Page 89 - 1964-02
P. 89
K-?.<yo
PHO^TARI DIN TOATF. ŢÂR1LE, UNIŢI-VA î
în numărul de azi: S-au predat
prim ele 20
• Mai multă grijă faţă de hrana a nim a lelo rî:
• Din activitatea sfaturilor populare — Preocupare pentru dezvol C de apartam ente
tarea gospodăriilor colective;
Efectuind pregătiri te
• „Or/cu in infern' : meinice pentru iarnă, care
(pag. 2-a ): O bune condiţiuni a muncii
• La AS. „Siderurgistul" — Activitate sportivă mai intensă au permis continuarea în
pc timp friguros, organi-
• Conferinţa locală a sindicatelor O.răştie — . Activitate rodnică,
zîndu-şi bine lucrul, nsi-
multilaterală ;
gurînd la vreme materia
• îmbunătăţirea calităţii minereului să preocupe întregul colectiv ; lele necesare, constructorii
o Documentar — Teritoriile din partea de nord a insulei Kaliman- de pc şantierul nr. 7 al
tan : Sabat» (Hornco de nord), Sarawak, Brunei ; T.R.C.II. din Călan au reu
(pag. 3-a); şit să predea la „cheie", în
luna februarie, primele 20
• De peste hotare <PaC- 4-a).
dc apartamente din acest
D an Calitatea apartamente
lor este bună.
V temi şti
Consfătuire cu cadre tehnico-inginereşti de la T.R.C.H.
în excursie
In cursul zilei de ieri, 30
Ritm intens de lucru pe şantierele de construcţii E dintre cei mai buni utc-
mişti dîn regiunea Hune
In anul J064 Trustului regional tregul trust nu existau dccît apro lor cu noţiuni privind o serie de doara, fruntaşi în produc
de construcţii îi revine sarcina să ximativ 100 apartamente la care se evidenţe economice. Spun aceasta ţie şi activitatea de orga
execute peste 2600 apartamente şl puteau continua finisajele. întrucît nu toţi maiştrii ştiu să N niza ţie, au plecat cu auto
alte obiective social-culturale. După Mai sînt două luni friguroase, urmărească realizările prin evidenţe carul O.N.T. „Carpaţi', in
cum reiese din bilanţul activităţii cînd nu se pot executa finisajele operative ; unii nu ştiu să-şi plani tr-o excursie de trei zile.
desfăşurate în luna ianuarie, ritmul fără a se pregăti in prealabil con fice lucrările, să întocmească ra Tinerii* vor vizita oraşul
de execuţie actual nu asigură rea diţii. Este necesar ca pe măsura a- poartele de activitate ale brigăzilor. E Sibiu, pitoreştile staţiuni
lizarea integrală a sarcinilor de vansării construcţiilor îo roşu să se De aceea s-a intimplat deseori ca de pe Valea Oltului, vor
plan. In tuna ianuarie planul pro accelereze ritmul includerii lor, prin ei să acţioneze dezorganizat şi să nu face turul oraşului Bucu
ducţiei globale a fost realizat doar montări de tîmplării si geamuri. raporteze toate realizările dinlr-o
în proporţie de 70 la sută, iar cel TEODOR ŞEKBU — director ad anumită perioadă. reşti, vor vizita Muzeul da
istorie al partidului etc.
al productivităţii muncii de numai junct. Există această posibilitate. In MÂNU KREINDLER — inginer şef
65.9 la sută. pn?zent furnizorii ne livrează lîm- adjunct. Se vorbea despre o bună or
Redacţia ziarului „Drumul socia plârii care pot asigura necesarul pe ganizare. Şantierul din Deva, fiindcă Acţiuni cultural-educafâve
lismului*4 a organizat o consfătuire şantiei>c. anul trecut a muncit dezorganizat n-a Comisiile Si comitetele dc Icmcl
cu cadrele tehnico-inginereşti din Jug. GHEORGIIE SEFER — direc avut realizări bune şi nici nu şi-a din ruionul Sebeş desfăşoară sub în
conducerea trustului, în scopul ana torul T.R.C.H. Tovarăşul inginer Ro- creat un front de lucru corespun drumarea organizaţiilor dc partid, o
lizării cauzelor care au generat ră- şală amintea de lipsa documentaţii zător. Dacă se priveau problemele susţinută muncă de educare In
mînerea In urmă, precum si pentru lor ca un factor ce a influenţat mult In perspectivă, aici se putea asigu rîndui femeilor. In acest scop
a se descoperi noi rezerve interne, activitatea noastră. Menţionez că şi ra un front de lucru optim pentru au fost organizate 012 cercuri dc ci
care să ducă la accelerarea ritmului în prezent mai inlîmpinâm greutăţi perioada de iarnă. Ce trebuie făcut tii care cuprind peste 10.000 lemei.
de execuţie pe şantiere. La consfă- în această privinţă. Ti*ustul Gostat, acum ? In primul rind să se acce
tttire au participat directorul D.R.E.F.-ul, unele unităţi din re lereze lucrările de încălzire a punc De asemenea, s-au organizat cicluri
T.R.C.H., inginerul şef, directorul giune care aparţin Consiliului Su telor de lucru, să se tennine pînă de expuneri şi conlcrinle )>c teme
adjunct, inginerii şefi adjuncţi şi perior al Agriculturii, U.R.C.M.-ul şi la sfirşitul trimestrului I ac. toate politice, şliinfilice sau dc cultură ge
şefi de servicii. unii beneficiari de locuinţe nu au nbieciivele mici aflate în constinc- nerală, recenzii de cârti, simpozioane,
Din referatul prezentat de tov. ingi depus documentaţiile pentru toate ţic ; în 1964 lucrările mici să fie seri de întrebări şi răspunsuri etc.
împreună cu conducerile căminelor
ner şef Ştefan Ciomoş precum şi din obiectivele nominalizate în planul atacate doar cind există asigurată culturale au fost organizate fn aio/o-
discuţiile purtate cu cadrele tehnico- pe anul in cui-s. Cumulate, ele re cel puţin 80 )a sulă din baza mate ritatea satelor, sâptăminal, manifes
inginereşti, au ieşit la iveală o se prezintă- valori mari de plan. rială necesară, iar munca în cele tări culturale specifice lemeilor.
rie de cauze, cai*e au genei*at ritmul Ing. GHEORGIIE ROŞALA. Ca să două schimburi să se organizeze te
lent de execuţie ; în acelaşi timp se urgenteze primirea tuturor docu meinic. In afară de cele amintite, Verificarea cunoştinţelor
s-au făcut propuneri valoroase de mentaţiilor propun să se stea de trebuie luate măsuri cit mai ur-
înlăturare a lor. Astfel s-a scos In vorbă cu toţi beneficiarii, să se sta A. OARGA de zootehnie
evidenţă că neasigurarea unui front bilească termene precise de depu
corespunzător de lucru şi, ca ur nere, nu mai lîrziu însă de sfii-şitul fCon/inuore fn pag- 3-a) In vederea verificării cunoştinţelor
mare, nefolosirea judicioasă a for trimestrului I. acumulate de colectiviştii care lu
ţei de muncă, defecţiunile ivite la AUREL PÂDUREANU — inginer La Hunedoara, în apropierea crează în sectorul zootehnic al gos
utilaje, au constituit principalii fac şef adjunct. S-a vorbit în cuprinsul marilor agregate de foc, cons podăriei agricole colective din oraşul
tori care au dus la obţinerea unor referatului despre unele lipsuri ma tructorii desfăşoară o vie activi Sebeş, zilele trecute s-a organizat
rezultate cu mult sub posibilităţi. nifestate pe şantiere. Ele se dato- Din realizările colectivului nostru tate în vederea ridicării unor noi un concurs „Cine ştie, răspunde".
Mai jos, vom reda pe scurt unele resc în mare parte deficienţelor de obiective. Muncitorii de pe şan Cei cinci colectivişti care au luat
din problemele ridicate de către organizare. Pentru remedierea lor tierul nr. 7 montaj-instalaţii al parte la acest concurs au dat răs
participanţi. consider că este necesar să se apli I.C.S.H., antrenaţi în întrecere a punsuri bune la cele 12 întrebări.
GHEORGIIE ROŞALA — inginer ce următoarele măsuri. Pe şantiere
va trebui să se facă, mai judicios socialistă, lucrează cu entuziasm Mai bine pregătiţi s-au dovedit con
şef adjunct. Referatul prezentat a ca altădată, defalcarea planului ope Colectivul de muncitori, Ingineri şi tehnicieni dc la fabrica dc încăl Produse de calitate pentru construirea unei bale ne curenţii Nicolae Popa, Ioan Beşican
scos la iveală trei cauze care au rativ pe brigăzi şi echipe, iar maiş ţăminte „ Ardeleana“ din Alba lulia, antrenai in întrecerea socialistă, sc cesară extinderii ofelăriei noi. şi Vasile Jia.
grevat asupra realizării planului : trii să urmărească cu regularitate străduieşte sa oblină realizări cit mai bune in producţie, in cinstea ce tot mai bună IN FO TO G RA FIE: Aspect de
neasigurarea unui front de lucru realizarea lui. Trebuie aplicată cu lei de a XX-a aniversare a eliberării patriei noastre. In luna ianuarie, co- Examinatorul concursului a fost
corespunzător, defecţiunile ivite la toată seriozitatea metoda urmăririi leclivui de aici şi-a îndeplinit planul producţiei qlobalc fn proporfie de Paralel cu lupta pentru îndeplini pe şantier. tov. Inocenţiu Fioca, medic veteri
utilajele de 1& centralele de betoa consumului specific de ore pe fie 102.39 la sula, productivitatea muncii a lost depăşită cu 2,2 la sulă, iar la rea şi depăşirea sarcinilor de plan, Foto : V. ONOIU nar.
ne si folosirea neratională a forţei care apartament, care va conduce preţul dc cosi s-au înregistrat inscmnalc economii. Si in primele 20 de colectivul nostru se preocupă tot mal
de muncă. Mă voi opri la prima cau la creşterea productivităţii munci5 şi zile ale lunii februarie planul de producţie la zi a fost depăşit, tabri- mu't şi de realizarea unor produse
ză Ea a fost generată de lipsa unor încadrarea muncitorilor în consu cindu-sc peste plan inscmnalc canlilafi de produse. de cea mai bună calitate. Ca urmai'c, £ a o ei maif in ac ceea de citit
documentaţii strict necesare şi de mul de ore stabilit de normativele In rindutile de mai jos vom reda unele aspecte ale muncii desfăşu pînă la data de 22 februarie, la toate
concentrare a tuturor eforturilor in vigoaix*. Extindei^ea muncii în rate in fabrică, transmise de cifiva membri ai postului nostru de cores locurile de muncă s-au obţinut re
spre predarea obiectivelor din anul lanţ, cu flux continuu, a acordului pondenţi voluntari. zultate bune. La secţia şlanţă mun In urmă cu cîteva săptămîni, cu „Noapte de februarie" de Ion Bă-
trecut, rămase cu mult în urmă faţă global în proporţie de sulă la sută, citorii au executat 98 la sută pro ocazia adunărilor de dări de sea nuţă şi „Noi comuniştii" de Mihai
de graficele de execuţie. Coneentia- a muncii pe bază de norme com duse de calitatea întiia, respectîn- mă şi alegeri pentru comisiile de Beniuc.
•ree. «focurilor din ultima nerioadă, puse în proporţie de cel puţin 80 la Reducind consumul realizate de Dreghici îoan . 1, Ha- femei, in circumscripţia nr. 4 din Se obişnuieşte de asemenea ca
este o consecinţă a nerilmicitâţii din sută — sînt măsuri care vor stimula ţegan ioan TI, Bâcâiiiţan Nicdlae, de du-şi astfel angajamentul luat în oraşul Orăstie, femeile de pe st ra în şedinţele de cerc să ©e facă şi
întrecerea socialistă.
anul trecut, care a influenţat nemij cointeresarea materială a muncito specific Ja secţia ştanţâ şi Ana Cindea, Pe da Dealul Mic au propus înfiinţa recomandări de căiţi din biblio
locit şi calitatea lucrărilor. Desele rilor şi ca urmare se va întensifR-a tru Neamţu, Dumitru Popa, Vasile IOAN COMŞA rea unui cerc de citit şi a unej teca de casă. In felul acesta, în
deficienţe manifestate la recepţii, ritmul de execuţie. In cadrul fabricii noastre se des Suciu de la secţia croi. controlor C. T. C. biblioteci dc casă. Comisia de fe- scurt timp, cele 50 volume, cu cile
remedierile ulterioare, făcute mare Ing. GHEORGIIE SEFER — Aş mei din circumscripţia respectivă, a fo*1 dotată pînfl în prezent bi-
parte în ianuarie, au atras noi for vrea să completez cele spuse de tov. făşoară o largă acţiune de economi EUGEN JSD Prin aplicarea ţinind seama de propunerea făcu- blioieca, au fost citite de majorila-
te de muncă. Aşadar şi lipsurile in ing. Pădurea nu. Pentru ca lucrările sire a materiei prime şi materiale contabil şef tâ, a stabilit ca cercul de citit tea femeilor. Printre cele mai ac
terne au cauzat intirzîeri in asi să decui-gâ şi mai bine va trebui să lor. In luna ianuarie s-a reuşit ca planului M.T.O. să-şi desfăşoare activitatea în casa tive cititoare se numără tovarăşe
gurarea frontului de lucru. Drept găsim o metodă prin care să comple prin reducerea consumului specific Pentru a se putea îndeplini sarci tov. Elena Dima de la nr. 49, iar le Elena Dima, Maria Lia, Ana
urmare, la un moment dat, pe în tăm noţiunile tehnice ale maiştri de materii prime, să se economisea Modele noi nile de producţie din anul 1964, con biblioteca să fie condusă de tov. Uiiţescu, Maria Stoica ţi altele.
scă 15 527 dm.p. piele pentru feţe, ducerea fabricii noastre s-a orientat Dumitra Crăciun. De atunci, aici La fel, cînd vreo tovarăşă care
C ontractări de animale 1 122 dm.p. piele pentru căptuşeli, de încălţăminte spre aplicarea unor măsuri eficace, se desfăşoară o activitate intensă, frecventează acest ccrc participă
De două ori pe lună cînd se ţin la Şedinţele comisiei de femei pe
Dc la începutul anului şi pînă în contractat cu statul un însemnat nu 3.755 leg talpă bovine, 863 leg talpă In acest an colectivul de la ate care să contriDuie la creşterea pro şedinţele cercului, la ora fixată oraş* informează pe tonte celelalte
prezent unităţile agricole socialiste măr de poiri. Pînă acum, de pil ductivităţii muncii. In acest scop a participă cu regularitate 30 de fe- CAU Probleme'e cai’* sj au discutat.
din raionul Ilia au livrat in contul dă, colectiviştii din raionul llia au de cauciuc, 46 m.p. pînză pentru lierul de proiectat modele noi de în fost întocmit un plan M.T.O. care ei Aşa a fost cazul cind tov. Mana
contractelor încheiate peste 45.000 contractat cu statul porci in greu căptuşeală. Prin reducerea consumu călţăminte, desfăşoară o activitate cuprinde 42 obiective. Dintre măsu ' , . . . Harambaşa, participînd la conle-
kg carne de bovine, porcine şi ovine. tate totală de peste 150 tone. Cel lui la aceste materiale s-a reuşit ca, rodnică in vederea contractărilor rile preconizate s-au aplicat pînă 1 lanul de muncă trimestrial al rinţa orăşenească a femeilor a co-
De menţionat însă că şi colecti mai mare număr de porci, proprie pentru sezonul de vară şi toamnă. acum 10. Printre cele traduse în acestm cerc cuprinde probleme municat şi membrelor cercului pro
viştii. care pe lîngâ munca depusă tate personală a colectiviştilor, au numai in luna ianuarie, să se eco De la 1 ianuarie aici au fost create viaţă se numără montarea unei benzi va na te ca: recenzii asupra celor blemele dezbătute in conferind,
în cadru! gospodăriilor colective se nomisească 7J.000 lei. 17 modele noi de pantofi bărbăteşti, mai noi cărţi apărute, materiale ,n mobilizarea femeilor Ja acest
transportoare, acţionată mecanic, la
îndclelniecsc şi cu creşterea anima fost contractaţi in comunele Gura- Cele mai mari economii au fost două modele de ghete bărbăteşti şî secţia finisaj, mecanizarea operaţiu )* !? * cerc* pe lingă activităţile intere
luri medicale etc. Planul este com
lelor în gospodăriile pei'sonale, au sada ,şi Dobra. două modele de cisme moto. Printre nii de întins ştaif, mecanizarea opera pletat cu Jecturarea a diferite ar sante prevăzute în planul de mun-
noile pioduse, confecţionate deja, ţiunii de amestecat pap şi dextrine, ticole din revistele „Femeia", „Să- că, au contribuit mult şi audiţiile
colective la radio, la care sînt in
se numără pantofii bărbăteşti mode iar la secţia ştanţâ s-a montat un us~ teanca" şi din presa centrală şi vitate şi familiile femeilor. Cu
„ E l e v i i ' ‘ din Bucium lul 110, cu liră joasă, cu talpă de dus la creşterea productivităţii mun locală. cu această ocazie se audiază şi mu
cător rotativ. Toate acestea au con
Acum cîteva zile, în casa
zică imprimată De discuri, la cere
bovină, cu aspect modem. De ase
menea, pentru vară s-au creat mo cii in luna ianuarie cu 2,21 la sută nr. 49 unde urma să se ţină şe rea participanţilor.
dinţa obişnuită a cercului de citit
Prin folosita diferilelor forme,
De la catedră, o tînară, in jurul fon Bosorogan, un all colectivist blemele principale pe l-oblă. urmă delele 101, 102, 103, ultraflexibile, cu faţă de planificat şi la depăşirea s-au prezentat peste 30 de femei. cercul de citit recent înfiinţat în
căreia stau numeroase planşe, tabla reia /irul discuţiilor, oprindu-se cu rind modul cum îşi lac cursanfil talpă de cauciuc. planului producţiei globale cu 2,39 Şedinţa a fost consacraţii cins1 circumscripţia nr. 4 din Orăştie
notările, In caiete, tehniciană Emilia
dc scris, aparatul pentru pioicctal amănunte la metodele de combatere David, expune cursiv şi In cuvinte La realizarea acestor modele me la sulă. ing. AL. FOGARASSY zilei de 16 februarie. Lectorul cer are o activitate rodnică, eoniri-
diatilmc şi propriile-i caiete cu ro a dăunătorilor şi la modul In care Inie lese dc toti, conţinutul lecţiei. rită a fi subliniat aportul tov. Eu culu. tov Cornelia Tint. dopa ce bllind |a lmbog,„ irca cllll0sdnte.
tile şi conspecte, zimbeşte şi răs sc loce recoltarea Iau cuvintul apoi Pentru lixare, o scurtă verificare gen Tiizeş, şeful atelierului. directorul fabricii a vorbit despre însemnătatea l.ip- ,01. şi educarea femeilor,
punde Iu salutul tiecărui om ce in şi alţii. Ceilalţi urmăresc alenl pe n ceea ce s-a înţeles, nu strică. Şi, (grupaj realizat de postul tei ceferiştilor din februarie 1933, R BUDIN
tră pe uşă. Azi se predă Iccfia <i încă de la prima întrebare. se oferă MARIN ANGELESCU de corespondenţi voluntari a citit fragmente din poeziile „Gre- (Dupâ „ c01eSp011den|â a tov.
22-a Iu cercul pen/ru cultura plan la răspuns 5-6 cursanţi: Rozalia de la fabrica „Ardeleana" va de Cicerone Teodorescu, j oan Elena).
telor dc ci mp anul II. Pe tablă, sub Invoţămîntul Mitnleanu, Marioaia Tif, Gheorghe brigadier din Alba lulia)
data zilei, tehniciană Emilia David agrozootehnic de masă Raliu — preşedintele gospodăriei
a scris liftul lecţiei: „Cu/lura spur- şi, bineînţeles, nelipsitul brigadier,
celer. Mihoc Andronic, concretizează ide
Satul c mic, uncşlc doar cîteva vorbitori şi dau aprobator din cap. ile de bază ale led iei. P reg ă tiri pentru cam panila de p rim ăv ară
zeci dc lamilii, dar la un loc ele Pc bănci, în lata colectiviştilor, „Elevii" din Bticium au frecut de
constituie o brigadă a gospodăriei stau manualele cu coperte roşit din anii şcolii Si totuşi, tnvală. învaţă
colective din Sintâmâriu. Brigadier vinilin. Pc lala lectorului, mulţu cu sirg cum să oblină producţii cit îngrăşăminte mai'e parte de către majoritatea în răsadniţele pregătite cu o zi îna nificate de la grădină, ceea ce le
c Andronic Mihoc şi acum, in cla mirea pentru răspunsurile date de moi mari dc qriu şi porumb la hec transportate în cîmp gospodăriilor colective. O preocu inte. va aduce venituri băneşti in valoare
să, el îşi răsfoieşte atenl caietul. cursanli e evidentă. tar. Sini sarcini pc care le-au trecui pare de seamă au manifestat G.A.S. Preşedintele gospodăriei colective, de aproape 400.000 lei.
La dezbaterea lemei privind ciutu In planul de producţie pe acest an In această perioadă, unităţile agri Orăştie şi Gelmar, G.A.C. Vinerea, tovarăşul Pavel Turcu, se interesea
ra trifoiului, predată anterior, sc începe predarea Iccfiei urmă si sînt holârîti să realizeze in în cole socialiste din raionul Orăştie Jeledinţi, Beriu, Spini etc. in ceea ză îndeaproape de mersul lucrări A. DAN UT
angajează cel dinţii la discuţii. Lu toare. tregime obiectivele stabilite. Taina fac intense pregătiri pentru buna lor. Verifică cu atenţie datele dîn
crările pregătitoare semănatului, — Vom învăţa astăzi despre cul înfăptuirii lor o Invalu acun). aju- ce priveşte fertilizarea unor însem Se lucrează fa răsadnije
timpul optim pentru tnsăminlarea tura sparcetci. Sparceta este o plan lafi de tehniciană Emilia David. desfăşurare a lucrărilor agricole din nate suprafeţe de teren. Pînă la 20 carneţelul personal şi constată cu
trifoiului, temperatura necesară şi tă lurajcră, lace parte din lamilia campania de primăvară. Consiliul februarie unităţile amintite au trans satisfacţie că pinâ la 22 februarie Una din preocupările actuale ale
lucrările de întreţineri sini trecute leguminoaselor şi este bună pre PETRE FÂRCAŞIU agricol raional a acordai o atenţie portat In cîmp 19.291 tone gunoi de s-au confecţionat locuri pentru 1.000 colectiviştilor din Bretea Mureşană,
in revistă, cu glas domol, de către mergătoare griului. Ea... responsabilul subredactiei deosebită procurări» seminţelor de grajd. m.p. răsadniţe, s-a procurat întrea raionul llia, este fertilizarea unor
brigadierul din Bucium. ...Folosind planşele, înscriind pro voluntare Haţeg porumb dublu hibrid din prima ge O atenţie sporită s^a acordat şi însemnate suprafeţe de teren ce se
neraţie, care au şi fost ridicate in lucrărilor de organizare a răsadni ga cantitate de sticlă necesară aco vor semăna cu porumb, plante teh
peririi, au fost pregătiţi 500 mp.
ţelor noi, realizîndu-sc pînă acum de paturi calde ; de la Agrosem a nice, legume etc. Sub îndrumarea
peste 2.170 m.p. sosit întreaga cantitate de sâmînţă organizaţiei de partid din gospodă
SIDONIA MURE$AN pentru grădina de legume ; s-a ter rie, consiliul de conducere urmăreşte
folosirea tuturor atelajelor la trans
corespondentă minat construcţia iarovizaiorului tip
seră cu încălzire centrală şi s-a în portul gunoiului. S-a reuşit astfel
cărcat cu 7.000 kg. tuberculi ce se ca pînă la 20 februarie să se aplice
P rintre legum icultorii 050 tone gunoi de grajd pe 32 hec
vor folosi ca sâmînţă de cartofi tim
din Toteşti purii. tare.
...Sosit de la Haţeg, Inginerul a- Printre colectiviştii care s-au evi
încă n-au m ijit bine zorii dimi denţiat în această acţiune se numără
neţii şi la brigada legumicolă din gronom al gospodăriei colective, Vi- Rcmus Lazăr, Gaşpar Popa, Domas-
Reia, aparţinătoare G.A.C. Toteşti, sarion Cvaşa, comunică preşedinte chin Zbegan, Mihai Sloicuse, lanou
lui şi brigadierului cu nu peste mult
au poposit deja primele care cu Stoicuse şi alţii.
gunoi de grajd pentru amenajarea timp vor primi şi agregatul necesar Paralel, se munceşte intens şi la
irigării prin aspersiune a celor 23
paturilor calde necesare răsadniţe ha de grădină. amenajarea răsadniţelor in vederea
lor. împreună cu conductorii de producerii la timp a răsadului de
•telaje Ionel Mureşan, Vasile Mun ...Din zori şi pînă seara tîrziu, legume. Pină în prezent, din răsad
legumicultorii continuă munca. Unul
tean, Vasile Firanda, Miron Prej- niţele amenajate (220 m.p) a fost
ban şi Petru Modîi*că, au sosit bri descarcă gunoiul, alţii confecţionea insâmînţalâ o suprafaţă de aproape
gadierul şi Iosif Firanda, unul din ză paturile calde şi tocurile, iar cî 100 m.p. cu varză timpurie şi se con
colectiviştii pricepuţi in repararea teva colectiviste pricepute insămîn- tinuă cu semănatul gulioarelor, co
tocurilor pentru răsadniţe. Nu după ţează de zor castraveţii, roşiile, ar nopidei, roşiilor etc.
mult timp îşi fac apariţia colecti deii şi varza. Interesul depus de La realizarea acestor lucrări o
vistele Clara Lada şi Leontina Mu- fiecare la lucrarea pe care o exe contribuţie de seamă şi-a4i adus-o
şa. După ce controlează cei 20 m.p. colectiviştii Dumitru Cărbune, Ioan
de răsadniţe în care au răsărit var cută constituie garanţia sigură că Ister şi alţii.
In afară de alte preocupări, acţiunea de fertilizare a solului stă in atenţia tuturor lucrătorilor din agricultura. za, roşiile şi gulioarele, ele încep legumicultorii din Toteşti vor rea IOAN ILIE
IN FOTOGRAFIE : colectiviştii din Bucerdea, raionul Alba, lucrind la transportul gunoiului de grajd în cîmp. apoi de zor însăminţalul legumelor liza în acest an producţiile pla corespondent