Page 91 - 1964-02
P. 91
Mr. 2651
Dramul socialismului Pag. S
ACTIVITATE RODNICA, î m b u n ă t ă ţ i r e a , c u l i d â ^ i i
MULTILATERALĂ să. p re o cu p e în tre g u l co le ctiv
La Exploatarea minieră Barza pri cuibul anului, nici un vagonet cu împiedică pe minerii de la Barza
O i cîtcva zile în urmii a S.M T. pe efectuarea la timp O lalură importantă a mun ma lună din acest an a fost înche minereu rebutat. s-o reia şl s-o extindă?
avut loc conferinţa localii a şi în condiţii agrotehnice su cii sindicale o constituie or iată cu un bilanţ mai puţin satisfă Dar toate aceste frumoase succe Fără îndoială că, in afară de cele
sindicatelor din raza do acti perioare a lucrărilor agricole. ganizarea temeinică a contro cător. Dacă planul la extracţia de se sint diminuat? de realizările ne- semnalate, mai sînt şi alte cauze
vitate a Consiliului local al Unii delegaţi au subliniat lului îndeplinirii sarcinilor. minereu n fost îndeplinit ih propor satislăcătoaro pe care le obţin cele care împiedică extragerea unui mi
sindicatelor — Orăştie. însă că este necesar ca in vii Se ştie bine că acolo unde ţie de 100,2 la sută, nu acelaşi luci u lalte sectoare. Luată situaţia in an nereu dc bună calitate. La unele see-
Lucrările conferinţei au scos tor C.L.S. să acorde mai mul există un asemenea control, se poate spune despre conţinutul de samblu, pe întreaga exploatare, re tonie ca 120, 180, 210 Musaf iri, Ruda,
în evidentă faptul că in pe tă atenţie organizării întrece există şi garanţia că sarcinile metal, carp u rămas sub indicele zultă că piunul In metal n-a fost în Brădişor* II şi altele nu se urmăreşte
rioada care a trecut de In ul rii socialiste în iiurepriderile vor fi îndeplinite pe măsura planificat. Şi aceasta ca urmare a deplinit. Acest rapt demonstrează eu destulă răspundere exploatarea
timele alegeri, Consiliul local de industrie locală, P.T.T.R. cerinţelor. Ocupîndu-se de a- procentului ridicat de steril vizibil că problema calităţii minereului n-a tut m or panourilor- programate, in
ni sindicatelor, sub îndruma şi cooperaţie, care nu s-au ccastă problemă, numeroşi de in minereul extras dc colectivele mai devenit o preocupare a întregului unele cazuri se lac devieri exploa-
rea comitetului raional de bucurat îndeajuns de spriji legaţi la conferinţă au scos in multor sectoare a!c exploatării. colectiv. Sint multe sectoare din a- tîndu-sc diferite ramificaţii. Asisten
partid a desfăşurat o muncă nul necesar. In cuvîntul său, evidenţă unele acţiuni organi O dată cu prelucrarea cifrelor dc batujele cărora iau drumul uzinei de ţa 1 clinică la locurile de muncă a
rodnică şi multilaterală, orien tovarăşul Petru Munteanu, zate de Consiliul local al sin plan pe anul In curs colectivele de preparare însemnate cantităţi de fos* şi continuă să fir* nesaţ is făcă
tată spre cele mai importante preşedintele comitetului sindi dicatelor in sprijinul organe muncă ale tuturor sectoarelor pro minereu al cărui conţinut este mai toare. O bună parte din personalul
prciMeme, la a căror rezolvare calului de la Uzina „30 De lor sindicale, făcind în ace ductive, după ce an analizat posi scăzut decît prevede indicele plani lehnir o-ingineresc nu priveşte cu
sindicatele au adus o contri cembrie" Cugir a spus : laşi timp importante propu bilităţile existente şi-au luat valoroa ficat. Ce denotă aceasta ? O slabă destulă seriozitate operaţiunea de
buţie însemnată. — Pentru a ridica nivelul neri in vederea ridicării ac se angajamente. O bună parte din preocupare atît a conducerilor lehni- n icre a minereului.
In darea de seamă prezen întrecerii socialiste in toate tivităţii acestora pe o treap sectoare îşi îndeplinesc angajamen co-administrative, cit si a comitete Lipsuri ser ioase se constată şi în
tată şi în dezbaterile care au unităţile economice, este ne tă mai înaltă şi insistînd asu tele luate, reuşind sâ extragă în lor sindicale dc secţie. Comitetele ceea ce pliveşte desfăşurarea între
avut Joc, s-a subliniat pre cesar ca C.L.S. să întreprindă pra necesităţii ca experienţa semnate cantităţi de minereu peste sindicale de secţie de la sectoarele cerii socialiste. Activitatea comitete
ocuparea manifestată de or mai multe acţiuni pentru răs- pozitivă să fie extinsă in toa- plan şi de bună calitate. — 120, 150 sau —00 Musnriu deşi au lor sindicale de secţie, cît şi a con
canele sindicale pentru mobi pîndirea iniţiativelor valoroa re unităţile din raion. Colectivul de muncă din secţia Va văzut că planul la metal n-a fost ducerilor lehnico-adminisirative ale
lizarea colectivelor de oame se ale oamenilor muncii. Ar — Consiliul local al sindi lea Morii a acordat toată atenţia ca realizat pe prima decadă a lunii sectoarelor nu este destul de efi
ni ai muncii din întreprinde li deasebit de util ca in aceas lităţii produselor. Cu sprijinul orga februarie n-au luat nici un fel de cientă în acest sens. Deşi în între
rile industriale şi din unităţile ta problemă să se organizeze catelor — a spus în cuvîntul nizaţiilor do partid, conducerile teh- măsuri, ei s-au mulţumit să accepte cere este antrenată întreaga masă
agricole de stat la îndeplini de către CLS. unele schim său tov. Nicolae Roşu de la nico-odminisirative ale sectoarelor unele pretexte aduse de maiştrii de de muncitori, lotuşi un mare număr
rea sarcinilor trasate de Con buri de experienţă. I R.I.L. (Intrepiînderoa ra de aici şi-au îmbunătăţit mereu sti revire şi de către unii şefi de echi de echipe si brigăzi rărnin cu pla
gresul al 111-lea al P.M.R. In cadrul dezbaterilor Ia ională de industrie locală) va lul de muncă. Măsurile aplicate în pă cum că zăcămînlu) are conţinut nul neindcplinit. Aresta dovedeşte
Totodată, s-a arătat aportul conferinţă, un loc important trebui să acorde un sprijin vederea îmbunătăţirii calităţii mine slab Adevăratele cauze n-au fost că există încă mult formalism in
adus de sindicate la îmbună mai substanţial şi organizaţii reului, cn extinderea puşcării selec scoase in evidenţă. Ori dc cite oii organizarea acesteia.
tăţirea continuă a condiţii lor. sindicale din întreprinde tive în toate fronturile cu filoane an fost controlate. în sectoarele Angajamentele pe care minerii
lor de muncă şi de trai ale rile mai mici. mai subţiri de 0.4 m. podirea cores amintite au fost găsite echipe care ic-au luat vor putea fi îndeplinite.
oamenilor muncii, precum şi Conferinţa locală Alţi delegaţi, printre rare punzătoare a vetielor do abataj, încărcau in vagonete minereu ames Pentru aceasta sc cere să se treacă
a activităţii culiural-eduraiive. a sindicatelor — Florea Loghin de la P.T.T.R., trierea minuţioasă a minereului, bu tecat cu steril. -it mai grabnic la remedierea de
Cei prezenţi la conferinţă Schmith Artur de la G.A S. na aprovizionare cu materiale si Tncă de In începutul anului tre ficienţelor existente. Organizaţiile
au aflat cu satisfacţie despic Orăştie Gelmar, Dirţun Dumitru de vngonete goale şj altele au contri cut, majoritatea echipelor şi brigă de partid trebuie să urmărească mai
succesele obţinute in produc la T. F., au recomandat consi buit in mod efectiv la buna zilor au îmbrăţişat valoroasa iniţia îndeaproape activitatea personalului
ţie anul trecut de către oa liului local al sindicatelor să desfăşurare a procesului de pro tivă „Nici un vagonet dc minereu lehnico-inginerese, a comitetelor sin
menii muncii din majorita a fost acordat şi consfătuiri lărgească activul obştesc cu ducţie, respectiv la obţinerea unui rebutat". Atîta timp cît ea a fost dicale de secţie, cerîiulu-le acestora
tea întreprinderilor raionului. lor de producţie, subliniin- cameni de diferite profesii, iar conţinut mai bogat în minereu. Edi susţinută de către comitetele sindi să acţioneze cu mai multă prompti
Colectivul de muncă de la fa dvi-se preocuparea C.L S. pen instruirea acestora să se facă ficatoare sint în acest sens succese cale de secţie, rezultatele au fost tudine si în special unde se consta
brica chimică din Orăşlie a tru îmbunătăţirea continuă a diferenţiat, potrivit specificului le obţinute de întregul colectiv a) frumoase. Inreoînd însă cu semes tă că treburile se desfăşoară mai
dat în anul trecut peste plan conţinutului acestora şi pen locului de muncă S-au făcut secţiei in primele 15 zile ale lunii trul II al anului trecut, această inî- anevoios.
^J3,5 tone produse chimice şi tru atragerea la organizarea numeroase propuneri in le în curs, cînd planul a fost realizat «intivă a fost treptat abandonată.
214 tone utilaje chimice, cel şi conducerea producţiei a gătură cu organizarea unor la minereu în proporţie de 102 Im Dacă ea şi-a dovedit eficienţa, cc-i S. OKUONAŞ
al fabricii „Vidra" 448 m.p, unui număr cit mai mare de schimburi de experienţă în sută, îar Io metnl în proporţie de 104
piei „Nutrea", cel de la uzi oameni ai muncii. In această tre formaţiile artistice ala la sută. De remarcat este faptul că
na „HO Decembrie" Cugir 135 privinţă au fost amintite uncie sindicatelor şi a controlului la dobîndirea acestor succese şi-au Elitm oanfons de lucra
maşini de spălat rufe etc. In acţiuni întreprinse de C.L.S. în obştesc in unităţile comerciale adus contribuţia tonte cele cinci sec
acelaşi timp, întreprinderile anul trecut. Constatînd că în- şi sanitare. Valoroase avi fost toare, evidenţiindu-se îndeosebi .sec pe şsmtfies®e!!e de e^3i$traacţ[ii
economice din raion au reali tr-un timp calitatea maşini şi propunerile făcute de tov. Pn ntre cei mai harnici muncitori de la U.M. Cugir toarele III şi V a căror depăşire atît
zat economii la preţul de cast lor de spălat rufe produse la Iviss Vasile cu privire la îm se numără şi Silviu Potopea. împreună cu brigada de la minereu, cit şi la metal, a trecut
în valoare de 8.540 000 lei si Uzina „30 Decembrie" Cugir bunătăţirea activităţii de pro turnători pe care o conduce îşi depăşeşte lunar pla de 10 In sută. Rezultate bune pe li (Uimatc din paq. t-ai fereastră, a schelelor nacelă şi meta
beneficii de 8.85C.877 lei. La lăsa de dorit, CLS. a îndru tecţie a muncii, a consiliilor nul cu 35—40 la sulă. nia îmbunătăţirii calităţii minereu lice. conleinerizarea transportului pe
U.M. Cugir s-au asimilat şi mat comitetul sindicatului de de judecată tovărăşească şi a Foto V. ONOIU lui a obţinut si colectivul de muncă gente pentru asigurarea spaţiului orizontală şi verticală, sînt măsuri
pus în fabricaţie noi maşini aici ca in consfătuirile de pro comisiilor de litigiu Acestea, al sectorului Brădişor 1. Punînd in corespunzător de cazare al munci eficace, pe care le vom aplica. Pen
cum s in t: maşina de frezat ducţie să fie dezbătu UI îndeo ca şi altele, au fost incluse in centrul preocupării trierea minuţioa torilor-. Prin asigurarea unei bune tru lucrările moi grele, folosirea dră
roţi dinţate, maşina de recti sebi problema calităţii. Pro- planul de măsuri adoptat do Complexe feroviare modernizate să a minereului in frontul (le luciu, cazări a muncitorilor, prin sporirea gi lor pitire In extragerea balastu
ficat interior, două tipuri de oedîndu-se astfel s-a reuşit ca conferinţă. minerii de aici şi-au depăşit planul cointeresării lor materiale şi prin lui, mecanizarea lucrărilor de tera-
maşini de cusut; un mare nu In anul trecut să nu existe A fost terminată sistematizarea complexelor fero primelor 15 zile ale lunii în cui-s cu aplicarea măsurilor amintite, silun- snmentc, dc săpături şi extinderea
măr de produse din masă . decît 5 reclamaţii cu privire In încheierea lucrărilor con viare cil trnfic intens: Pelroşeni, Timişuara-fabrioă, 0 In şută la metal şi cu 13 la sută ţia la acest grup de şantiere se va transportului pe verticală în două
plastică la F. C. Orăştie, iar in la calitate, faţă de 40 cîte au ferinţei a Imit cuvîntul tov, Medgidia şi Huzău, unde au fost construite noi linii la minereu. putea îmbunătăţi radical. schimburi sînt alte măsuri care vor
Vichente Bălan, pix'şedintele
industria locală noi tipuri de fost în anul 1062. Consiliului regional al sindi şi sistematizate grupele de triere. Lucrările au fost L’ n sprijin preţios şi multilateral TEODOR ŞEltBU. Ritm de execu spori productivitatea muncii şi vor
mobilă etc. catelor. Apreciind că activita efectuate fără întreruperea circulaţiei trenurilor. l-au primit sectoarele respective din ţie nu se ponte concepe fără o apro îmbunătăţi ritmul de execuţie.
Realizări importante au Delegaţii la conferinţă au tea C.L.S. Orăşlie a fost rod Aplicind metode înaintate de lucru, printre care pariea organizaţiilor de partid, care vizionare cn materiale făcută la In * GIIEORGIIE SEFER. — In
fost înscrise şi de lucrătorii vorbit şi despre felul cum a nică, ea fiind orientală spre extinderea folosirii prefabricatelor, montarea liniilor şi-au exemtat cu mai multă compe timp şî în cantităţi îndesi u’Atoarc. sprijinul intensificării ritmului de
G.A.S. din Gelmar şi Orăştie, îndrumat CLS. activitatea co rezolvarea problemelor im şi ramificaţiilor in panouri, constructorii au reuşit să tenţă dreptul de control asupra con In 19G4, mai mult ca oricînd, vom execuţie vor veni şi unele metode
din întreprinderea forestieră, mitetelor sindicale din comu portante, vorbitorul a i-ele- realizeze o depăşire simliloarc a nivelului producti ducerilor tebnico-ndministraiive ale asigura o aprovizionare în perspec avnnsare şi sisteme noi de muncă.
de la uzina „30 Decembrie", ne. vităţii muncii şi să scurteze du- sectoarelor. Urmind exemplu) co tivă, pe baza unor grafice judicios Confecţionarea suporţilor uscaţi, pen
etc. — Ca urmare a ajutorului vat si faptul că în întreprin ratu de montaj cu pgste 33 Iu muniştilor. tot mai mulţi mineri stabilite, întocmite în funcţie dc tru montarea parchetului, prefă bri-
derile economice ale raionului
Activitatea pozitivă desfă primit — a spus în cuvîntul există rezerve însemnate ca !n s&udiu — luptă cu hotăruv sa dea viaţă anga obiectivele planificate a se construi. rarea unor elemente de construcţii,
şurată de organele sindicale său tov. Constantin Strbu, rezultatele de producţie să pajru inovaji sută faţă de acum doi ani. Acea jamentelor luate. Echioe ca cele Vreau sâ subliniez că aproviziona executarea centralizată n preparării
din cuprinsul raionului se da- comitetul sindical comunal Vi fie şi mai bune Există condiţii sta a permis cn majoritatea lu conduse de loan Vnsîu. Dumitru Ne- rea la timp este condiţionată de bctonnelor şi mortarelor pe toate
roreşie în bună măsură felu nerea a organizat periodic ca şi activitatea cultural-edu- Pi nu la dala de crărilor de sistematizare să fie delcscu. Constantin Radu, Nicolae posedarea tuturor documentaţiilor-. şantierele, precum şi uscarea rapidă
lui cum C.L.S.-Orăştie a şiiut consfătuiri de lucru în care cativă să fie ridicată la un ni 14 Ichruatic n.c. di terminate înainte de termen. Cuca. And»*on Vlarinc*scu, Nicolae Totuşi, in situaţia existentă, pe toa a tencuielilor cu ajutorul electro
să le sprijine şi să le dea în s-au analiz-at curii se achită vel mal înalt. In acelaşi timp, cabinetul Ichnic Dărăbanţ sî alţii, selectînd cn grijă te şantierele s-au întocmit liste cu motoarelor, a încălzitoarelor de aer,
drumarea necesară. membrii de sindicat din uni tov. Vichente Bălan a dat in al lahrlcil „Arde- (Agerpres) sterilul vizibil, n-au extras în tot necesarul de materiale atît pentru vor avea mare eficacitate. Parţial
Indeplinindu-şi rolul de tăţile cooperaţiei de sarcinile dicaţii noului organ ales. tu leana" din Alba obiectivele a căror documentaţie a unele s-nu aplicat, iar niţele se vor
conducere, coordonare şi con profesionale, care este parti turor organizaţiilor sindicale lu/iu s-au Inreqis- „Cine citeşte, “ fost depusă, cît .şi pentru celelalte. traduce in viaţă in lunile următoare.
trol a muncii sindicatelor din ciparea salariaţilor din între din raionul Orăştie în vede Iral 6 inovai i i Pentru lucrările u căror documenta TEODOR ŞERBU. — S-au preco
raza sa de activitate', C.LS.- prinderile şi instituţiile co rea îmbunătăţirii activităţii de Dintre acestea . -J ţie încă n-a sosit, s-a luat legătura nizat şi măsuri pentru lărgirea ca
Orăstie s-a preocupat ca ele munei la activitatea culturală. viitor. se qăscsc in stu Biblioteca comunală din Hărău a gătire, dînd răspunsuri bune in faţa cu proiectanţii şi astfel, pe bază de pacităţii! de producţie. La Livezenî,
să desfăşoare o activitate efi In urma analizelor făcute s-a Muncind pentru înfăptuirea diu, urmind ca in organizat zilele trecute la căminul celor peste 200 de spectatori. aprecieri s-a stabilit necesarul de datorită amenajărilor făcute, se vor
cace îndreptată spre rezolva reuşit să se asigure o bună a- viitorul apiopial cultural un concurs „Cine cir^ştc, Manifestarea s-a bucurat dc un materiale. Pe parcurs, în funcţie de confecţiona elemente prefabricate
rea celor mai importante pro provizionare a unităţilor coo horăiîrilor luate, Consiliul lo să fie aplicule in cunoaşte", pe tema : „Ce trebuie să succes deosebit, contribuind la îm cerinţe, se vor modifica şi comen din beton armai, praf hidrofob, mo
cal al sindicatelor Orăştie va
bleme ce se puneau intr-un peraţiei de pe raza comunei, procesul de pro ştim despre creşterea animalelor". bogăţirea cunoştinţelor colectivişti zile făcute către furnizori. zaicuri. De asemenea, sînt amena
sector sau altul. o participare activă a sala putea obţine în munca sa re duci ic. Cele mai La organizarea concursului un marc* lor privind îngrijirea animalelor. In 1964 va trebui să existe mal jate staţii pentru prepararea betoa-
riaţilor la munca culturală zultate tot maî importante, va ajutor ne-n fost acordat de către In urma răspunsurilor date. concu multă preocupare şi din partea şan nelor şi mortarelor, magazii de
Mulţi dintre delegaţii care desfăşurată in cadrul cămi reuşi să-şi aducă o contribu importante sini consiliul de conducere a G.A.C. renţilor li s-au atribuit premii in vai- etc. Pentru extinderea activită
au luat cuvintul au relevnt că nului. ţie valoroasa la înfăptuirea cu „ Dispozitiv de lCi La concurs nu participat colecti obiecte. tierelor pentru amennjaiea spaţiilor ţii de montaj se voi* înfiinţa ateliere
la obţinerea unor rezultate succes a angajamentelor luate tat târne iu zift- viştii : Şerban Eugenia, Albu Filon SIN MARIANA de depozitare. de preasamblare a instalaţiilor la
bune a contribuit faptul că Delegaţi ca Ion Loiş. Geno- de colectivele de oameni ai v.(iq“, ptcv.enlală şi .liboteanu Ionel, Toţi concurenţi) bibliotecară, ŞTEFAN CIOiMOŞ — inginer şef şantierele din Deva, CugKr, Petro
C.L.S. a indrumaţ mai eficient veva Oniga, loan Pralea au muncii in cinstea celei de-a dc maistrul Mihai au dat dovadă de o temeinică pre comuna Hărău, raionul 11 ia Pe lingă cele relata le, vreau sâ şani şi Vulcan. Mai amintesc că s-a
organele sindicale in organi relevat şi activitatea depusă XX-a aniversări a eliberării Ţâlnar, „împere relev alte măsuri care vor duce la preconizat deschiderea unor cariere
zarea întrecerii socialiste. A- de membrii de sindicat din patriei noastre, la traducerea cherea încălţămin intensificarea ritmului de execuţie. de balast şi nisip la Merepeia, Aurel
cest lucru s-a manifestat în sectoarele învăţămint şi sa în viaţă a sarcinilor trasate tei la tras pe ca Intelectuali la sate Este vorba de mica şi marea me Vlaicu, Acoroport Petroşani şî altele.
deosebi prin stabilirea obiec nitar. S-a arătat că asistenţa de cel de-al lll-lea Congres al lapod" si „U tiliza canizare, pentru aplicarea căreia
tivelor întrecerii, potrivit spe medicală în unităţile sanitare P.M.R. rea deşeurilor de In iarna aceasta aproape 2.800 depărtate. Brigăzile ştiinţifice, for s-a preconizat un plan MT.O. Ne-am *
cificului fiecărei unităţi de s-a îmbunătăţit, iar in şcoli £ carlon triplex la intelectuali din regiunea noastră mate din medici, profesori, ingineri propus să mecanîzăm în proporţie Cu prilejul consfătuirii s-au scos
producţie. La întreprinderea nivelul învăţămintului n cu confecţionarea şa- s-au deplasat !a sate unde au ţinut agronomi, activişti culturali eu*, au de 50 la sută operaţiunile de vop în evidenţă unele lipsuri pentru în
forestieră, spre exemplu, C.L.S. noscut o creştere considera Conferinţa a ales apoi noul nur/lor", prezen conferinţe pe diferite teme, au făcut lămurit o scrie de probleme care sire în ulei a pereţilor şi tîmplă- lăturarea cărora s-au propus măsuri
a îndrumat comitetul sindi bilă. Totodată, vorbitorii au Consiliu local al sindicatelor. tate de Euqen Tu- parte din brigăzi ştiinţifice etc. interesau pe cetăţeni. De remarcat riilor şi zugrăvirea pereţilor cu aju bune. In viilor conducerea T.R.C.II.
catului să pună un accent de făcut propuneri valoroase in In prima sa şedinţă plenară, zeş şi respectiv Astfel, au fost ţinute 1.800 conferin că brigăzile ştiinţifice din raionul torul pompelor- electrice în propor va trebui să se preocupe de aplica
osebit pe introducerea pe sca legătură cu continin îmbuna-» aceasta a reales ca preşedinte loan Coi coz. ţe audiate de mîi de cetăţeni iar Haţeg folosesc micul laborator pen ţie de 20 la sulă La fel se va pro- rea propunerilor făcute, în vederea
lă largă a metodelor avansate lăţire a activităţii în sectoa pe iov. loan Iuga. IOAN STANCIU cele 50 brigăzi ştiinţifice au făcut tru lămurirea unor fenomene na cedn la curăţnrea parchetelor şi a intensificării ritmului de execuţie
în muncă, iar la G.A.S. şi rele amintite. V. PlŢAN tehnician 170 deplasări mal ales in satele în turale. mozaicurilor. Folosirea mdUaralclor pe şantiere.
= = C = T ^ I -YlgMTl-. W8LJ .. ■ ■ — - — ___
D o c u m e n t a r : lui de-al doilea război mondial. Capitala teritoriului este oraşul nei. Aci, în condiţiile unei clime (mai precis în 1888), teritoriul Bru
După război, Borneo de nord, Kuehing ; alte oraşe mai importante umede şi înăbuşitoare, oamenii îşi nei, pe vremuri atît de puternic, a
împreună cu insula învecinată La- sint Sibu şi Miri. duc liaiul in case ridicate pe pilaş ajuns un simplu protectorat brita
buan, a devenit colonie britanică
Teritoriile din partea de nord a insulei Kalimantan: (19-10). De Iu includerea sa în Fe Sarawalcu! dispune de bogăţii în tri fixaţi de albia fluviului. Oraşul, nic, stalul care se va menţine atîia
timp cît sultanul nu va adera la
unde se înghesuie aproape jumăta
deraţia Malayeză, Boi neo de nord semnate : orez, sago (făină de nuci te din întreaga populaţie a insulei, Federaţia Malayeziei.
de cocos), copia (miezul uscat al
şi-a reluat vechiul nume de Sabah, acestor* nuci), piper, cauciuc, peşte, este dominat de turnul unei mos Care sînt motivele ce au îndem
iucru care nu echivalează însă cî- petrol, aur, fasfaţi. Aceste bogăţii chei, înalt de peste 60 de metri. nat pe sultanul din Brunei să re
tuşi de puţin în înlăturarea vesti
Moscheea este prevăzută cu un as
fuze să intre în Federaţie? Trebuie
SăBfiH (Borneo de nord). S i l i i , BRUNE giilor- coloniale. sint insă slab exploatate. Mai dez censor ultramodern, iar rugăciunile spvis că aceste motive nu ţin cît uşi
voltată este extracţia petrolului (cir
tradiţionale sînt imprimate pe ban
Sabah ore o suprafaţă de 76.112
km. pătraţi şi o populaţie de 460.000 ca 40.000 tone anual), aflată în mîna dă de magnetofon. Contrastul din de puţin la interesele poporului.
Este ştiut că in 1962 Bruneiul a fost
de locuitori. Oraşele principale sînt: companiilor „Royal Dutch Shell" şi tre locuinţele primitive şi aceste teatrul unei importante răscoale îm
noscută in trecut rezistenţa cu arma în mină a gru Jesselton — capitala — cu 11.700 „Sarawak Oilfield Comp". mijloace moderne este izbitor. In potriva autorităţilor coloniale, şi cu
sub numele de purilor de partizani, constituiţi în locuitori, Sandakan, Tawau. Princi Populaţia este alcătuită din di moschee se găseşte un covor consi acel prilej sultanul s-« aliat cu aceş
Borneo. Frontul de Eliberare a Ka liman la pala bogăţie a ţării o formează plan verse naţionalităţi — ibani, dayaci, derat printre cele mai vechi din în tia împotriva propriului popor. Dacă
melami, malaiezi etc. Ibanii care lo
Această insulă nul ui de nord, din care mai fac taţiile de cauciiţc (producţia anuală treaga lume. In apropierea ei se el se împotriveşte astăzi intrării în
pane şi patrioţii din Brunei (unde
— una din cele se constată de asemenea serioase peste 20.000 de tone). Borneo de nord cuiesc in regiunile deluroase au fost află palatul (stana Durei Mana, nu Federaţia Malayeziei, aceasta se ex
pînă de curînd vînători de capete.
pica arăros, unde îşi are reşedlnî.a
mai mari din lu frămintări). In relaţiile dintre Ma are de asemenea însemnate planta De altfel, despre ei se afirmă că sînt sultanul Omar Aii Saifuddin, elev plică prin faptul că nu doreşte să-şi
ţii de orez, porumb, aralude, soia,
vadă reduse veniturile sale perso
me — aparţine, laiezia pe de o par te şi Indonezia cei care au introdus practica vina cendentul autocrat ai unei dinastii nale, majoritatea rcdevenţelor pe
palmieri. In ultimul timp, în subsol
după cum se ştie, şi Filipine pe de alta, a intervenit au fost descoperite importante ză rii capetelor în Borneo. Mici de stat, care pe vremuri s-a numărat prin
in proporţie de o situaţie de încordare (relaţiile căminte petroliere. Limba oficială cu pielea cafenie, cu capul de for tre cele mai puternice din Asia de troliere uimind să revină, rn cazul
autorităţilor
unificării
teritoriale,
două treimi In dintre Indonezia şi Malayezia au este engleza, ca de altfel şi în ce mă rotundă şi părul negru intens, sud-est. centrale de la Kuala Lumpui. Pro
doneziei. Restul fost chiar întrerupte). La frontiera lelalte două teritorii. ei trăiesc în case comune care pot Brunei are mari resurse de orez. babil că aici intervin şi interesele
formează trei te dintre Indonezia şi teritoriile Sa adăposti pînă la 60 de familii. Fie sago, cauciuc, lemn etc. Principala companiei Shell, care preferă totuşi
ritorii separate ra wak şi Sabah s-a ajuns la inci SARAW AK care casă comună este condusă de bogăţie a teritoriului o constituie să aibă de a face direct cu omul
o căpetenie sau Tuai Rumah, iar un
— Sarawak, So- dente armate pentru a căror apla In 1839 aventurierul britanic Ja gr up de mai multe case comune aleg însă petrolul, Brunei fiind a doua său de încredere, sultanul. Foiţele
nare se desfăşoară eforturile amin
bah (Borneo de tite. mes Biooke a debarcat în Sarawak, un şef sau Peghulu. loan ii, ca de ţară producătoare de petrol a Com- patriotice din Brunei, pronunţîn-
monwealihului — după Canada. In
nord) şi Brunei. Care sînt elementele de ordin is provincie sudică a sultanatului Bru altfel majoritatea locuitorilor din anul 1960 producţia petrolieră s-a du-se împotriva includerii acestui
teritoriu în Federaţia Malayeză, se
Pînă la mijlocul toric, geografic şi politic ce pot fi nei, şi a ajutat pe conducătorul aces Kalimantan, sint monogami, fiind ridicat la peste 4 milioane şi jumă împotrivesc totodată şi sultanului.
anului trecut a- menţionate în.legătură cu teritoriile- tei provincii sâ „pacifice" o revoltă totodată vestiţi pentru calităţile lor tate tone. Populaţia profită însă prea Liderul acestor forţe, A/.ahari, a
cesie teritorii au din nordul Kalimantanului ? împotriva sultanului. Ca răsplată oratorice şi pentru isteţimea de spi puţin de aceste bogâţii. Extracţia subliniat recent că populnlra din
rit. Ibanii cred într-un loc al vieţii
fast posesiuni pentru serviciile sale el a fost nu petrolului se află în nrîinile trustu Brunei îşi continuă lupta pentru
britanice. Cu în SABAH (Bornco de nord) mit in 1841 rajah, primul rajah alb de apoi denumit Sebayan, unde toţi lui „Royal Dutch Shell", căruia bine independenţă, pentru crearea unui
cei care ajung acolo sînt frumoşi,
cepere de la 16 din această parte a lumii. Timp de sănătoşi şi cu trupuri atletice. înţeles, îi revine cea mai mare par stat unitar, Kalimantan Utara.
23 de ani, rajohul Brooke s-a răz
septembrie 1963, Partea de nord a insulei Kaliman- boit cu piraţii, a făcut şi el puţină Dayacii, trăind şi el în regiunile te a profiturilor. Societatea plăteşte *
prunele două te- lan a fost cunoscută în trecut sub piraterie pe cont propriu, a ucapa- deluroase, se adăpostesc, de aseme sultanului redevenţe care sc cifrează Acesta este pe scurt cadrul so-
numele de Sabah, un ţinut al vege rat porţiuni suplimentare de terito nea, în case comune grupate in sate. la circa 120 de milioane de dolari dal-istoric al celor- trei teritorii si
Zîarele au anunţat recenl că tra riiorii au fost declar ate în mod formal taţiei abundente, al ploilor- repezi, Clădirea cea mai importantă a s i pe an. Sultanul foloseşte exclusiv tuate în nordul marii insule din
tativele de la Bangkok dintre miniş independente şi incluse în Federa al fluviilor cu albii largi şi al unor riu aparţinînd sultanatului Brunei şi lului este „Casa capetelor", unde In scopurile sale personale aceşti Oceanul Pacific. Potrivit declaraţi
trii de externe ai Indoneziei, Mala- ţia Malayeză, o uniune teritorială piscuri semeţe cum ar fi Kinabalu, a declarat Sarawak „stat indepen sînt expuse capetele foştilor duş bani, locuitorii din Brunei fiind, din ilor reprezentanţilor- celor mai au
yeziei şi Frlipinelor în problema de tip neocolonialist. Conducătorul cel mai înalt din întreaga Asie de dent", conducîiidu-1 ca un suveran mani, ucişi pe vremuri. acest motiv, printre cei mai săraci torizaţi ai populaţiei din acest te-
măsurilor pentru înfăptuirea înce celui de-al treilea teritoriu n refu sud-est. Măreţul pisc străjuieşte în absolut. Femeile melamilor sînt renumite din întreaga Federaţie a Maiaye- i iioi'iu, rezolvarea situaţiei din acea
tării focului in insula Kalimantan, zat din anumite motive să intre in tinderile de smarald ale coastei Sa- Lui James i-a succedat nepotul pentru faptul că în trecut erau si ziei. stă legiune a lumii nu poate fi asi
la graniţa dintre Indonezia si teri Federaţie, Bruneiul răminind, ca bahului, scăldate de apele mării său Charles caro a domnit timp dc lite de mici să-şi stiîngâ fruntea în Vechiul sultanat al Bruneiului slă- guraţii decît pe baza principiului
torii le incluse în Federaţia Mala.ve- atare, mai departe protectorat brita Chinei de sud şi este venerat dc 50 de ani, extinzînd moi departe tr-un cerc de fier. Capelele lor că pinea po vremuri o mare parte din respectării dreptului de autodeter
ză, nu au dus încă la o soluţie prac nic. băştinaşi, fiind considerat locul suprafaţa teritoriului. Fiul acestuia, pătau astfel o formă scobită, ceea insula Borneo, şi chiar* acest nume minare a popoarelor. Pe bună drep
tică. Miniştrii dc externe ui mea: â Ca urmare a caracterului a rtifi unde se odihnesc sufletele celor* Charles Vyner, urcat la tron în pare a fi derivat din Brunei. Bru tate, scria în legătură cu aceasta
să se întîlnească din nou la sfîrşi- cial al Federaţiei Malayeze, încă din morţi. 1917, a promulgat în 1941, cînd s-a ce era socotit un atribut de seamă nei a continuat să fie o mare pu săptnmînnlul vesl-german „Deutsche
Astăzi, acest obicei
al frumuseţii.
tul luniî februarie, tot la Baiiglcok. momentul constituirii sale s-a creat, Pină spre sfirşitul secolului al împlinit un secol de la domnia di tere in Asia de sud-est pînă pe la Volkzcilung" : „Cei care au consti
Aceste tratative — care nu fost pre potrivit cuvintelor săptămânalului XlX-Jea, Sabah a fost un ţinut săl nastiei Biooke, o constituţie prin nu mai este practicat şi femeile mo- sfîrşitul secolului al XVI-lea. Pe tuit Federaţia Malayeză nu au vrut
cedate de o ir^ensă activitate d i vest-german „Deutsche Volk/eitung", batic, stăpînit de şefii legiunilor de care „r enunţă" la o par te din puteri lânie sînt cu adevărat remarcabil de atunci sultanul pirat Rulkeiah stă- să ţină scama in planurile lor că
frumoase.
plomatică, concretizată, printre al .„in întreaga Asie de sud-est şi în coastă, cotropit adesea de piraţi şi le sole absolute. Intre timp a in pînea întreaga Asie de sud-est. Dc Borneo de nord, Sarawak şi Brunei
tele, de vizita în legiunile intere specia) in Indonezia şi in Fillpine, martor al unor per manente războa tervenit însă ocupaţia japonezo. In la sfîrşi tu) acestui secol insă puterea constituie o parte a insulei Kali
sate a ministrului de justific al o profundă suspiciune. Acest sen ie intre membrii triburilor, aprigi 1946, după încetarea acestei ocupa BRUNE! Bruneiului a început să intre în de mantan, al cărei teritoriu, în pro
S.U.A., Robeit Kennedy şi a minis timent de suspiciune faţă de noua vînători de capete. Englezii şi-an ţii, rajahul Biooke a „transmis" Teritoriu) Brunei este o anclavă clin. In 1841 Brunei a dat Sarawa- porţie de trei pătrimi, face parte
din Republica Indonezia. Populaţia
trului Apărării a) Angliei, Peier uniune s-a manifestat în pr imul rînd instaurat aici dominaţia colonială împuternicirile sale autorităţilor kul în stăpînirea lui James Biooke, şi teritoriile aceste» insule au fost
în toste legiunile federaţie» înseşi". în 1882. cînd a fost întemeiată Com britanice care au acordat Sarawa- între Sarawak şi Sabah, avind o şi a rnmînat mica insulă Labuan
Thorneycroft, precum şi de apelul Populaţia din Sarawalc şi Sabah, a pania britanică a Borneo-ului de kului statutul de colonie. suprafaţă de 5.765 km. pătraţi şi direct Angliei. Mai tîrziu, teritoriul dezmembrate ca rezultat al diferi
secretarului general al O. N. U., cărei voinţă a fast nesocotită, şî-a nord. Aceasta a controlat regiunea Suprafaţa acestui teritoriu este de circa 85 000 de locuitori, majoritatea Sabah a fost cedat Companiei bri telor cotropiri, iar problema unirii
U Thant — au readus in centrul exprimai în mod deschis împotrivi pînă cînd militai işfii japonezi au J23.025 kilometri pătraţi, iar popu malayezi. Capitala este oraşul cu tanice a Borneoului de nord Ca re lor* va figura, mai devreme sau mai
atenţiei insula Kalimantan — cu* rea pr in demonstraţii de protest şi cucerit întreg Borneo, în cursul ce laţia numără 700.000 dc locui toi i. acelaşi nume, situat pe fluviul Bru zultat, la sfirşitul secolului trecut tîrziu, pe ordinea de zi".