Page 93 - 1964-02

?m.a C e ^ f
>gio na £
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, U N IT I-V Ă t
•v,.-vI>ev>. C O M Ll IV I C A T
In ziarul de : Pe baza înţelegerii intervenite între Comitetul Central al Parti­
mul sBcislisBuilui denţii noştri : DESPRE VIAŢA dului Muncitoresc Romîn şi Comitetul Central al Partidului Comunist

• Colaboratorii şi corespon­
două
Chinez, între reprezentanţii conducerilor superioare ale celor
partide urmează sâ aibă loc un schimb de păreri cu privire la rela­
CULTURA L-EDUCATIV A
m (pa^ 2-a) ţiile dintre cele două partide şi ţări ale noastre, precum şi cu privire
comuniste şi
la problemele unităţii lagărului socialist
şi a mişcării
(S • Contribuţie însemnată în muncitoreşti internaţionale.
In acest scop, pe baza invitaţiei primite dm partea Comitetului
fabrici şi pe ogoare ;
Central al Partidului Comunist Chinez, o delegaţie a Comitetului Cen­
• îngrijirea culturilor de
tral al Partidului Muncitoresc Romîn va face la începutul lunii martie
toamnă o lucrare de actuali­ 1964. o vizită prietenească în China.
tate ; (pag 3-a) Delegaţia va fi condusă de tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, mem­
bru al Biroului Politic al Com itetului Central al Partidului Muncito­
• De peste hotare ;
(pag. 4-a) resc Romîn. Din delegaţie fac parte tovarăşii Emil Bodnâraş, Nicolae
Ceauşescu şi Chivu Stoica, membri ai Biroului Politic al Comitetului
Central al Partidului Muncitoresc Romîn.
Delegaţia Partidului Comunist Chinez va fi. condusă He tovarăşul
Lîu Şao-ţi, vicepreşedinte al Comitetului Central al Partidului Comu­
nist Chinez. Din delegaţie fac parte tovarăşii Den Siao-pin, secretar
CALIFICAREA general al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Pin
Cijen, membru al Biroului Politic a! Comitetului Central al Partidului
la nivelul tehnicii avansate Comunist Chinez, şi Kan Şen, membru supleant al Biroului Politic al
Comitetului
Central al Partidului Comunist Chinez.
Şcoala colectivului A 14.000-a tonă de cărbune peste plan

Hvă, îl îndrumau sd studieze cârti De (a Petroşani, corespondenta
Era emoţional. îşi Ircca mereu peste plan. Pînă în prezent cele maî
palmele. II stăpînea aceeaşi intre- şi reviste tehnice. noastră Veruţa Mihalcea, nc-a tran­ bune rezultate au fost obţinute de
bare: „Va Si primii in secţie?". Tlnărul văzu în aceste staturi un smis vestea că în cursul zilei dc 20 colectivul dc muncă al exploatării
— Şi zici că vrei sâ le Iaci bo- ajutor preţios. Pe zi ce trecea se februarie minerii Văii Jiului au miniere Uricani Organiznidti-şi te­
binalot! ? — rupse tăcerea Carol apropia mai mult de tovarăşii Iul extras a 14.000-a tonă dc cărbune meinic munca, ei au folosit din plin
Hroniuc, şelul secliei reparaţii elec­ de muncă, li stima, le dădea ascul­ peste sarcinile planificate pentru timpul de lucru, maşinile şi utila­
trice de la CS. Hunedoara. tare. De la ei a început să prindă timpul scurs din acest an jele. Astfel, ei au reuşit să extragă
— Da. lini place acensld meserie gustul cititului, al învăţăturii. Aca­ Dcsfăşurlnd larg întrecerea socia­ în acest an peste plan 5 369 tone dc
— răspunse holaril Hoţia Ţitc-a. să lăcea diferite schite, studia cu listă in vederea îndeplinirii anga­ cărbune cocsifieabil. Rezultate deo­
— Păi dacă-i aşu, te primim. N u­ pasiune cărţile pe care i le indi­ jamentelor luate în cinstea celei de sebite au înregistrat şi minerii din
mai sd ai de grijă... E muncă Ini­ cau muncitorii mai vîrstnici. a X X -a aniversări a eliberării pa­ Pctrila şi Aninoasa. Sporind produc­
moasă, dar grea. Ilepet, trebuie să — Prinde băiatul, A Iacul pro­ triei noastre, minerii Văii Jiului tivitatea muncii, ci au extras în
munceşti mult, cu pasiune, dacă vrei grese simţitoare — i-a spus înlr-ima sporesc continuu productivitatea timpul care s-a scurs din acest an,
să ajungi un bobinator apreciat din zile Solia Chcche şefului de muncii şi, pe această calc, extrag peste sarcinile planificate, 4.370 şi
După ce linârul plecă, Hroniuc II echipă. însemnate cantităţi dc cărbune 2.440 teme dc cărbune.
chemă pe Daniel Vilqing, un mun­ — Aşo este. Cred că de mi ine ii
citor cu multă experienţă, căruia-i putem trece Ia coniceiionarea bo­
spuse : binelor. Curs de pregătire
Aceasta era o operaţie mai com­
— L-ai văzut pe ti nărui care a
teşii ? Vrea să lucreze la noi. !n plicată. Dacă bobinele erau confec­ Din iniţiaţi va Comitetului execu­ turi populare comunale, La acest
echipa cui să-l dăm ?... Eu m-am gin- ţionate cu un număr mai marc sau tiv al Sfatului popular regional, ieri curs, care are o durată dc 10 zile,
dit la dumneata. Ai multă experien­ mai mic de spire sau dacă sirma s-a deschis la Geoagiu-Uăi un curs se vor preda lecţii legate de specifi­
ţă. Dumitru Cristişor, Petru Micn nu avea secţiunea prevăzută, bobi- cul muncii organelor locale ale pu­
şi al(ii, care au /ost ca/iiicafi de najul se pulea arde. pierzindu-se dc pregătire cu preşedinţii de sfa- terii de stat.
muncitorii din echipa pe care o con­ astfel materiale, timp productiv
duci, au prins repede tainele mese­ ele. Toate acestea le ştia Horia
riei. In echipă ai muncilori de nă­ Ţirca. De aceea, muncea cu multă
dejde. Ei, ce spui, primeşti?! răspundere. E drept, pentru înce­
— Primesc, de ce sd nu primesc. put lucrul mergea mai anevoios li
A doua zi, cind Hor ia Tirca veni lipsea experienţa muncii. Dar mai
Ia serviciu, Daniel Vilqinq.ti dădu Urziu a devenit dm ce in ce mai
o salopetă nouă. Tinărul o îmbră­ stăpin pe sine, şi-a îmbogăţit cu­
că satislăcul. noştinţele, dădea lucrări tal mai
bane. L-a ajutat şi Simion Chichi-
Apoi, şeful echipei fi vorbt tî- doan, şi Elisabeta Szuster. întreaga
nărului despre spccilicul meseriei. echipă. Toii li erau prolcsori, iar
Luă un motor şi-t expjică din ce el elev sirguincios la şcoala colec­
piese se compune, care este ordi­ tivului.
nea demontării şi montării lor. După Despre mecani­
aceas/a îl repartiza să lucreze cu Si aşa. Horia Tirca a trecut fn cul Mcteş Nicolae,
Solia Chechc, muncitoare cu expe­ zilele care au urmat de la operaţiile şef de echipă Ia
rienţă. Aceasta după ce-i explică (le lucru mai simple la altele tot
Hunedoara. Se înalţă noi obicc- mai complexe. După citeva luni, atelierele „Ardea-
detailat rolul bobinajului, cum se şelul de echipă i-a dat sd execute lu l“ din Alba Iu-
E X P E R I E N Ţ A livc industriale. Foto: V. ONOIU clasifică acesiQ, cote este inlhienţ'i bobiimrca unui stator, operaţie care lia, tovarăşii de
secţiunii sirmei, a numărului dc spi­
cere cunoşlinfe proicsinna/c bogate.
că
muncă
spun
re, a pasului, leluJtti şi legăturilor
să
Ti nărui avea emofii. Va reuşi
P O Z I T I V Ă - Lucrări bobinelor, asupra funcţionării mo­ Controla atent ancorele statorului. este un meseriaş
Iacă lucrarea In bune condiţii ? Tre­
priceput,
foarte
toarelor electrice, fi arătă practic
buie. Doar ştie bine ce are de lacul.
cum se desface un bohmaj ars.
un bun organiza­
CltevQ zile Horia Tirca a lost
Apoi, pentru uşurarea introduce­
BUN AL T U T U R O R practice pus să desfacă bobinajul ars al mo­ rii bobinelor in canale, Ic-a curafat tor De. altfel aşa
se şi explică fap­
toarelor electrice. De fapt acesta
sa
tul că echipa
Anul acesta în gospo­ era primul pas în însuşirea taine­ cu multă grilă. Apoi cu schiţa cu fşl depăşeşte pla­
detaliile de bobinare in fală începu
lor meseriei de bobinator. Opera­
Sectorul de exploatare Oaşa, de sulă, iar la scos-apropiat în propor­ dăria agricolă colectivă ţia nu era chiar olit de simplă. să introducă rind pe rind în cana­ nul în f i e c a r e
la întreprinderea forestieră Sebeş, ţie de 109 la sută. din Geoagiu se vor altoi Pentru fiecare motor tinărului i se lele statorului cile o bobină. Pentru lună
se întinde în cea mai mare parte Pentru valorificarea superioară a peste 2 milioane bucăfi pretindea să întocmească o schilă a se convinge că nu a greşii, fie­
pe firul Văii Sebeş. Din acest sec­ masei lemnoase au fost calificaţi vită de vie. Cu scopul a bobinajului, statorului sau roto­ care bobină introdusă în canale o
aceasta
confrunta cu schiţa. După
tor se exploatează lemn de fag şi sortatori, expeditori etc. Apoi, pe­ de a asigura altoirea in­ rului motorului. $i aceasta cu foar­ Izolă bine hoblnele şi lăcu legă­
răşinoase. Anual, din parchetele riodic, în cadrul setidruluî au fosl tr-un letmcn cil mai te multă exigentă •, nimeni nu-i în­ turile corespunzătoare.
sectorului se exploatează circa organizate instructaje cu sorta tor ii scurt şi de bună culii-a- găduia nici o abatere. Dar Horia. Daniel Vinging il urmări lot tim­
100.000 mc. lemn de răşinoase şi şi expeditorii. le. consiliul de condu­ era la înălţime: făcea toate lucră­ pul. Era mulţumii dc lelul cum lu­
aproximativ 20,000 m c. lemn de Organizaţia de partid a repartizat cere al gospodăriei a rile atent, cu mult sîrg. Muncitoa­ crează.
rea Solia Chcche il controla, iî
*ag. la locurile cheie ale producţiei co­ luai iniţiativa de a pre- dădea de fiecare dală explicaţii pre­ — Ai trecut şi acest examen —
In cadrul I.F. Sebeş, Oaşa este munişti cu experienţă în muncă cum găti, pe lingă cei 90 dc ţioase. Muncitorii din echipă fl în­ îl îmbărbătă. Calitatea lucrării este
unul dintre cele mai importante sînt : Lomănar Petru, Gheorghe Cu- colectivişti instruiţi în conjurau cu căldură, se interesau bună..,
sectoare. Nerealizarea sarcinilor tean, loan Slănuş, Vaier Plilea şi anul trecut, încă 30. ce q învăfat nou în ziua respee- L. DEMETER
pe seclor influenţează foarte mult alţii, care s-au preocupat îndeaproa­ In prezent, aceşti co­
planul întreprinderii. De aceea, con­ pe de continua îmbunătăţire a or­ lectivişti sub îndrumarea cSim fu i d a to rie i
ducerea tehnico-admimstralivă a ganizării muncii, folosirea din plin Bogatâ activitate sportivă
întreprinderii, îndrumată în perma­ a utilajelor, reducerea pierderilor de unor tovarăşi buni cu- i
nenţă de organizaţia de partid, s-a exploatare, valorificarea' cît mai sur nncâlnn a, lu a ân lo' de La Haţeg, a avut |oc p|enara Con. acest an. Dm darea de seamă pre­
într-una,
Dc 24 de ore mage
preocupat în ultima perioadă de perioară a masei lemnoase Tot la allone uni zUnic inslm ili si|iu|ui raiona] u C,F.s„ !n care a zentată de tov. loan Dumitru, pre­ fără întrerupere ; o ninsoare dea­ de tinărul de la volan. îmi părea
timp de îmbunătăţirea activităţii e- indicaţia organizaţiei de partid au practic asupra felului in fost analizată activitatea sportivă şedintele Consiliului raional U.C.F.S. să, cu fulgi mari, puloşi. Zăpada a rău şi îmi era necaz că nu por sâ-l
ajut cu nimic. Ba încolţise fn mine
conomice a sectorului. La indicaţia fost organizate, schimburi de expe­ care vor trebui să exc- desfăşurată în anul care a trecut şi Haţeg a reieşit că în anul 1963 au acoperit cu un covor gros, alb, lo­ şi o nuanfă de invidie.., mă ve­
organizaţiei de partid, conducerea rienţă între parchete. La începu­ fost obţinute unele succese. Astfel, tul. Rămintul porc culundot inlr-o deam aţii de mic...
întreprinderii a introdus şi . extins tul anului trecut, parchetul Balele culc altoirea vitei de vie. au fost stabilite noi măsuri pentru gimnastica în producţie a fost in­ mure dc zăpada.‘ ...Maşina a ajuns pe culme. Cea­
în sectorul Oaşa, la toate parchetele, nu-şi realiza ritmic sarcinile de plan. Colective de difuzorl trodusă în 10 unităţi industriale, au Pe la mijlocul zilei, dinspre mia­ ta, deasă ca o pistă, reducea serios
forma de organizare a muncii în Aici se pierdea mult timp produc­ fost organizate 98 acţiuni turistice, zănoapte a început un vini necru­ vizibilitatea... Ciţiva paşi şi maşina
brigăzi complexe cu plata în acord tiv, munca nu era judicios organi­ In această lună, la $:oala dc 8 ani din Sibot, raionul 154 duminici cultural-sporlive etc. ţător -, lua în raiale zăpada şi o o- s-a înfundat în ome(i cu larutl cu
global. Măsura şi-a dovedit eficaci­ zată. La parchetul Gîlceag, vecin cu Orăştio, au fosi consiituîte 8 colective de dituzori de carte NICU SBUCHEA lerga bezmetic fără nici o t>nlă, in- lot. Ar Ii lost o încercare zadarni­
tatea. Din parchete a început să se parchetul Balele, situaţia era cu to­ din rîndni cadrelor didactice şi n elevilor. corespondent volburind-o pe alocuri sub lorme că lor (or ca motorului.
exploateze o cantitate mai mare de tul alta. $eful de parchet acordase Numai înlr-o singură zi, aceste colective au difuzat in de trombe ridicate in văzduh. Din — Mina pe lopată, rupem zăpa­
loc in loc, in spatele adăposturi­
masă lemnoasă, au crescut indicii atenţie mai mare organizării muncii, rîndui ile colectiviştilor cărţi în valoare de peste 500 lei. Pregătesc lor, oricit de mici, zăpada se odih­ da în lată vreo 30— 40 de metri.
de utilizare a mecanismelor, a spo­ a căutat să recruteze si pe cît po­ Cele mai bune rezultate au fost obţinute de colectivele nea in troiene. Dar de sus cerne De-acolo, ştiu, vom pu/ea merge
mai departe — spuse şolerul.
rit productivitatea muncii. Dacă sibil să permanentizeze lucrătorii din care au tăcut parte Miorn-a Tudoran. Radu Miclea, Sa­ şi răsadniţele mereu.
înainte de introducerea acestei for­ In urma schimbului de experienţă bina Fitiş, Elisabeta Flcşeru, Ma vioara Frăţilii şi Maxim Bota După ce vîntul şi-a „lacul de Stan Gheorghe, şolerul şi cu
me de organizare a muncii, produc­ dintre aceste două parchete, situa­ Prof. TRtVIAN CONŢAN In gospodăriile colective de pe cap”, nc-a lăsat şi-a luat-o în altă mine, pe rind, am lăcut loc maşinii.
Aşa am trecut cel mai greu obsta­
tivitatea fizică obţinută pe om'zi ţia s-a îndreptat Muncitorii parche­ Şi bot, raionul Orăştie raz a oraşului regional Deva se lac parte. Afară, parcă s-a mai liniştii, col. Tinărul Adam Mircea trecuse
era de numai 0,676 m c. masă lem­ tului Balele au început să obţină inien.se pregătiri în vederea bunei iar vremea începu să se moleşeas­ dm nou Ia volan. Fără pic de ezi-
noasă, acum ea a sporit la 1,337 rezultate din ce în ce mai fru­ Pentru semănatul porumbului desfăşurări a lucrărilor agricole din că. Zăpada a început să se aşeze {are, cu aceeaşi alentie, prudentă
m c. masă lemnoasă. Rezultă că. în moase. campania de primăvară. Pe această şi sâ lase apă. De sus, curgea o dar şi siguranţă, a începui să con­
timp ce unui muncitor care face Trebuie sublinia! faptul că. da­ La S.M.T. Alba s-a terminat care Pripp Bucur, Aurel Gio- linie poale fi evidenţiat faptul că lapovifă măruntă şi deasă, dc-fi ducă mai departe. Mă uitam la el
oprea şi respiraţia şi văzul.
parte dmtr-o brigadă complexă îi torită sprijinului dat de organizaţia de cîteva zile reparatul celor san, Traian Pătrunjan, Izidor ptnă acum au fost condiţionate 37 Spre Dulzeşti, circulaţia s-a între­ şi sentimentul acela de admira­
trebuie 6 ore pentru a da în pro­ de partid, conducerea sectorului s-a 42 maşini 2-5.P C.-2. In conti­ Morarii, controlează minuţios lone seminţe de cereale pâioase şi rupt. E greu să-li mai dai scama ţie pc care-l încercasem mai îna­
ducţie 1 mc. masă lemnoasă, unui preocupat mai mult de permanenti­ nuare se verifică funcţionarea felul în care funcţionează fie­ de porumb. Paralel cu pregătirea se­ în asemenea împrejurări unde csle inte, devenise mai puternic. Mi-am
muncitor dintr-o formaţie simplă de zarea muncitorilor. Dacă în anul lor la bancul de probă, iar care maşină. minţelor s-au transportat in cîmp şoseaua şi unde este şanţul. Totul dor seama că aveam lingă mine un
linăt curaios. stăpin pe sine şi pe
lucru, îi trebuiau 11 ore şi 40 de trecut în sectorul nostru existau celor noi li se face rodajul în Paralel cu aceasta cei mai pe 228 hectare îngrăşăminte orga­ pare o masă întinsă, albă. pînă la profesie, pătruns de sentimentul
minute pentru aceeaşi cantitate doar 50 de muncitori permanenţi, gol şi cu seminţe Cu această huni ingineri şi tehnicieni dm nice, cele mai bune realizări fiind orizont. Exploatarea loreslierâ din datoriei care întruchipează calităţi
Sporirea productivităţii muncii a în momentul de fată numărul lor ocazie se stabilesc, de ase­ cadrul staţiunii de maşini şi obţinute de gospodăriile colective Baia de Criş a luai măsuri pentru
dus la scurtarea ciclului de exploa­ s-a ridicat la peste 150 Aceasta a menea, discurile cu care se tractoare au început să facă din Sîntandrei, Rapolt şi Tîmpa. dezăpezirea şoselei. Camioanele cu deosebite, caracteristice doar unui
am nou, cducol
in spini socia­
tare a parchetelor. contribuit la creşterea produclivi- va semăna la fiecare gospo­ instructajul mecanizatorilor Pentru obţinerea unor producţii lemne din pădurile Bu/z.cştitilui tre­ list.
lăţii munr.ii, a ridicarea calificării buiau să circule. O basculantă, in-
Paralel cu această măsură, con­ dărie colectivă. In acest scop pentru cunoaşterea cît maî sporite de legume au fost pregătite cărcală cu zgură, arc in fală un ...Maşina a ajuns la punctul ter­
ducerea întreprindem s-ă îngrijit să profesionale- unităţile au trimis probe dc temeinică a maşinii 2-S.P.C.-2, şi semănate suprafeţe însemnate de plug masiv de fier care nu conte­ minus al traseului.
O măsură luată de conducerea
înzestreze sectorul Oaşa cu maşini porumb din hibrizii dubli ce cu care se va lucra la se­ răsadniţe cu diferite sortimente de neşte să deschidă plrtie. Drumul I. CIOBOTÂ
sectorului a fost şi extinderea pe
moderne, de mare productivitate. scară largă a exploatării masei lem- se vor cultiva. mănatul porumbului legume. La gospodăria colectivă din în pantă şi zăpada troienită se (după o corespondenţă tri­
Dacă cu cîţiva ani în urmă secto­ Mecanizatorii din cadrul C. DÂNILA Deva, de pildă, au fost semănate opun Insă cu înverşunare, cedea­ misă de Iov. I. ROMAN, di­
noase după meloda fasonării în
rul de exploatare Oasa era înzes- echipei de verificare, printre corespondent legume pe 130 m.p. ză greu ; din ce In ce mai greu. rectorul Şcolii de 8 ani Bul-
De pe rotile maşinii, lanţurile în­
Irat doar cu un fumcular „Mîneciu" trunchiuri lungi şi catarge, cu scoa­ cep să se rupă. Maşina patinează, zeşti. raionul Brad)
terea lemnului în depozitele inter­
şi 2 fierăstraie mecanice, în momen­
mediare. Pentru realizarea acestui mai Inlii pe loc, apoi, pas. cu pas.
tul de faţă dispune de 14 funiculare alunecă inapoi. Orice încercare dc
de tip „Wyssen" şi „M îneciu", 20 lucru, în ultimii 2 am s-au construit a înainta este zadarnică. La concret
pe Valea Sebeşului peste 50
km
fierăstraie mecanice ,,Drujba“, trac­ drum auto şi căi de acces urmînd Pe pir lia deschisă, dinspre oraş,
toare, decovile etc. Pentru deser­ soseşte maşina poştei. Ziarele,
virea lor în bune conditiuni au ca în acest an sâ se mai construiască scrisorile, mandatele, telegramele, OsDDtarul Socaci Livlu de
încă circa 53 km. de drum auto. De la restaurantul „Jara Haţegu­
fost deschise cursuri de calificare asemenea, se preconizează a se eli­ trebuie să ajungă la timp la des­ lui", pretinde clienţilor cile
şi de ridicare a calificării profesio­ tinaţie. Şolerul maşinii cu nr. 882.
mina complet transportul materialu­ utemislul Adam Mircca. opreşte şi ..una mică".
nale, la care au fost recrutaţi cei lui lemnos din răşinoase prin plu­ se interesează de drum.
mai buni muncitori. Numai anul tirea liberă pe rîul Sebeş. Prin plu­ — N-ai sd pofr răzbate, băiete,
trecut, în cadrul sectorului Oaşa au |
tirea liberă, se pierdea anual circa zăpada e mare şi alunecoasă ; ma­
1 ost calificaţi peste 20 mecanici de 7.000 m c. lemn rotund dm răşi­ şina patinează — ii spune un to­
funiculare, 30 motorişli pentru fie- noase. varăş din echipa de cantonieri.
rastraiele „D rujba” , 5 tractorişti ş.a — Nu se poate I Trebuie să merg
Datorită aplicării în producţie a n ■•-/ , 'M &a O ţ
In prezent, colectivul nostru se măsurilor amintite, colectivul sec­ înainte. Oamenii aşteaptă ziarele,
poate mîndri cu funicularişti ca An- torului nostru a obţinut rezultate scrisorile, mandatele, telegramele.. m /, \
ghel Nicolae, Suciu IIie, Gheorghe bune în muncă. In anul trecut, pla­ Utemislul Adam Mircea se urcă -
Nicolae, Maier loan, Curiban loan, din nou la volon. Motorul se am­
Suciu Vasile, Bărbuş Nicolae şi alţii, nul de producţie la principalii indi­ balează şi maşina porneşte. Atent. - - Ă ' |
cu mare băgare de seamă, şoferul
catori a fost îndeplinit şi depăşit.
cu muncitorii ferăstraielor mecanice In mai mulie luni seclorul Oaşa a conduce maşina încet spre vlrtul
Ştefan Simion, Crăciun Petru, Lazăr pantei. Nu se distingea deloc linii 1
fost declarat evidenţiat în întrece­ X L 1 >4; 1
Gheorghe, Suciu loan, calificaţi în şoselei dar el, şolerul, călătorise j M
rea socialistă Rezultatele dm acest iJL
cadrul sectorului, care îşi depăşesc an sînt mai frumoase. Pînă acum, de multe ori pe drumul acela.
lună de lună sarcinile de plan. Tre­ planul de producţie a fosl realizat Acesta era dc lapl singurul ghid CLIENTUL :
care-l ducea înainte.
buie remarcat că în anul trecut, ca la toţi indicatorii. La principalele Eram alături de tinărul acesta şi-l Am cerut una, nu două.
sortimente sarcinile de plan au fost Ce mă fac de n-o pot bea ?
urmare a calificării muncitorilor, urmăream cu cilă prudentă, cu cită
depăşite. In vederea cultivării cu legume a celor 22 hectare planificate, membrii gospodăriei colective din de\tetitate conducea maşina. Un OSPĂTARUL :
mecanismele au fost mai bine uti­ BODEA CLEMENT Haţeg vor amenaja paturi calde pentru producerea răsadurilor. sentiment de mare stimă şi res­ Le plăteşti pe amîndoua
lizate, planul la doborît-secţionat a şeful sectorului de exploatare In fotografie: Cîţiva colectivişti din brigadA legumicolă conHusă de Vasile Viţioncscu, care au pre­ pect am încercat In acele clipe fală Şi laşi una-n grija mea !
fost realizat în proporţie de 111 la Oaşa al IF . Sebeş gătit 400 mp. paturi calde, lucrînd In continuare la amenajarea răsadniţelor. Desen de V. MIHAlLESClJ