Page 88 - 1964-02
P. 88
: Pag. 4' Drumul socialismului tir. 2850
Legături internaţionale radio prin „Echo-2”
GORKI 25 (Agerpres). — la o b s e iv Q tn iu l a stronom ic din Zi-
Intre 21 si 24 februarie, comunică menii} au losf înregistrate semnale
agenţia TASS, au losl realizate şup'.c tnai puternice in com paraţie cu cele
legături internaţionale radio prin anterio a re
Cosmos, pe distante Inare mari, in In cursul ultimelor zile au Jost ren-
tre observatorul ,,Jodrell-liank" (An iT/.atc două legături radio, in timpul
glia) şi observatorul Zimcnki (regiu cărora, ca mijloc dc rclransmtsic a
nea Gorkif prin intermediul satelitu undelor tndio n fost Jolosdă Luna.
lui artificial american „Echo-2". Aceste două legături radio s-au des-
Cea c/c-a 6-a şi cea dc-a l-a legă lăşural cu succes. Expcr icnfele con-
Lucrările Comitetului Consultările de la O.N.U. Deschiderea şedinţei Tratative secrete între tură radio alt fost cele mai reuşite ţinu ă.
Com itetului Executiv S.U.A. şi Panama
celor 18 state pentru în problema Ciprului al C.A.E.R. WASHINGTON 23 (Agerpres). — 9 ) Ziua Bikini 11
dezarmare NEW YOUJv 25 (Agerpres). — lingă acesta ca orice holăriie a MOSCOVA 25 (Agerpres). ~ Corespondentul din Washington al TOKIO 25 (Agerpres). — De atunci, 1 martie, care a intrat
La 25 februarie, s-a deschis la
Secretarul general al O.N.U., U Consiliului de Securitate în proble Moscova, sub preşedinţia lui Mihnil agenţiei Associated Press transmite )u mai multe oraşe clin Japonia în istoria Japoniei ca „Ziua Bikini",
GENEVA 25 (Agerpres). — Tl.anr, a continuat în cursul zilei de ma Ciprului sâ se refere direct la Leseciko, vicepreşedinte al Consili din surse informate laţi no-a meri ca- au loc zilele acestea mitinguri, mar se aniversează în fiecare an ca ci
La 25 februarie ii avut loc o nuna luni seria întrev ederilor sale cu re acordurile de la Zfirich şi Londra. ne de pe lingă Consiliul O.S.A că şuri ale păcii, demonstraţii dc pro de protest împotriva armelor ato
şedinţa plenară n Comitetului celor prezentanţii permanenţi ai ţârilor ului de Miniştri ui U.n.S.S,, şedinţa între Statele Unite şi Republica Pa test consacrate celei dc-a 10-a ani mice si cu hidrogen, pentru inter
18 state pentru dezarmare, pre/ida- Aceeaşi sursă arată că, după în- a 11-a a Comitetului Executiv al nama au reînceput tratative secre
lâ de Richard Butler, ministrul de care participă la lucrările Consiliu I revederea cu preşedintele Consi Consiliului dc Ajutor Economic Re te în scopul de a se găsi o posibilita versări a „Zilei Bikini". La 1 mar zicerea fotnlă a acestora, pentru li
externe al Marii Britanii, care a lui de Securitate în legătură cu si liului de Securitate, Bernardcs, se ciproc. te de reglementare a conflictului tie 1054. în portul Yaydzu (prefec chidarea bazelor militare şi dezar
luat pi imul euvînlul. După re a tuaţia din Cipru. Luni dimineaţa, cretarul general al O.N.U. a făcut Comitetul executiv va discuta pro tura Shizouka) a intrat nava „Eu- ma re.
subliniat că actualele tratative de U Thant a avut întrevederi cu re cunoscut că i-a declarat acestuia blemele lărgirii continue a colabo dintre cele două ţâri. Potrivit agen lairiu-Maru" piesa rată cu cenuşc ra Participanţii la marşul păcii din
dezarmare se desfăşoară intr-un cli prezentanţii Suediei şi Irlandei că se vede obligat să renunţe la e- ţiei, la ambasada Paraguay-ului din dioactivă provenită de la Bomba cu oraşul Akîsima, a cărei populaţie
mat internaţional mai favorabil, el (două din ţările care con fonii pla forlurile sale de a găsi o formulă de rării dintre ţările C.A.K.lt în do Washington a avut loc o întrevedere hidrogen americană caic a explo luptă împotriva amplasării la baza
şi-a exprimat regretul pentru fap compromis care să ducă la regle meniul economici, ştiinţei si teh între reprezentanţii permanenţi a» dat pc atolul Bikini Unul din pes clin Yokota, situată în apropiere, a
tul (A realizarea unor acorduri în nului anglo-ameritan, ar urma să mentarea crizei din Ci/iru. în urma nicii. celor două ţări pe lingă Consiliul carii Je pe această navă a încetat
problemele dezarmării se lasă inră trimită unităţi in cadrul forţei in ★ la cit va timp după aceea din viaţă, avioanelor americane „F-105", pur
aşteptată. El a făcut citcva propu ternaţionale de politie în Cipru). acestui fapt. preşedintele Consiliu MOSCOVA 25 (Agerpres). — O.S.A., Ellsvv'orth Bunker şi Miguel tătoare dc arme nucleare, au pără
neri in domeniul măsurilor colate Imediat după aceste întrevederi, lui elf» Securitate, Bernardes, a pre Alexei Kosî.ghin, prim-virepre- Moreno. Aceste eforturi sînt spriji în urma bolii admire. Mai mulţi sii duminică oraşul, pierind spre
rale. Astfel, el a propus — stabili secretarul general al O.N.U. i-n pri luat direct sarcina de a găsi o so şedinte al Consiliului de Miniştri al nite de ambasadorul paraguayan, membri ai echipajului .suferă şi in Tokio. La marş participă aproxi
rea de posturi de observaţie împo mit pe reprezentanţii Marii Britanii luţie. In acest sens. el a avut în prezent de această boală. mativ 1 000 de persoane.
triva atacurilor prin surprindere pe cursul nopţii dc luni o seric de dis U.R.S.S., l-a primit la cerere pe Ale Juan Plate, şeful comisiei de an
teritoriul ţărilor membre N.A.TO şi — Patrie k Dean, S.U.A. — Adlai Sle- cuţii cu reprezentanţii ţârilor mem xandru Bîrlăcleanu. vicepreşedinte chetă a O.S.A,, care a vizitat recent
ale Tratatului de la Varşovia, in- vensnn şi U II S S — Fedomiku. iar bre nepcrmanonle ale Consiliului al Consiliului dc Miniştri al ll.P-lt., Republica Panama. Agenţia menţio
terzicerea experienţelor nucleare în cursul serii. pe preşedintele Con de Seruritafe ai Marocului. Coastei i a r "
subterane, încheierea unui acord siliului de Securi tu ic. I.iernardcs de Fildeş. Norvegiei, Bolîviei şi Ce reprezentantul permanent al K.P It. nează că nu s-a putut afla conţinu ■ I
pentru nei'âspînd irea armelor ato (Bi azilia). hoslovaciei. După întrevederea cu în Consiliul de Ajutor K.eonomic Re tul discuţiilor purtate între cei doi
mice, folosirea energiei nucleare in ciproc, cu care a avut o convorbire. diplomaţi.
scopuri paşnice, încetarea produc Agenţia France Pres.se, citind sur Bcrnardes, reprezentantul Maioru jry tS p n p p f l
ţiei dc armament nuclear, disiru.ee- se diplomatice ale ONU., arata că lui, Aluneci Taibi Uenhîma, a decla
rea fizică a armamentelor. Butler a în cursul Întrevederii cu U Thant, rat că nu s-a înregistrat nici un w P
făcut apoi unele recomandai i pri reprezentantul britanic a insistat pe progres.
vind procedura cit* lucru a Comite Stare Încordată in regiunea Federaţiei y a ţS S iff
tului. In continuare, el si a expri
mat sprijinul faţă ele cunoscuta pro Malaysze ‘V Y T T d T ' f n
punere americană privind „reduce Nota de protest a lui Makarios
rea procentuală a ar.namenlclor nu DJAKARTA 25 (Agerpres). — malayezâ. în momentul vizitei pre ~5sr«lTtTţ iL iu *
cleare''. NICOSIA 25 (Agerpres). — NîrOSlA 25 (Agerpres). — Corespondentul agenţiei UPl la şedintelui Macapagal în Indonezia,
Semion Ţarapkin, reprezentantul Agenţia France Pivxsc relatează Agenţia Iteuler relatează că marţi Bandung, unde a sosit preşedintele creează deliberat tensiune în legă
sovietic care a luat apoi cnvintul, că arhiepiscopul Makarios, preşedin vicepreşedintele Ciprului, Kuciuli, a
a subliniat că în prezent există con tele Itepnblicii Cipi o. a jclresai o plecat pe bordul unui elicopter al Liliputelor, Macapagal, împreună cu tură cu armistiţiul, căulînd, după
diţii favorabile pentru progresul nota înaltului comisar ad-inlerim al forţelor militare britanice din Ci preşedintele SuUnrno, transmite ca cum sc parc, o scuză pentru că iui
tratativelor, dai pinii in prezent din Marii Hrilaini la Nicosia. Cyril PiC- pru într-o vizită de o zi in portu cei doi preşedinţi au căzut dc acord
nefericire în ciuli ul comitetului nu kard. in care protesleu/ă împotriva rile I arnnea si Famagusta, situate că singura cale pentru reluarea tra au fost organizate pînâ acum tra
s-a ajuns la nici o înţelegere în intensificării trim iterii de întăriri în sud-estul Ciprului. tativelor şi înlăturarea impasului tative corespunzătoare iu aceasta
vreuna din propunerile prezentate. militare de către guvernul britanic In cursul vizitei sale. Kuciuk va ar fi o îniîlnirc la nivel înalt cu problemă.
In legătură cu propunerea engleză, in Cipru şi cerc ca trupele britani avea unele întrevederi cu reprezen premierul malaycz Riihinan. R. D. G. : Lcipzig „oraşul lingu
privind crearea posturilor de obser ce sâ nu întreprindă nici o acţiune tanţii comunităţii ciprioţilor turci rilor" cunoaşte dc-a lungul între
vaţie împotriva atacurilor prin sur l.iră consultarea prealabila a auto din aceste oraşe. Primul ministru al Federaţiei gului an un mare aflux de vizita
prindere, Ţarapkin n subliniat că c-n rităţilor cipriote. jl. Malaveze, Rahman, a declarat însă D eclaraţiile prim ului m inistru brita nic tori indigeni şi străini. Această
este ruptă de unele măsuri dc de Potrivit ziarului „Eleflheria", care ATENA 25 (Agerpres). — că. clin pricina incidentelor de fron situaţie impune construirea de
zarmare propuse, printre care, de citează surse bine informate, arhi Agenţia France Prcsse relatează tieră din Bornen, ,,un război ar pu LONDRA 25 (Agerpres). — termine sindicatele să renunţe la noi şi noi hoteluri.
pilda, reducerea eTeclivelor forţe episcopul Makai ios şi-a exprimat, dc» că, luni seara, la Atena a avut loc tea izbucni d intr-un moment in revendicările lor cu caracter eco Iji foto: lu apropiere ac princi
lor armate stnţjonalc pc teritorii asemenea, dezacordul laţâ de unele o întrevedere între noul ministru Luîiul cuvîmul în cadrul unei reu nomic. Home a arătat că ministrul pala gară diri Leipzig se constru
străine, ltopre/enta ni ul sovietic a acţiuni ale trupelor britanice, ca, al afacerilor externe al Greciei, Sia- tr-altul". De asemenea, delegaţia niuni organizate de către secţiunea
arătat ca e.sie de acord ca metodele de pilda, construirea dc fonii icaţii vros Cosiopulos şi ambasadorul Gre ma!nvozâ la O N U. a înaintat o plin- din Glasgovv a Partidului conserva finanţelor al Angliei dispune de ieşte un liotei cu paturi pentru
de lucru nte Comitetului sj fie îm si ocuparea unui depozit de mine, ciei în Cipru, Miliiade Delîvanis. gere în legătură cu activitatea par tor scoţian, primul ministru brita suficiente puteri pc caic nu va ezita 21J4 de persoane.
bunătăţii? deoarece aceasta ar duce cair nu au primit în prealabil acor Intr-o declaraţie făcută după acea nic, Alee Douglns-Homc, sa ocu să le roloscască dacă se va nmmlesta
mai rapid la realizarea sarcinilor dul autorităţilor cipriote. Preşedin stă întrevedere, ministrul afacerilor tizanilor, care, după cum afirmă ea, pat de o serie de aspecte ale poli un început de inflaţie. In acest sens,
care stau in faţa Comitetului. Tot tele cere îu nota sa c;i in cazul tri externe nl Greciei a subliniat cil sînt sprijiniţi de Indonezia. ticii interne şi externe ale guver el a lăsat să se întrevadă că gu Kenya după două luni
odată el a subliniat că înainte ele a miterii în Cipru a unei forţe O.N.U., ţara sa 'continuu să fie alături de Ministrul do externe indonezian, nului conservator vernul va acţiona în direcţia înghe
începe orice discuţii cu caracter teh efectivul trupelor britanice să Iie ciprioţi si este holărită săi ajute Subandrio, a dat publicităţii un co După cum transmite agenţia Ren- ţării salariilor. de independenţă
sâ-si rezolve neînţelegerile în vede Abordînd probleme de politică ex
nic osie necesar să se realizeze un in mod proporţional redus. rea asigurării păcii in insulă. municat în care se arată că partea ter, primul ministru britanic s-a NAIROBI 25 (Agerpres). —
acord asupra problemelor de prin Se anunţă, de asemenea, că re referit la situaţia economică a An ternă, primul ministru britanic Dou- Făcînd un bilanţ al celor două
cipiu, aiîl in ceea ce priveşte de prezentantul nd-imei im al Turciei gliei. glas-IIome a declarat că Anglia va luni de existenţa independentă a Kc-
continua sâ susţină Federaţia Mala-
zarmarea generală şi totala, cit si In O.N.U. a adresat preşedintelui Rcferindu-se la deficitul balanţei nyei, primul ministru, Jomo Ke-
în ceea ce priveşte măsurile cola Consiliului de Securitate, Bernar Comunicatul comun chino-pakistanez comerciale a Angliei, deficit care s-a ye/â prin toate mijloacele. nyaita, a declarat la un miting care
agravat în cursul uitimei luni, pri In legătură cu situaţia din Cipru,
terale. Următoarea şedinţă n Co dcs, o scrisoare in care se referă la a avut loc în oraşul Mombasa că
RAWALÎM.NDI 2f> (Agerpres). — municat, „au luat nolă cu satisfac mul ministru britanic a afirmat ră el a aiâtat că Anglia nu intenţio obţinerea independenţei politice in-
mitetului va avea loc joi, 27 fe unele incidente care au dus la uci în comunicatul comun dat publi- ţie de faptul că mişcarea de inde această situaţie nu ar fi un indiciu
bruarie. derea a 700 de ciprioţi turc i. nează să-si retragă trupele din a- seamnă numai începutul unei munci
lităţii la încheierea vizitei în Pa pendenţă naţională a înregistrat dc criză. şi mai perseverente pentru crearea
kistan a premierului R. P. Chineze, progrese rapide în Asia şi Africa sî El i-a invitat pe laburişti să de ccastă insulă. unui stat prosper.
Cin En-bii, se spune, între altele, că că, în ultimii ani, multe ţări nu ob Refeiindu-se la măsurile împotri
ţinut libertatea si se află acum pe
în cadrul schimbului de vederi care
Guvîratarsa lui W. Qomulka la Uzina a avut loc „discuţiile s-au referit Ia calea spre dezvoltarea independentă. va şomajului, el a arătat că guver
nul intenţionează să construiască în
situaţia internaţională, la necesita Ele şi-«m exprimat opoziţiei fermă Procesul de la Limburg fiecare provincie a ţârii ferme agri
de autoturisme din Zeran tea menţinerii păcii mondiale si, în faţă de colonialism sub toate formele In cursul căreia s-a convenit sâ ss cole la care vor munci cîte 500 de
acest context, Ia importanţa realiză sale şi indiferent unde s-ar mani LIMBURG 25 (Agerpres). — ucidă toţi debilii mintali şi suferin persoane. Vor fi construite scoli în
La Limburg a continuat procesul
VARŞOVIA 25 (Agerpres), — bunătăţirea structurii exporturilor. rii dezarmării generale, inclusiv in- festa, precum şi speranţa într-o des vinovaţilor de aplicarea planului vederea lichidării analfabetismului,
Agenţia PAP anunţă că în cadrul Pe plan mondial se dă o luptă acer tprz.K-ercn si distrugerea loială a ar fiinţare rapidă a acestuia". liiilerist de cutanasie, cunoscut sub zii dc boli incurabile. Iar un număr dc studenţi vor fi tri
adunării de partid pentru prezen ba pentru pieţe : învingător în crea melor nucleare". Ei au trecut, de Comunicatul arată că cele două denumirea „Acţiunea T-4", prin care După cum a declarat Hefclmann, mişi în străinătate pentru studii.
tarea dării de seamă si alegeri, care stă luptă va fi acela care va livra asemenea. în revistă recentele evolu părţi sînt de părere că „Naţiunile se urmărea lichidarea fizică a bol In tinsul acestei întrevederi, profe Guvernul Kenyei, a declarat pri
a avut loc la Uzina de autoturisme produsele cele mai moderne şi mai ţii în această regiune şi au ajuns Unite nu pot fi considerate ca re- navilor incurabili şi a debililor min sorul Brandt le-a declarat că în cu- mul ministru, este ferm holârit sâ
din Zeran, a luat cnvintul Wkulys- ieftine. la o înţelegere mai deplină a ches prczcnlînd pe deplin omenirea atita rînd vor primi directive. Acuzatul pună capăt sărăciei, analfabetismu
lavv Gomulka, prim-sccrotar al CC. Ininicif în cadrul planului cinci tiunilor de interes comun pentru tini)) cît nu va fi restabilit locul ce tali. a arătat că nu mult după aceasta lui si bolilor. Pe pămintul Kenyei
Tribunalul a trecut la interoga
al PM.U.P. nal vrem sa limităm cheltuielile cele două ţâri. î se cuvine de drept Republicii rea acuzatului Hans Hcfelmann, vi a fast elaborat programul de cuta- va fl construit un stat în caic va
Refonndu-.se la directivele planu pentru lărgirea bazei materiale — Premierul Ciu En-lai şi preşedin Populare Chineze în această organi novat de uciderea a 72.000 de per nasie. (i lichidată pentru totdeauna dis
lui pc 11)50-1970, vorbitorul a ară a spus in continuare W. Gomulka tele Pakistanului. Mohammcd Avub zaţie mondială". soane. (Se ştie că ceilalţi executanţi Procesul continuă. criminarea rasială.
tat, printre altele, că una din pro — o sarcină importantă caic sta in Khnn. „şi-au exprimat satisfacţia Comunicatul menţionează că pre ai acestui plan, lYiederich Tillman
blemele principale ale acestor di faţa noastră va fi dezvoltarea pro fa|â de faptul că relaţiile dintre cele şedintele Pakistanului, Ayub Khnn, şi dr. Werncr Ilevdc, s-au sinucis
rective o constituie investiţiile. M ij ducţiei oare necesită relativ puţine două ţări au continuat .să se dez a accepMt invitaţia făcută de pre cu citcva zile înainte dc începerea Mărturii despre crimele comise
loacele destinate investiţiilor trebuie materii prime, precum şi economi volte". mierul Ciu En-lnî de a vizita Re procesutui, iar fostul avocat nazist
să fie cheltuite in modul cel mai sirea materiilor prime sub toate for Cele două părţi, se spune în co publica Populară Chineză. Bohne a fugit în America de sud la Auschwitz
raţional şi pentru obiectivele cele mele. pentru a scăpa de sancţionare).
mai necesare. Dezvoltarea industriei O problemă importantă a planu După cum transmite agenţia Rcu- FRANKFL UT PE MAIN 25 (Agcr- ne îneît chiar si fără aceşti gardieni
chimice constituie prima sarcină din lui cincinal o constituie plasarea in ter, Hefclmann a declarat că pro pres). — viaţa din lagăr era un iad pt* pn-
tre cele ce stau în faţa noastră in do cîinpul mumii a aproximativ 1,5 întrunirea Com itetului gramul de eutanasic a fost concepu; La procesul celor 22 dc foşti SS- mmi‘\ a declinat ch Wolken.
meniul industriei, a subliniat vorbi milioane dc oameni. Ţărani ucişi de armată personal de către Mit lei* şi a începu; ÎMi participanţi la masacrele de la Potrivit agenţiei France Prevcc,
torul. A doua direcţie de dezvolta In încheiere, W. Gomulka a .subli pentru problem ele în Mexic să fie pus în executare la sfîrşilu! Auschwitz rare se judecă la FranU- Wolkcn a adus grave acuzaţii împn-
iriva unuia clin foştii membri ai găr
furt pe Mnin au inccpnt audierile
re a economiei naţionale în planul niat; <â, în anul curent, anul celei economice al O.E.C.D. anului 1928 si începutul anului 1929. martorilor acuzării. zii SS, Ştefan Baretzki. care, polii-
cincinal o constituie construcţiile de de-a 20-a aniversări a Poloniei popu CfUDAD DE MKX1CO 25 (Ager lcleea i-a venit acestuia după ce un vil declaraţiilor sale, a organizat In
lare si al unuî congres al partidu pres). — După cum transmite agenţia Fi an
maşini, in special modernizarea in PARIS 25 (Agerpres) — părinte a cerut medicului sân per 15 aprilie 1944 masacrarea a apro
lui, în faţa tuturor organizaţiilor dc După cum a anunţat agenţia Prcn- ce Presse, primul martor interogat ximativ 200 dc deţinuţi pentru mo
dustriei constructoare de maşini. partid stan sarcini deosebit de im La Paris s-a întrunit Comitetul sa Latina, opt ţărani au fost ucişi sonal, 'profesorul Biandt, să auto a fost doctorul austriac Ouo Wol- tivul că au încercat su dczcric/c
pentru problemele economice nl Or
De dezvoltarea acestei ramuri a pro portante pc linia lărgirii muncii ide ganizaţiei pentru cooperarea econo in urma unei ciocniri între circa rizeze uciderea fiului său care su ken, în virală de 60 de ani, caic a clin lagăr. Mulţi deţinuţi, a declarat
ducţiei depinde in maro măsură îm ologice. 200 de ţărani şi un batalion de sol ferea de mnlformnţinni Hefclmann, fast internat în lagărul dc la Ausih- Wolken, sc aruncau, din dispere re
mică şi dezvoltare (OE.C.D.) format care făcea parte din secretariatul vvitz. unde a lucrat ca modic la sec
din reprezentanţii celor 20 de state daţi in salul mexican San Juan Ti- lui Miilor, a primit ordin din partea ţia de carantină a lagărului. şi mizerie, asupra gardului de sîrma
ghimpată cn care era împrejmuit la
membre ale acestei organizaţii lapa, în apropiere de oraşul Toluca. acestuia să nutori/e orice fel dc ac Wolkcn a făcut o descriere a me gărul si prin care trecea un curent
C onferinţa de ia Ca^os (S.U.A., Canada, precum şi 10 ţâri Ţăranii, înarmaţi eu sape si cio ţiuni menite să lichideze pe toţi cei todelor bestiale'dc uc idere \n masa de înaltă tensiune, pentru a-şi pune
mege, au rezistat tîmp de 20 minute
practicate dc hiulerişii In acest la
vesl-curopene).
asaltului soldaţilor. care suferă de di formaţiuni fizice. găr. El a arătat mm victimele erau capăt zilelor si. prin aceasta, tutu
LAGOS 25 (Agerpres) — unei Organizaţii sindicale a munci După cum transmite agenţia UPl. Ulterior a avut loc o întrunire se selecţionate si trimise in camerele ror suferinţelor.
Marţi dimineaţa, miniştrii de ex torilor din Alrîcn ele. comitelui va Iun în discuţie o scrie Un mare detaşament dc soldaţi a de gazare, de către membrii găr După cum transmite agenţia Reu-
terne ai ţărilor africane membre ale Au ieşit la iveală divergenţe în cL* probleme economice privind ţă fost trimis la San Juan Tilapa după cretă la caic au participat Brand*, zii SS-îste care „se purtau ca msic ter, procesul a fost întrerupt, u i
Organizaţiei l'n ilă ţii Africane au rile membre ale O.E.C.D., printre ce ţăranii fără pâmint din acest sar Hefclmann, precum si dr Linden animale din epoca dc piatră". „Con mind să ijc reluat joi (inel vor con
adoptat oidinea de ză a con feriri iei probleme privind imunitatea si pri care chestiuni legate dc producţie, au ocupat citcva sute dc hectare de de la Ministerul de Interne hitlciist, diţiile din lagăr erau aiil dc inuma tinua audierile martorilor.
ce se desfăşoară în prezent la La vilegiile ce trebuie acordate mem pâmint intr-o localitate vecină.
gos. Printre problemele incluse se brilor secretariatului Organizaţiei preţuri, comerţ exterior şi balanţi
de plăţi.
află discutarea unui program de de- Unităţii Africane, in legătură eu P R E I I * J II B ^ IIM W II
nuclcarizare a Africii, stabilirea oraşul in care trebuie instalat sediu! Din surse apropiate O.E.C.D. se Represiuni antipatriotice O o p e r a ţ ie
unui comandament african, în le relatează că comitetul va acorda o APROAPE DE PUNT TUL tn unele locuri, o puritate aproape VÂRĂ PRECEDENT
gătură eu cate Comisia apărării va permanent al organizaţiei precum atenţie specială problemei inflaţiei în Rhodesia de sud GEOGRAFIC Al. POLULUI NORI) echivalenta cu a apei distilate. GUAYAOUtL 25 (Agerpres). —
liidiologii au mat descoperit că
prezenta un raport, adoptarea unei şi in alte probleme. Miniştrii de ex care se manifestă în prezent într-o CAIRO 25 (Agerpres). — kE.V/.VG/MD 25 ( Atgcrpreş). — tn cel /Jttft/t zccc locuri thiviul are Un chirurg dinlr-o clinică din
declaraţii dc nealiniere a statelor terne africani continuă discuţiile serie de ţâri vest-enropene si în spe- Biroul Politic al partidului Uniu După cum comunică c/c/cnji:» TA SS. o adincimc mot marc decit adin- Guayaquit a greiat unui marinir
africane, lupta impolriva politicii de pentru a se ajunge la nn punct de c ial intr-o scrie dc ţări ale Pieţei nea poporului african „Zimbabwe" staim şliinf.dică sovietică in deri- cinica medic a marii ecuador ian o mină luată de ta un
apartheid din Republica Sud-AIri- vedere comun si în aceste probleme. comune, membre ale O.E.C.D. din Rhodesia de sud a dat publici v ti ,.Sf‘-W" s-u npiopinl pentru pri POPULAŢIA NIGERIEI cadavru şi, la zece zile după ope
canâ. Rhodesia dc sud, şi aîie ţari lăţii la Cairo o declaraţie în legă ma oară toarte mult dc punctul raţie noua mină a /ost dcsciisă co
africane, lupta împotrivii colonialis tură cu măsurile represive luate du q cotiră Ut <d Potului Noid. După LAGOS 25 (Agerpres). — hind complet viabilă".
Ministerul Informaţiilor ol Nige
mului din Africa, sprijinirea luptei D a I I a s câne autorităţile rasiste împotriva cum se spune intr-o radiogiumO riei u anunţai că, potrivit dalelor re- Ditpci cum transmite agenţia UPL
piimbu h Lcninqradt statui şl/inti-
dc eliberare din coloniile portughe luptătorilor pentru independenţă na iică in dciivă „SP-10" se altă in r.cnsâinintului care a ovul loc in marinarul, în virslă dc 2Q dc ani.
zo din Africa, conflictul de frontie © O cerere a avocaţilor lui Ruby respinsă ţională. prc/.ent la moi puf in dc 200 l,ilo- noiembrie 1063. populaţia NigeriCt şi-a pierdut mina In urma explozia
unei grenade. Chirurgul, lîobcrto
ră somalo-ctiupian si col dintre Ke metri dc Pot şi circa la 1000 de este dc 55.059.92/ locuitori. Glibert, a clccmat operaţia, cate o
nya şi Somalia, conflictul al germ de Curtea supremă a statului Texas @ Au fost Dc la începutul acestui nn, sc ara Ulom ctii de cele mai apropiate VICTIMELE MEDICAMENTULUI durat peste 9 orc. legind vasele d“
ina roca n, stabilirea unei Comisii de aleşi încă doi jurnţi tă în declaraţie, 25 de patrioţi au Insi.lc ulc Arhipelagului Seve maia ninge şi terminaţiile nervoase ale
mediere, conciliere si arbitraj în fost condamnaţi la moarte, adună 7.emlia. „PARNATE" noii miim dc capetele vaselor şi
Africa, fără amestec dinafară. în D/VI.LAS 25 (Agerpres). — tinua să participe la şedinţele dc rile sindicale au fost interzise. Au CERCETAREA APEI.OR WASHINGTON 25 (ArjCrpres). — nervilor dc la partea de denstipm
conformitate cu Carta Unităţii A fri Curtea supremă ,\ stalului Texas audieri din cadrul procesului. torităţile rasiste folosesc şi acum AMAZONULUI Administraţia pentru con locului accidental. După ce uu losl
cane. S-a hotărî!, de asemenea, dis- a respins cererea avocaţilor lui .Iacă în şedinţa din 25 februarie a aces gazele toxice pentru reprimarea trolul alimentelor şi medicamente efectuate cusăturile. iwaentul a
cuiarca problemelor raporturilor Ruby ca toate persoanele care au tor audieri doi noi juraţi au fost se populaţiei africane. W ASHt\'G T()\' 25 ( Agerpres,. — lor (T D.A ) a anunţai cu 15 per fost mslolat intr-o cameră steri/ă-
O echipă dc hidrologi ameritani,
dintre Comisia economică şi socială vizionat la televiziune scena asa lecţionaţi in juriul care il va judecj Dec laraţia subliniază că mă.sui ilr» care a lucrat la colaborate cu lio soane nit murit in ultima vreme in cu aer condiţional, şi supus unui
urma folosirii unui medicament con
a O.U.A. şi Comisia economică a sinării lui Loc Osvv.ud sâ fie consi pc Jael; Ruby. F.stc vorba dc vice represive tiu pot constitui o soluţie ta bro/.ilumă ia cercetarea apelor tra depresiunii nervoase Este vorl)n tratament zilnic cu medicamentul
Imuran. dcslinal să contracareze ten
O.N.U. pentru Africa, armonizării derate ea martori si in consecinţa preşedintele unei societăţi de pro pentru problemele din această re Amazonului, a publicat rc/uitutele de produsul cunoscut in comerţ sub dinţa naturală a organismelor uma
poziţiilor stelelor africane la Con să nu poată fi selecţionate ca juraţi duse chimice şi dc un funcţionar al giune si cheamă populaţia să-şi mo rcrcctăiiloi sale Di/i aceste cerce- numele dc ,.Putnutc~ tainicul dc Ur ne dc a respinge tesnlnnlc străine
ferinţa O.N.U. pentru comerţ si dez A voia Ini Mei vin Belii, şeful apără- unei companii de aviaţie. Pînâ în bilizeze cfurlurile pentru eliberarea ma „Smilh. d in e and i:icncii“ din
voltare dc la Geneva, reprezentării • ii. a declarat că intenţionează să prezent au fost examinaţi f*5 de ţării de sub dominaţia unui grup lari ic/ultă cu apa Ituvinlui Amu- Philadelphia in urma anchetei elcc- In cercurile shinfilicc sc sublinia
africane în Organizaţiile internaţio se adreseze Curţii supreme a S.U.A candidaţi juraţi, din care au fost reslrîns dc rasişti reprezentaţi prin von esie una din ccic moi curate tualc de /■’./) A., „Parnoic*4 a losl ză că oceastă operai ic este fără
nale, îndeosebi la O.N.U., creării dar că intre timp apărarea va con selecţionaţi cinci. guvernul antipopular al lui Field. dc pe supralafa pumintului, avind. retras dc pc pia/â. precedent în analele medicinii.
Redacţia ,1 adraimslraţia ibuulul «Ir. 6 Martie or. 9, teleloa 15 SJ, 12 75. 15 B5, 20 78. Taxa planta Io o.mera. contorm aprobam Direcţiei Generale P.T.T.R nr. 263 ta din 0 oolembrie 1999. - Tiparul, întreprinderea Poligrafica Hunedoara Deva
4II.G5fc