima etapă, să asi­
menea, se fac schiţe cu amplasarea reparat doar 485, semănători de pâ- gure livrarea aburului industrial ne­
culturilor ce sc vor semăna în pri­ ioase 11, iar semănători de porumb cesar întreprinderilor din zona res­
măvară. Sînt însă şi unele unităţi abia 250 bucăţi din cele 450 pectivă a oraşului şi să încălzească
unde acestor lucrări nu li se acordă O serie de lucrări au început ’şi era. 50.000 apartamente din blocu­
atenţia cuvenită. Aşa stau lucrurile în legumicultura, care va ocupa rile aflate în vecinătate.
la gospodăriile colective din Şerel, 200 ha. Pentru obţinerea unor pro­ Centrala Bucureşti-Sud, de mare
Băîeşii, Dcmsuş si altele. ducţii sporite numeroase gospodării putere, este prima de acest gen la
O altă problemă importantă rare colective au reparat inventarul ne­ caic scheletul de rezistenţă al clă­
a stat în centrul atenţiei consiliului cesar, au construit răsadniţe noi şi dirii care va adăposti maşinile va
agricol raional se referă la procu­ au trecut la însăminţarea legumelor. fi executat din prefabricate grele,
rarea seminţelor necesara. Pînă în Pînă la data de 20 februarie de ajnngînd pinâ la 25 tone. Această
prezent gospodăriile colective dîn pildă au fost pregătite 500 m.p. ră­ soluţie va permite realizarea unor
raion au ridicat de la Agrosem Oră- sadniţe noi. iar semănatul s-a făcut economii importante de material
şt.ie 80 tone de porumb dublu hibrid pe 550 m.p. ne/ultate bune au ob­ lemnos, precum şi scurtarea terme­
din prima generaţie, (H.D. 101, H.D. ţinut în această privinţă gospodă­ nelor de execuţie.
103 şi H.D. 203). De asemenea, în ce riile coleciive din Haţeg, Totcştî, Pui Noua centrală va fi echipată cu
priveşte procurarea seminţelor de şi altele. Trebuie arătat totuşi că rit­ grupuri de mare putere care vor
legume şi plante furajere, numeroa­ mul semănatului în răsadniţe nu este funcţiona cu parametrii superiori,
se unităţi şi-au ridicat cantităţile corespunzător. Astfel, gospodăriile la nivelul tehnicii actuale. Montajul
neccsare.t Dar, mai sînt şi gospodării colective din Berthelot, Deinsus, agregatelor va fi executat, de ase­
colective ca cele din Peşteana, Sil­ Silvaşul Inferior, sint rămase in menea, după o tehnologie modernă,
vanul Inferior, Demsuş si altele, urmă cu' aceste lucrări. prin preasamblări la sol, inclusiv
unde această acţiune este intimată. Din cele arătate rezultă că pentru înzidirile şi turnurile de betoane re­
Pe de altă parte unele unităţi nu au buna desfăşurate a lucraţilor din fractare.
luat încă măsuri nici pentru asigu- Proiectul centralei a fost executat
mrea întregii cantităţi de sămîriţă campania de primăvară este nece­ în întregime în ţară de Institutul
sară impulsionarea ritmului de tran­
de cartofi necesară aşa cum este sportare a îngrăşămintelor, de repa­ dc studii şi proiectări energetice, iar
cazul G A C. din Bretea Strei, Bă- realizarea ei revine Trustului de
ieşti, Sălaşul de Jos, Silvasul Infe­ rare a inventarului, de procurare a construcţii şi montaje energetice din
rior etc. seminţelor, semănatul în răsadniţe cadrul Ministerului Minelor şi Ener­
şi a altor lucrări.
Un alt aspect urmărit îndeaproa­ giei Electrice.
pe de către consiliul agricol raional ing. A, POTOPEA (Agerpres)
este şi verificarea calităţii seminţe­
lor din punct de vedere al germi­
naţiei, purităţii greutăţi a 1.000 de
boabe etc. Tn acest sens gospodă­
riile. colective din raion au trimis
peste 80 probe la Laboratorul regio­
: I S A J H U N E D O R E A N Foto: V. ONOIU,
nal pentru controlul seminţelor din
a
t
T o a t ă a e n i In cinsfea Festivitate de inmînare a buletinelor
t
evidenţiaţilor de identitate
c o n t r a c t a r i l o r Conducerea secto­
rului maşini de cusut Recent, în sala Casei raionale Iii medii din Brad au prezentat un
c
i
z
i
I
şi a n i ţ i r! şi comitetul sindical de cultură din Brad a avut loc în- frumos program artistic
o
de sccfie au organi­ mînarea buletinelor de identitate ELENA NECULA
corespondentă
In dezvoltarea multilaterală a agri­ ales a cartofilor. In mod deosebit, zai o intilnire a evi­ la tinerii cetăţeni care au îm plinit
culturii noastre, pe lingă cultura ce­ în contractarea produselor timpurii denţiaţilor în întrece­ vîrsta de 14 ani. Cu această oca­ Conferinţe pentru
zie, iov. Herman Valter, secretar
realelor şi creşterea animalelor, o rezultatele sint cu totul necorespun­ re şi a familiilor u- al Comitetului raional U.T.M. Brad
mare amploare iau legumicultura, zătoare, realizindu-se la ceapă verde ccstora. Brigada artis­ le-a vorbit tinerilor despre grija csleGîivişti
viticultura, pomicultura, asigurindu- numai 41 la sută din cantitatea pla­ tică de agilalic a pre­
sc astfel o varietate de produse nificată, la salată 29 'ia sută, iar la zentat un program pe care o acordă partidul nostru In scopul îmbogăţirii cunoştin­
agroalimentare necesare consumului spanac doar 24 la sulă. De aceea, care a relevat succe­ tinerei generaţii, condiţiile bune ţelor de cultură generală şi agro­
populaţiei, precum şi ca materii este necesar ca unităţile care con­ sele obţinute In fa­ de muncă şi viaţă create dc regi­ zootehnice ale colectiviştilor, pe
prime pentru industria uşoară şi tractează — U.R.C C. şi O.L.F. — să bricarea maşinilor de mul democrat-popular. baza programului întocmit, la că­
alimentară. Ca urmare a sporirii pro­ insiste mai mult pentru contracta­ cusut şi a evidenţiat minul cultural din satul Boz, raio­
ducţiei vegetale şi animale, gospo­ rea acestor produse, îndeosebi cu muncitorii care şi-au Printre tinerii care au prim it bu­ nul Ilia, s-a prevăzut să se expu­
dăriile agricole colective valorifică acele gospodării unde există certi­ adus o contribuţie im­ letinul de identitate, se numără nă un număr de 12 conferinţe.
pe calea contractărilor şi achiziţiilor tudinea că se va obţine o bună pro­ portantă la obţinerea Gheorghe Florea, loan Adaş, Con­ Pînă acum au fost expuse 10 con­
prin organizaţiile comerciale de stat ducţie. acestor succese. stantin Ivănescu, Cornelia Mogoş, ferinţe la care au participai de fie­
tot mai multe produse. Acţiunea de Contractarea legumelor şi zarzava­ IOAN PONICI Doina Filipaş şi mulţi alţii. care dală peste 250 de colectivişti.
contractări şi achiziţii ocupă un loc turilor trebuie făcută în special cu corespondent Ultima conferinţă „Despre feno­
deosebit de important în activitatea gospodăriile agricole colective, si­ La sfîrşitul festivităţii, elevii Şco- menele meteorologice", a fost pre­
cooperaţiei de consum, asigurîndu- tuate în apropierea oraşelor şi a cen­ ■ zentată de tov. Petru Curcă, care
se astfel o participare tot mai de trelor de consum pentru a se evita i n v izita Sa vecini a folosit în expunerea sa diferite
seamă a unităţilor agricole la cita­ aprovizionarea de la distanţe mari, Acum cilcva zile corul şi brigada artistică dc agitade planşe. Conferinţa a fost urmărită
rea fondului central de produse agri­ întrucît aceste produse se deprecia- de la căminul cultural din comuna Alinaşul Mic, raionul cu deosebită atenţie de către par­
cole, la aprovizionarea populaţiei şi ză în scurt timp. Pe de altă parte, Orăştic, au prezentat pc scena căminului cultural din satul ticipanţi-
la dezvoltarea schimbului de măr­ uniunile raionale ale cooperativelor vecin Poiana un frumos program. In deschiderea progra­ MIRON TIC
furi dintre oraş şi sat. de consum şi O.L.F. Hunedoara tre­ mului^ corul a interpretat cînlcccle: „Republică, măreaţă corespondent
In acest domeniu, activitatea coo­ buie să urmărească contractarea şi vatră", „Slăvit pămint al patriei iubite", „Părinte drag*4, FILMUL „LUPENI 29“ LA
peraţiei creşte continuu ; produ­ preluarea si a celorlalte produse, pre­ iar brigada artistică de agitaţie a prezentat programul „Sus LAPUGIUL DE SUS
sele agricole achiziţionate sporind văzute in planurile de producţie ale la munte la Ahnaş4*, precum şi sceneta „Vreau să chit". Duminică, 23 februarie, la cămi­
Dintre artiştii amatori s-au remarcat Dorica
Danciu,
de la un an la altul. Astfel, numai G.A.C. de a se valorifica prin coope­ Măria Todcrici, Doina Bunca, Ana Crişan, Victoria Şerbau, nul cultural din Lăpugiuî de Sus,
în anul trecut cooperaţia de con­ raţie, cum sînt carnea de pasăre, Traian Crişan, Elconora Jude şi alţii. Un merit deosebit in raionul Ilia, a rulat filmul rornlnesc
sum din regiunea noastră a valori­ ouăle şi mierea de albine. Paralel cu pregătirea acestui progrim. care s-a bucurat de multă apre­ ..Lupeni 29". Cu acest prilej, cămi­
nul cultural clin localitate, cu spri­
ficat mai mult dorit în 1962 cu desfăşurarea acţiunii de contractare ciere din partea ţăranilor muncitori din satul Poiana, il jinul întreprinderii regionale cine­
peste 4 000 tone legume şi cartofi, cu gospodăriile agricole colective, i au învăţătorii Eugenio Bunca şi Gheorghe Creţan, instruc­ matografice, a organizat o acţiune
cu 700 tone fructe, cu peste 600.000 unităţilor cooperaţiei de consum le M tori ai formaţiilor respective. culturală specială: filmul a fost pre­
buc. ouă, unnînd ca in acest an vo­ revin importante sarcini şi in ce m VAI.EIIIA CJHŞAN zentat in mod festiv şi a avut loc Atelierele centrale „ Ardealul" Alba lulia In fotografic: Paniil Tripşa,
lumul contractărilor şi achiziţiilor să priveşte valorificarea plin contrac­ IOAN JUDE un concurs „Cine ştie, eîştigă" pe unul dintre muncitorii acestor ateliere care obfine rezultate bune în pro­
crească faţă de realizările din 19C3 tări şi achiziţii a unor produse de corespondenţi marginea tematicii filmului. duc/ ie.
cu 59 la sulă la legume, cu 81 la la membrii G.AC. şi de la producă­
sută la cartofi, cu 80 la sulă la torii individuali cum sînt legume­ Ilustrate
fructe etc. le, cartofii, ouăle, laptele, carnea de I K din concedia De vorbă cu propagandiştii mercială din Petroşani, care frecven­
In perioada actuală, unităţile coo­ pasăre, furaje ele. An de an, tot mai tează cercul de economie politică
peraţiei de consum desfăşoară o in­ mul{i membri ai coo­ anul II, a spus propagandistul Victor
Bădău, sc discută amănunţit fiecare
Penlru realizarea
acestor sarcini
tensă activitate pe linia încheierii este necesar ca din partea conduce­ perativei meşteşugă­ L a j u m ă t a t e a a m iila l d e s t u d iu problemă. In cadrul dezbateri­
de contracte şi convenţii cu unită­ reşti „ Retezatul" din lor sc pune un accent deose­
ţile agricole pentru cantităţi cit mai rilor uniunilor raionale să fie luate t Haţeg sînt trimişi la bit pc cunoaşterea tezelor dc bază
măsurile cele mai eficiente, să se
mari de produse ca: legume, cartofi, odihnă şi tratament în î n v ă ţ ă m iniţia 1 d e p a r t i d ale învăţăturii marxist-lcniniste,
carne de pasăre, miere de albine, ouă acorde o mai mare atenţie organiză­ asupra realizărilor obţinute în anii
rii şi desfăşurării muncii de con­ în diferite slajiuni
etc. Ca urmare, pînă în prezent, la tractare cu colectiviştii şi cu cei­ balnco-ciimaterice din regimului democrat-popular in Va­
legume s-a şi contractat 97,4 la sută Dc curind, la cabinetul dc partid apreciate după succesele obţinute în dc stat la toţi indicatorii. Tn acest lea Jiului, în întreaga ţară.
lalţi producători. Iară. Cei plecaţi în Petroşani a fost organizată o con­ îndeplinirea sarcinilor dc producţie,
din sarcina planificată. concediu trimit con­ scop s-au expus şi dezbătut în ca­ Pentru inţcicgcrca mai temeinică
Unităţile cooperaţiei de consum au sfătuire cu propagandiştii. Cu acest după felul in care acesta contribuie drul cercului unele teme ca: „Rolul
Rezultatele bune ce s-au obţinut ducerii cooperativei prilej, s-au purtat discuţii despre fe­ la înfăptuirea politicii partidului. industriei extractive in dezvoltarea a lecţiilor, in cadrul cursului nostru
pinâ in prezent, la contractai ea de obligaţia de a intensifica munca po­ ilustrate în care ara­ lul in care s-a desfăşurat invăţă- Cu privire la aceste probleme au bazei de materii prime în R.P.R.", am introdus sistemul referatelor,
legume şi cartofi, se daloresc faptu­ litică dc masă in rîndurile producă­ tă condiţiile minuna­ mîntul de partid în prima jumătate vorbit la consfătuire mai mulţi pro­ „Planul de producţie in industria mi­ rină acum s-au prezentat referate
torilor, şi, în colaborare cu consi­
lui că gospodăriile agricole colective te ce sint create în a acestui an de studiu, despre me­ pagandişti. 4 nieră. Repartizarea justă a planuri­ cu privire la: „Sarcinile trasate de
Congresul al 111-lea al P.M.K. in pri­
găsesc tot mai mult în sistemul de liile agricole raionale şi orăşeneşti aceste staţiuni pentru todele folosite dc unii propagandişti, In acest an, a spus propagandis­ lor pe brigăzi — factor hotăritor in vinţa mecanizării complexe şi au­
să sprijine gospodăriile agricole co­
contractare forma cea mai avanta­ oamenii muncii, grifa măsurile ce trebuie luate pentru con­ tul 7.eno Jurca — dc la E.W. Ani- realizarea planului pc exploatare", tomatizării", „Creşterea productivi­
îmbunătăţire
tinua
joasă dc valorificare a producţiilor lective în procurarea şi completarea şi atenlio de care el cercurilor şi cursurilor. a activităţii noasa, mulţi ingineri, tehnicieni şi „Productivitatea muncii şi căile dc tăţii muncii în întreprinderile din
creştere a acesteia la exploatarea mi­
realizării
bazei materiale necesare
marfă şi o sursă importantă de ve­ sc bucură aici. Acum maiştri au fost cuprinşi intr-un cerc Valea Jiului", „Dezvoltarea indus­
produselor contractate, asigurîndu- Redăm in cuprinsul acestui arti­ dc studiu a economiei concrete. Ex­ nieră Aninoasa", „îmbunătăţirea ca­
nituri băneşti. cilcva 2i/e au /ost col cîteva din relatările propagan­ perienţa nc-a dovedit că studierea lităţii cărbunelui, factor hotăritor triei chimice în ţara noastră in anii
se astfel o aprovizionare abundentă regimului democrat-popular", „Mun­
Cu toate acestea în raioanele Brad. primite asemenea ilus­ diştilor care au luat cuvîntul in ca­ economici concrete este dc un real in realizarea indicilor dc plan" şi ca socială în socialism" şi altele. Pre­
Iiia şi în oraşele regionale Deva’şi a populaţiei din centrele muncito­ trate de la Toma Pâ­ drul consfătuirii. folos în viaţă, in muncă. In această altele. zentarea unor asemenea referate s-a
Hunedoara, realizările nu reflectă reşti şi oraşe cu un sortiment cit rău şl /os// Balaj (din privinţă dau cîteva exemple în anul Fiecare temă dezbătută a ajutat dovedit a fi cricacc. Ele au contri­
posibilităţile reale, atît în ce priveş- mai bogat de produse agro-alimcn- Govora), Simion Vlăl- Invăfăm înful de p a rtid — dc studiu 19G3—1964 tematica lec­ pc cursanţi să-şi îmbunătăţească ac­ buit Io lărgirea cunoştinţelor cadre­
vc contractarea legumelor rit mai tare. coni (din Valra Dor- strîns legat de viată ţiilor a fost întocmită in aşa fel in­ tivitatea, să-şi aducă o mai marc lor didactice, fapt care s-a resimţit
contribuţie la realizarea planului. Să
net) şi Adam Igref cit invăţămîntul să-şi aducă o mai luăm dc pildă tema: „Productivita­ apoi şi în activitatea lor desfăşurată
(din Herculane). Dc fiecare dată rezultatele obţi­ marc contribuţie la organizarea ac­ tea muncii şi căile dc creştere a la catedră. Ar fi bine ca o asemenea
C o m u n a NICU SBUCHEA nute in organizarea şi desfăşurarea tivităţii economice, la descoperirea acesteia la exploatarea minieră Ani­ experienţă să fie analizată dc către
şi valorificarea unor noi rezerve in­
corespondent noasa". Aici s-au explicat cursanţilor Comitetul orăşenesc dc partid Pe­
învăţămintului dc partid trebuie terne, în scopul realizării planului troşani şi extinsă şi in cadrul altor
Postul de corespondenţi teoria leninistă privind productivi­ a cursuri dc învăţămînt al cadrelor
tatea muncii, căile dc creştere
ci, sarcinile ce izvorăsc din docu­ didactice din Valea Jiului.
ne informează mentele partidului nostru. S-a in­ Vorbind despre eficacitatea in-
sistat mai cu scamă asupra situa­ vătămîntuhii dc partid, Iov. Kris-
Sărbătoare la cămin La sediu) şcolii de 8 ani dîn co­ ţiei existente din acest punct dc ve­ tal.v Ludovic, propagandist dc la
mună funcţionează un ştand perma­ dere la E.M. Aninoasa, trăgîndu-sc ll.R.U.M.P. a arătat că numai dc la
T>e curind, .la căminul cultural nent de vînzare a cărţilor. Cunos­ anumite concluzii practice pentru adunarea de dare dc scamă şi ale­
din comuna Brctea-Slrei a avut loc când preocupările şi gustul pentru îmbunătăţirea activităţii colectivului geri a organizaţiei dc partid au fost
o scară distractivă intitulată „Ziua citit al colectiviştilor s-a luat mă­ minei noastre. Pc baza concluziilor primiţi în rîndurile partidului 3
muncitori, cursanţi la cursul cc-1
colectivistului4'. Cu acest prilej bri­ sura ca ştandul lor să fie reîmpros­ desprinse din discuţiile purtate, a conduce.
început să sc Intensifice preocuparea
gada artistică de agitaţie din comu­ pătat continuu cu cărţi privind în­ pentru creşterea productivităţii mun­
nă a prezentat un reuşit program tărirea economico—organizatorică a cii. In sectorul IV s-au luat măsuri Sâ îm bunătăţim continuu
intitulat „Inima ciulă". G.A.C., dezvoltarea sectorului zoo­ pentru a sc forma la două grupe
De mult succes s-a bucurat so­ tehnic în G.A.C., venituri mari din din abatajele cameră condiţiile ne­ munca cu propagandiştii
lista Adina Antal, cate a interpre­ legumicultura etc. cesare pentru a sc putea lucra cu Un marc rol in organizarea şi des­
tat cu multă autenticitate eîniece Cartea ajunge la indemina cetă­ două cimpuri pc schimb şi aripă. făşurarea învăţămintului de partid
noi din folclorul romîncsc. Elevii ţenilor şi prin intermediul difuzori- S-au făcut de asemenea completări revine propagandiştilor. Ei sint che­
la planul de măsuri lehnico-organi-
( laşei a V-n a şcolii de 8 ani din lor voluntari, care sint repartizaţi pe zatorice. In prezent, productivitatea maţi să ajute cursanţii să-şi îmbogă­
(‘(.nuină au Insat o plăcută impresie sate şi grupuri de case. Printre cei muncii în cadrul minei noastre a ţească cunoştinţele politice şi ideo­
celor prezenţi. Programul artistic mai activi difuzoii voluntari se nu­ ajuns la peste 1,300 lonc/post. Dc logice. să sc înarmeze cu cunoaşte­
prezentat dc ei a fost viu aplaudat. mără iov. Simion Ciacu, care în pri­ multă eficacitate s-a bucurat şi dez­ rea teoriei şi practicii construcţiei
Programul dedicat „Zilei colecti­ ma decadă a lunii februarie a vîn- baterea ailor teme. socialiste
Pentru a satisface asemenea
ce­
vistului" s-a încheiat eu o reuniu­ dut cărţi în valoare de 107 lei. Re­ Valoros este şi faplul — a spus rinţe. propagandiştii trebuii să fie
ne tovărăşească. zultate bune în munca de răspîndi- propagandistul Zcno Jurca, că co­ in med permanent îndrumaţi şi aju­
MARI A HA HA re a cărţii a obţinut şi iov. Sorgiu mitetul dc partid din cadrul exploa­ taţi pentru a-şi perfecţiona pregăti­
învăţătoare Graur. tării noastre studiază cu atenţie ob­ rea lor teoretică, pentru a-şi larg*
servaţiile critice şi propunerile
In felul acesta, valoarea căiţilor cunoştinţele de cultură generală. Iii
Acţiuni cu cartea vîndute în prima jumătate a lunii fe­ cursanţilor, Ic sintetizează şi ajută cuvîntul lor, mulţi dintre propagandi­
conducerea tclmico-administrativă in ştii care au participat la consfătuire
Tn comuna Bretea-Strei se desfă­ bruarie, in comuna Bretea-Strei, luarea unor măsuri practice. s-au referit şi ta aceste probleme.
şoară o susţinută muncă de popu­ este de circa 1.000 de lei. In cadrul seminariilor ce sc ţin GH. CALINESCU
larizare şi răspindire a cărţii in GHEORGHE DUMITRACHE cu cadrele didactice de la Şcoala
rîndul cetăţenilor. profesor Aspect de la consfătuire. medie şî Şcoala profesională co­ (Continuare în pag. 2-a)