Page 87 - 1964-02

Nr. 2850
Dramul socialismului Pag. S
ic e s s a s c

VUT'îlV, '?nH e o t i h i ^ S d f l §f
m li ir iM ' la f f lw p l i " r-r-r - ■ &3 r
W k % i m Ei ffifS I a P B H fi, f r ^ i |
*38
'ri
W 71 m B h YHi ,— J r?i Im M ■ p i IU H i j k a l 9
p
t •
"irT-J--4 ‘I A f c K ^ ^ sS^ l,i

K M
I I â%#( politica - în strînsa iegifora
M ■ U f Organizare temeinică,

cu sarcinile de producţie control pe flux tehnologic y» ivUr? w.

îndeplinirea sarcinilor de plan cc stau în sarcinile planului de producţie. In rindul Sfîrşitul activităţii din anul trecut a adus funcţionează agregatele, s-a reuşit să sc în­ NincruJ Vasilc
faţa colectivului nostru de muncă pe qiuiI în echipei îşi făcuso loc autoliniştirca. „Sîntem o satisfacţie deosebită colectivului secţiei I-a lăture opririle accidentale şi stagnările Ceaşca/, de la sec­
curs necesită o muncă politică permanentă, doar )a început dc an. Avem timp să re­ chimice, de la Orăşiie. Muncind bine, colec­ care duc la coniurbarea întregului flux teh­ tor/»/ II al E.M. Tc-
mo!)ilJzatoare, la care să participe cei moi cuperăm rămânerea in urmă" — îşi ziceau tivul de aici a reuşit să menţină lună dc lună nologic. Permanenta aprovizionare cu piese littc, posedă bo­ mân
buni comunişti — ingineri, tehnicieni, maiş­ unii oţelari. Comunistul Paul Orelt şi-a dat drapelul de secţie evidenţiată in întrecerea de schimb, intervenţiile operative în repara­ gate cimotii inie
tri şi muncitori evidenţiaţi in întrecerea so­ seama dc aceasta şi n-a lăsat ca lucrurile să socialistă, iar ca urmare, la sflrşîtul anului rea utilajelor, ne-au permis ca la atelierele profesionale. A-
cialistă. sc desfăşoare de la sine. La sflrşîtul unui a fost declarat fruntaş pe fabrică. Şi in luna de lanîn şi pigmenţi să efectuăm reviziile cest lucru II aju­
Datorită repeziciunii cu care este introdus schimb a organizat o convorbire cu întrea­ ianuarie a.c. rezultatele obţinute au situat pieselor mai bine decît era planificat. tă să organizeze
progresul tehnic in procesul de producţie la ga echipă. Le-a vorbit oţelartlor despre im­ secţia noastră pe primele locuri în întrecerea O problemă care frâmîntă secţia noastră bine activitatea
O.S.M. II, noi acordam o morc atenţie pro­ portanţa realizării ritmice a streinilor dc socialistă. Planul producţiei a fost îndeplinit este respectarea întocmai a STAS-urilor în brigăzii pe care o
pagandei tehnice. Ne îngrijim ca periodic plan, ce înseamnă ca in flecare zl planul în proporţie de 106,3 la sută, producţia marfă vigoare, privind calitatea produselor chimi­ conduce şi In
să sc organizeze expuneri despre procedeele fie depăşit, despre contribuţia lor la în­ cu JOC,3 lo sută, iar productivitatea muncii a ce. De aceea, o mare atenţie acordăm con­ felul acesta să ob­
tehnologice avansate, schimburi de experien­ deplinirea planului pe secţie. Folosind exem- fost depăşită cu 9,1 la sută. trolului de calitate, pe parcursul fluxului ţină succese dc
ţă in care muncitorii, maiştrii cu multă expe­ tehnologic. Incepînd din acest an pe lingă seamă in îndepli­
rienţă să vorbească despre metodele lor de laborante, controlul de calitate se face şi de nirea sarcinilor
muncă. Experienţa înaintată—bun al tuturor către muncitorii şefi de schimb. La difu­ dc plan. In luna
De cur: ml, un cclactiv condus de maistrul zoarele din atelierul de tanin se controlează Ianuarie brigada
şef Ştefan Tripşa, a elaborat o noua metodă cu regularitate felul cum se menţine tempe­ sa a primit titlul
de reparare a cuptoarelor la cald prin care ple concrete, sugestive, el le-a trezit tova­ Cum am reuşit să obţinem rezultatele aces­ ratura de difuzare, felul cum se face recir- de evidenţiată in
ve reduce timpul de lucru cu -1-5 orc. Noua răşilor săi interesul şl răspunderea faţă dc tea ? Vreau să subliniez în primul rînd fap­ cularea soluţiilor tanante şi se urmăreşte întrecerea socialis­
metodă iui numai că a redus mult timpul producţie. Rezultatul ? La sfîrşitul lunii ia­ tul că pentru noi, factorul cel mai important, raportul ele extracţie al taninului, prin com­ tă.
de reparaţie dar a contribuit şi la prelun­ nuarie echipa lui a fost declarată evidenţiată rare duce la obţinerea unor rezultate bune, paraţie intre tanin existent în coaja de molid
girea duraţei între reparaţii. Or, aceasta în­ in întrecerea socialistă. îl constituie organizarea judicioasă a muncii. si coaja epuizată. La concentratoare, contro­
seamnă o productivitate mai mare, mai Agitaţia vizuală militează pentru atingerea Conducerea secţiei şi-a dat seama de Impor­ lul se face prin urmărirea densităţii solu­
mult o(el. Pentru aplicarea aceste) metode unor obiective concrete. Ea urmăreşte popu­ tanţa acestui fapt şi, sub îndrumarea orga- ţiilor.
la toate cuptoarele s-a desfăşurat o susţi­ larizarea angajamentelor luate în cinstea ce­ zaţiei de bază P.M.R., a luat din timp măsuri La obţinerea unei calităţi bune a produse­
nută muncă politică. Astfel, pe această temă lei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei eficiente. Astfel, la sfîrşitul fiecărei luni, in lor, de un real folos ne-a fost şi aplicarea
a fost organizată o expunere la care au par­ noastre, militează pentru producerea oţelu­ zilele de 22-24, conducerea secţiei primeşte recomandărilor făcute de către serviciul teh­
ticipat toţ• inginerii, maiştrii, şefii de echipe rilor de cea mai bună calitate, reducerea sarcinile de plan pentru luna următoare. Cu nic. Aplicind oxidului galben dc fier un tra­
şi oţeluri. Comuniştii Aurel Stancîu, Lucian preţului de cost. acest prilej se organizează o scurtă şedinţă tament de suprafaţă, cu silicat de sodiu şi
Pancit, foan fVSIeulic şi alţii din echipa de Faptul că numea politică este desfăşurată de lucru, la care participă secretarul orga­ sulfat de aluminiu, s-a reuşit să se mărească
reparaţii au explicat echipelor de ia fie­ nizaţiei de bază P.M.R., preşedintele comite­ rezistenţa pigmentului la lumină, la efectul încredere meritată
care cuptor în ce constă noua metodă de re­ tn slrînsă legătură cu sarcinii-: dc producţie tului sindical de secţie, maiştrii, şefii ate­ agenţilor atmosferici şi s-a mărit dispersia
paraţie la cald. Intr-un timp scurt, ea a fost q dat rezultQtc frumoase. In perioada 1-24 fe­ lierelor de tanin, oxid galben de fier, oxid acestuia în vopselele de ulei. Elena Zahan căzu pe lata întrebările pe care calitatea lor, apoi veri­
aplicată la toate cuptoarele din secţia noas­ bruarie, colectivul secţiei O.S.M. II a reuşit roşu de fier, piroluzită şi sulfat de mangan. La fel ca şi în anul trecut, in luna ianuarie, gîndun. In minte i se şi le punea deseori. fica starea de funcţio­
tră şi extinsă şi la O.S.M. I. să dea peste prevederile planului 7.702 tone Luindu^se în discuţie sarcinile viitoare de conducerea secţiei şi grupa sindicală, sub în­ perindau amintiri : anii — Practica trebuie nare a maşinii. După
După cum sc ştie, eficienţa muncii poli­ oţel dc bună calitate. plan, se analizează posibilităţile de realizare, drumarea organizaţiei de bază P.M.R., a de şcoală, prima zi de îmbinată mai mult cu terminarea orelor de
muncă curăţa bine ma­
tice depinde nu mimai de conţinutul ci, ci Convinşi fiind dc însemnătatea ce o arc, se stabilesc sarcinile zilnice şi decadale de acordat o atenţie deosebită organizării în­ lucru, a doua, apoi..- leoria — i-a spus în- şina, verilicînd împreu­
trecerii socialiste. Pentru a aven un carac­
Dar iată că cineva o
tr-una din zile Aurelia
şi dc formele yi operativitatea cu care este desfăşurarea unei temeinice munci politice producţie, pe ateliere, a că roi* urmărire se ter cit mai mobilizator, angajamentele au deranjează : bogdan. Şi apoi mai e nă cu lăcătuşul de ser­
desfăşurată, La cuptorul nr. 6, echipa con­ în rindul colectivului nostru, comitetul dc face pe baza fişei zilnice de exploatare. Con­ fost popularizate la fiecare loc de muncă, — Azi aî lucrat mai ceva : succesul depin­ viciu starea fiecărei
form planului se face şi o defalcare decadală
dusă dc Paul Orclt nu îşi îndeplinea ritmic partid îşi propune să îmbunătăţească con- prin panouri, completate şi cu unele cifre bine. Ţi-ai depăşit pla­ de de felul cum îţi or­ piese.
a producţiei, pentru executarea întocmai a comparative. Urmărind lunar şi trimestrial Roadele acestor stră­
------------ tinuu formele nul cu 60 perechi cio­ ganizezi munca.
comenzilor către beneficiari. Aceste eviden­ felul cum se îndeplinesc angajamentele luate, danii nu s-au lăsat m ult
şi mijloacele ţe sînt de mare importanţă pentru noi, fiind­ noi am reuşit să ne îndeplinim ritmic sar­ rapi... Elena Zahan i-a as­ aşteptate. In lunile care
M a i emuHâ. a ie m fie « c a lită ţii prin care se că pe baza lor se reduce timpul de staţio­ cinile de plan. Rezultatul era fru­ cultat sfatul. A început au urmat, succesele pe
desfăşoară pro­ nare a produselor finite în secţie şi se poate Aplicarea şi în continuare a măsurilor mos. Totuşi, Elena Za­ să studieze asiduu cărţi care le obţinea erau
han nu era mulţumită.
de
c ă r b u n e lu i paganda teh­ constata oiicind mersul producţiei, felul cum amintite, cit şi hărnicia unor muncitori ca Muncitoarele Desoiu şi reviste tehnice obiş­ din ce în ce mai fru­
specialitate.
S-a
nică. se îndeplinesc comenzile beneficiarilor. Iusif Şuteu, Vasile Dobre, loan Peţer, 11 ie moase In anul trecut,
Sporirea continuă a producţiei de subteran sînt introduse vagonete Conducerea secţiei acordă o mare atenţie Nistorescu, Vaier Străjan, loan Duroiu, Toan Maria I, Ana Farcaş ctc., nuit să vină la serviciu Elena Zahan a fost evi­
cărbuni a fost şi in prima lună a murdare, şi nu se exercită un con­ C. TOM A şi întreţinerii utilajelor. Cu prilejul şedinţei Gherman, Viorel Fişu şi alţii, vor conduce la obţineau rezultate mai cu IO—15 minute mai denţiată luna de lună
bune, o întreceau lună
acestui an preocuparea principală a trol riguros asupra consumului de secretai al co­ amintite, fiecare şef de atelier şi maistru obţinerea unor realizări tot mai bune in de lună. Cum reuşeau devreme. In acest timp în întrecerea socialistă.
minerilor din Valea Jiului. Mobili­ exploziv. Toate acestea, cit şi îndru­ mitetului dc prezintă scurte informări privind starea de producţie. sc aproviziona cu ma­ La fel şi în prima luna
zate de organizaţiile de partid, colec­ marea tehnică slabă şi controlul su­ partid O. S. M. funcţionare a utilajelor, precum şi liste cu Ing. IOAN COLOŞI ele să înregistreze suc­ terialele necesare pen­
tivele de muncă ale exploatărilor perficial exercirat de cadrele tehni­ II C.S. Himc- piesele necesare unor reparaţii curente. Vreau şeful secţiei l-a chimice cese mai însemnate de­ tru cele 8 ore de mun­ clin acest an.
miniere au aplicat în producţie o- ce, au dus la depăşirea procentului doară să remarc că, urmărind decadal modul cum Fabrica chimică din Orăşiie cît ea, prin ce metode ? că, controla cu atenţie L. DEM ETER
biectivele planului M.T.O, ceea ce admis de cenuşă. In unele exploa­ l|= ||= ;rjS=Kj,= l,= «:i|= !l - ll- l,n=:||= „ = |l=:= „ = |l= t|= lll|= li= = M = ll= l!= lî= ll= ll= :îl= ll= ll= !l= ll= lllî= jl= 1 5 = IB = ll:= l)= ;!= ll= = ll= llll= M = ll= îl= ll= II= = l!"-:illl= ll= ll= ll= = !!= ‘!lll= lJ S = îl= m i= ]l= n i=
a du.s la sporirea productivităţii tări mai persistă încă ideea împăr­
tăşită chiar de unii şefi de exploa­ li
muncii. Minerii din Uricani sj-au Stfuajia re a liză rii planului da producţie şi a p ro d u c tiv ită ţi m uncii în unele uniiă industriale (tn proeenfe)
realizat .sarcina '. de-.:-, creşterea: - tări, că .penalizările, pentru ;calitate
procluctiviiăţij în proporţie de 104 nu afectează decît o parte din spo­ Producţie protludl- Turnătoria de lingotlere 116.5 98,37 întreprinderea forestieră Fabrica ..Ardeleana" Alba
U sută, cei din Aninoasa în pro­ rul de producţie obţinut pe seama întreprinderi (i-i5 febru- viiatc Combinatul carbonifer Va- Hunedoara 101.7 lulia 101 102;2l ÎI
porţie de 102,1 la sulă, iar la Vul­ creşterii productivităţii muncii. E- arle 1 (Ianuarie) lea Jiului 94,8 101,1 întreprinderea forestieră întreprinderea „Marmura" h
can sarcina de creştere a producti­ xcmplul Exploatării miniere Lu- C. S. Hunedoara Exploatarea miniera Lonea 89,9 98,3 Orăşiie 111,1 Simeria 102,46 99,57 U
vităţii muncii a fost îndeplinită în penî, care in 1963 a fost penalizată Cocseria 102 Exploatarea minieră Petrila 100,7 99,6 întreprinderea forestieră întreprinderea „Viscoza"
proporţie de 100.4 procente. Astfel, cu 20 000 tone de cărbune pentru Fabrica de aglomerare a mi- Exploatarea minieră Ani- Petroşani 105 Lupeni 100,7 101,3 N
minerii Văii Jiului au reuşit să în- calitate este edificator. Aceste pe­ ncreurilor nr. 1 97 noasa 99,5 102,1 întreprinderea forestieră întreprinderea de produse îl
cneie prima Jună a anului cu un nalizări au grevat aiît asupra pro­ Fabrica de aglomerare a mi- Exploatarea minieră Vulcan 80,3 100,4 Sebeş 110 105.7 refractare Baru Mare 100 110 (1
plus de peste 9.200 tone de cărbune ductivităţii realizate în abataje, cit nereurilor nr. 2 84 Exploatarea minieră Lupeni 94,7 99,0 întreprinderea regională dc întreprinderile dc industrie locală* *
eocsificabil şi energetic extras peste şi pe exploatare. Prima jumătate a Secţia I-a furnale 107 Exploatarea minieră Uri- transporturi auto 102.5 121.7 1.0. 1.L. Deva 104 102,2
plan. lunii februarie confirmă acest lu­ Secţia 1 I-a furnale 117 cant 99,2 104 Autobaza Deva 103 134.6 I.R.I.L. Alba 125 102,2
cru. Nici în perioada amintită ex­ Secţia 11I-a furnale 98 Trustul minier Deva — 105,76 Autobaza Petroşani 101 120,2 108,7
Dacă prima lună a anului I.R.I.L. Brad 103.5
a fost încheiată cu planul ex­ ploatările miniere din Valea Jiului, Oţelâria Martin nr. 1 112 Exploatarea minieră Tel inc 91,70** 104,75 Autobaza Sebeş 105 121,0 I.R.I.L. Haţeg 104.5 101,0 U
tracţiei de cărbune depăşit, ex­ cu excepţia celor din Uricani şi Oţetăria Martin nr. 2 104 Exploatarea minieră Ghelar 92,32 123,80 Autobaza Alba Iulia 102 120,0 1.0. 1.L. Hunedoara 110.43 94,3
ploatările miniere din Valea Jiului Petrila, nu s-au încadrat în indi­ Oţelâria electrică JOI Exploatarea minieră Deva 90,64 101,76 Autobaza Hunedoara 102 131.6 I.R.T.L. Orâştie 100.5 118,0 i7
nu au realizat indicele de calitate cele de calitate planificat. Laminorul de 800 mm. 106 Exploatarea minieră Sâ- Autobaza Brad 103 120.7 1.0. 1.L, Petroşani 57,73 04,6
U
planificat. Pe întregul bazin pro­ Pentru îndeplinirea sarcinilor tra­ Laminorul de 650 mm. 101 cât'îmb 97,59 106,23 Termocentrala Paroşeni 104.6 104,17 I.R.I.L. Scbe.s 100 09,1 n
centul admis de cenuşă a fost de­ sate de partid se impune extinde­ Laminorul de 1.000 mm. 104 Din < ‘ia regională A ocono- Trustul rogi u i t con­
păşit cu 1,2 la sută. Aceasta a fă­ rea puşcării selective în toate fron­ Laminorul de 750 mm. 99 mici forestiere — — strucţii Hunedoara 72 65,9 i:) Minereu extras. u
cut ca exploatările miniere să fie turile de lucru unde condiţiile de Laminorul de sirtnă 106 întreprinderea forestieră Fabrica chimică Orâştie 101,6 103.8 ** In întreprinderile dc industrie n
penalizate cu peste 6.000 tone de '/.ăcămînt permit aceasta, îmbunătă­ Laminorul de profile fine 93 Baia de Crîş 60 107,4 Atelierele R.M.R. Simeria 80 100 locală produefia se releră la perioa­
cărbune. Uzina „Victoria" Calau 100,27 întreprinderea forestieră Fabrica „Vidra" Orâştie 103 109 da I—20 februarie.
ţirea asistenţei tehnice şi întărirea II
Experienţa anului 1963 a arătat controlului de calitate la locurile Sectorul furnale 99,5 101,11 Dobra 104 170,6 Fabrica „Sebeşul" Sebeş 101,5 100,2 Cu privire la productivitatea muncii
că acolo unde s-a acordat atenţia cu­ de muncă, trierea atentă a şistului Sectorul semicoes 101,4 103,17- întreprinderea forestieră Fabrica „Căprioara" Sebeş 101,84 101,75 in Juna ianuarie la C.S. Hunedoara vom II
venită calităţii cărbunelui, unde or­ vizibil din cărbune în subteran. Turnătoria nr. 1 112,9 101,16 Haţeg 96 129 Fabrica „1 Mai" Petreşti 112,00 106.09 reveni intr-un Qlt articol. îl
ganizaţiile de partid au desfăşurat Conducerea C.C.V.J. a luat unele v i!= iin is i!s = ii= n s iis s iiiz ii= = K s i:ii= n s ii= E i= = :ii= m i= iis = iis m i= B (= = ii= ii= ti= :ii= iis m t:9 f= := n = ii= i]= iiţ;£ ii= ii= i3 = = ii= iu ]!= :i= s s = iiu = iin ii= iiâ s iis )i^ s )rie = ii= o iii= iis = iis iiiis iu (]s (is
o susţinută muncă politică de masa
pentru reducerea procentului de ce­ măsuri care să ducă la reducerea
nuşă, calitatea cărbunelui s-a îmbu­ procentului de cenuşă din cărbune. La nlelărhlc hunednrene
In fiecare explo-itare a fost numit
nătăţit. In luna ianuarie însă, exi­ s-au adus anul acesta impor­
genţa faţă de calitate a scăzut, or­ un cadru tehnic care se ocupă de tante îmbunătăţiri procesului
ganizaţiile sindicale şi U.T.M. nu calitate ; inginerilor din combinat, de producţie. Un colectiv de
s-au preocupat în suficientă măsură "are răspund de activitatea exploa­ tehnicieni şi ingineri a apli­
tărilor, ii s-a trasat ca sarcină să
de reducerea procentului de cenuşă cai la olelutia Martin nr. 2
se ocupe îndeaproape şi de calitatea o nouă metodă de reparaţie a
din cărbune. îndrumarea tehnică cărbunelui extras.
necorespunzătoare, lipsa unui con­ Organizaţiile de partid din majo­ cuptoarelor, care reduce sim-
trol eficient la locul do muncă, au tilor durata de staţionare. Tot
făcut ca exploatări miniere cum sînt ritatea exploatărilor au discutat la aici, pentru a suplini lipsa de O valoroasă iniţiativă Confirmare Cu 67.230 iiiri mai pufin Anîecalculul arafă
începutul acestei luni cauzele care
Lonea, Aninoasa, Vulcan, Lupeni şi au dus la nerealizarea indicelui de tonlu lichidă in timpul repara­
Uricani să depăşească procentul de ţiei capitale a turnatelor, s-au Redacţia zi«i ni- no- In luna ianua­ 342.630 lei...
cenuşă admis cu 1,2—1,6 la sută. calitate în luna ianuarie. Cu acest adaptat două cuptoare de 200 ii fin e a i i llu- rie lucrătorii au­ urma cu
Datorită acestui fapt, exploatările prilej au fost luare măsuri care să tone pentru funcţionarea cu u,ul ,n p‘ , tobazelor I.K.T.A. ! ¥ tiv» ani, moara
lUUdlCIUI l.kl.l./l,
miniere din Lupeni, Aninoasa şi ducă la traducerea în viaţă a sar­ un procent ridicat dc lonlă j dc pc cuprinsul de la Al ba-Iul ia a
Vulcan nu fost penalizate cu 1938 cinilor trasate de Conferinţa regio­ solidă. lui orăşenesc du
noastre
regiunii
"
---------
tone şi respectiv cu 1.327 şi 966 nală de partid. Organizaţiile de Ţoale acestea au dus la ob­ partid, a organi- u r 7 * ° / f K 'i au redus consu-
tone de cărbune. partid vor trebui să urmărească în­ ţinerea unui important spor de nutl dc l« n .. .. i hi ni I inUţj'M r:\ ; \
^
benzină,
Analizînd rezultatele înregistrate deaproape îndeplinirea obiectivelor producţie. Dc la începutul anu­ Inrcglstrînd eco­ i iri pruşubil. In -
la sfîrşitul lunii ianuarie, se des­ planului M.T.O., să controleze fe­ lui şi pi na în ziua de 22 fe­ turâ cu reducerea cy5 ** nomii dc C7.237
prinde faptul că în unele exploatări lul în care maiştrii se preocupă de bruarie s-au produs i)csle plan consumului de litri. Un calcul
miniere vetrele nu sint podite co­ îmbunătăţirea calităţii. 15.3-10 lonc otel Martin. cocs la furnalele promotorilor nou­ sumar arată că 1 k ţj !• hll'1 1 .*.[1*1. li li
respunzător, iluminatul este slab, in s. ror capacităţii de pro­
1-6 din combina­ lui in producţie. întregul parc dc
tul huucdorcan. Cu sprijinul orga­ De numele inginerilor Dumitru Roş­ autovehicule al întreprinderii regio­ ducţie a acestora,
fără a le suprasolicita. Dar cum să
OiN OTELUL PRODUS PESTE PLAN LA nizaţiilor dc partid de aici au fost ea, Alexandru Staicu, Tiberiu Co­ nale de transporturi auto Huncdoa- evite strangulările producţiei, caic*
consultaţi ingineri şi tehnicieni, linda si loan Băieşu, de cele ale ra-Deva, poate circula cu această luau naştere la vnlţuri ? Asta era în­
minerilor Roman Pătruţ,
Ludislnu
muncitori evidenţiaţi în întrecere,
Ghe/an, Nicolae Bruneţi şi alţii, se cantitate dc benzină mal mult dc trebarea care şi-o puneau de fiecare
s-au sţudiat temeinic posibilităţile lungă experimentarea unei noi me­ o săptâminâ, fără să sc consume nici dată. Pentru a ajunge la o rezolvare
dc îmbunătăţire a activităţii dc pro­ tode dc exploatare care a şi înce­ un litru de benzină din cantitatea practică, ei au alcătuit un colectiv
ducţie. Ţoale acestea s-au soldiit cu put să dea rezultate. dc carburanţi planificată. fie specialişti. Preocuparea lor a în­
ceput să devină şi preocuparea' in­
pornirea unoi valoroase iniţiative: Cu eîteva luni în urmă, în sec­ Mobilizaţi de comunişti, lucrătorii ginerului Vasl-le Ilncoviţeanu, a
torul U s-a răspindit vestea că în
„Lunar — 1.000 tone fontă, cu cocs abatajul în care lucrează brigada autobazelor, mecanici şi conducători maistrului Erdel.y Mihai, a muncito­
economisit". lui Ladislnu Ghezan se experimen­ auto, au depus eforturi susţinute rilor Nicolae Ciobanu şi Grund Er-
Acum, la furnale sc desfăşoară o pentru întreţinerea întregului parc nesl.
tează metoda de exploatare cti front
susţinută activitate, Echipa dc scurt. Unii s-au arătat sceptici. „In dc maşini in bună stare tehnică. După prealabile cercetări, inginerul
încărcători a Jni Hurciu Vasile condiţiile noasiie de zurămint greu Balogli losif a sugerai ideea sporirii
e din nou la înălţim e; sterilul vi­ vn da rezultate", au spus el. Alţii La sfîrşitul lunii ianuarie, în frun­ vitezei periferice a val (urilor şi a
zibil e ales aici cu multă atenţie însă, printre care Ghe/nn cu orta­ tea luptei pentru economii s-au si­ foi ţei lor de acţionare. Un calcul sim­
Jos, pc platforma dc descărcare, sc cii lui si cei patru ingineri, aveau tuat lucrătorii Autobazei Ui.T.A plu a dovedit că pentru a se obţine
munceşte cu multă însufleţire. Cnu- insă altă părere ; că această metoda Sebeş. La indicaţia comuniştilor, ci o forţă sporită de acţionare şi o
pcrişîii au grijă să menţină tempe­ duce la sporirea randamentelor de nu căutat sâ facă un număr cit mai creştere a vitezei periferice a val­
ratura acrului insuflat, ridicată .->i extracţie, la mărirea vitezei dc re­ ni.iro de curse plin-plin, să utilizeze surilor, sînt necesare două motoare
constantă ; furnalişlii lucrează „ca tragere a exploatării unul panou, h' capacitatea nominală parcul dc electrice cu o putere de 55 Kw.
la carte", după graficul stabilit Toţi la economisirea a 5 m.c. de lemn maşini şi cele iO remorci. Rezulta­ Arc.'it lucru fiind .srtbilîl, electri­
cienii au trecut la înlocuirea color
sint animaţi de aceeaşi dorinţă : să de mină. După diva timp însă, per­ tul : coeficientul dc ulilizaie a par­ două motoare iniţiale. Creşte­
producă multă fontă, cu cocs cit severenţa şi-a spus cuvîmul; rându­ cului a fost depăşit cu 12.4 la sulă
mai puţin. lui a crescut cu 8,5 Io sulă. iar con­ faţa dc sarcimr do pl;in, iar la ru­ rea vitezei periferice a însemnat
sporirea producţiei anuale cu aproa­
Cum c şi firesc, rezultatele iu i în- sumul de lemn a rost redus nu cu pe II mii tone măciniş.
tîrzic La secţia a IJ-a furnale, dc 5 m. c. ci cu 15 m. o. L? reali­ brica „consum do earbui mţi" au Paralel cu sporirea producţiei,
zarea acestei economii a contribui: înscris cifra dc 1R.5CR litri benzină
exemplu, s-au economisit în luna în c<":nemiri ţi. inovaţia amintită, aplicaţia la sfîr-
curs, piuă in ziua de 17, mai mult şi folosirea in abatajul cu front scurt IOAN BAuHTj vilul anului trecut, aduce întreprin­
a susţinerii metalice.
dc 1.400 tone cocs... derii de morarii din Alba-lulîa, eco­
____j — - M Ili 4 I NICDI.IŢA tehnician I ta I It.T.A nomii (antecalcul) în valoare de
N. A.
. n , ruM
tehnician Hunedoara-Deva 342.C30 lei. A. OAKGA