Page 94 - 1964-02

Pag. 2 Drumul socialismului Nr. 2852

J.1ZZZU, DESPRE VIATA CULTURAL-EDUCAT1VA

Preţuirea m onum entelor istorice Seri de iarnă Oameni de seamă născuţi pe meleaguri hunedorene

la Selişte
Sub îndrumarea Comisiei monumentelor naturii
dm cadrul Academiei R.P.R. şi cu sprijinul Comisiei ^pieterrd c
monumentelor istorice din C S C A S., în anul 7963
s-au terminat lucrările de consolidare şi restaurare a In Inserarea ce coboară liniş­ Printre figurile luminoase de ar­ după întoarcerea artistului in Bu­ torului pentru aspectele vieţii mize­
Gorunului lui Horea de la Ţebea, comuna 8a/a de tită peste Valea Al moşului nu tişti romîni din ultimele decenii ale cureşti. re ale ţăranilor bulgari,” în timp ce
Criş, raionul Brad se aude decit scîrţiitul zăpezii dc secolului al XîX-lea, se numără şi In afara tablourilor reprezentînd în oraşe — Ia Nicopole — curiozita­
sub paşii oamenilor care se în­ pictorul Sava Henţia, născut la 1 naturi moarte, Sava Henţia pictează tea îi este atrasă de scene de un
Acest arbore, de peste 800 ani, cu o circumferinţă lucrări cu caracter istoric, încadrîn- colorit mai exotic, inedit pentffl^ic-
bazată de aproximativ 70 m., evoca un episod impor­ torc qrobiţi de Iu pădure. In că­ februarie 1848 în satul Sebeşel, ra­ du-se astfel în acţiunea patriotică torul Henţia. Sava Henţia executa
minele calde ce-i aşteaptă, nu ionul Sebeş. încă din şcoala prima­
tant dm marea răscoală a ţăranilor iobagi dm Tran­ a pictorilor care, prin arta lor, spri­ multe acuarele, printre care eu ade­
silvania din anii 1784—1785. Sub umbra acestui copac zăbovesc prea mult. Ei se îndreap­ ră vădea inelinaţie deosebită pen­ jineau campania pentru indepen­ vărat reuşită este cea intitulată „în ­
tă spic căminul cultural. tru desen. Ob.seivînd aceasta, un denţa naţională. Adevărata măsură tâlnirea", imagine luminoasă a fră­
s-au adăpostit de nenumărate ori ţăranii răsculaţi
...Un cintec dc joc transmis dc unchi al său,, fotograf, îl aduce în a înzestrării acestui pictor pentru ţiei de arme ruso-romîne, Dini re
care ascultau cuvîntul lui Horea, îndemnul lui pen­
diluzoare a umplut sala de vese­ Bucureşti pentru a-1 folosi ca aju­ compoziţie, pentru tablourile cu picturile în ulei. mai remarcabilă
tru înlăturarea jugului asupritor In amintirea marelui lie. Aurel Volunţ/an, directorul că­ tor la retuş în atelierul său. Aici, multe personaje integrate organic este cea intitulată „Lagărul".
luptător, urmaşii răsculaţilor au denumit acest copac minului cultural din Almaş-Seliş- Henţia se înscrie la Şcoala de Belle intr-un peisaj, trebuie căutată in De la întoarcerea de pe fronî,
secular „Gorunul lui Horea". le anunţă programul se rii; o in­ Arte şi se susţine singur, trecînd numeroasele lucrări executate de el pictorul îşi îndreaptă lot maî stă­
„Gorunul lui Horea", declarat monument istoric, formare pe teme /n/erna/io/ia/e. prin mari greutăţi, în timpul celor in cursul războiului de la 1877 sau ruitor atenţia asupra oamenilor din
popor, asupra mediului
natural
este uscat în cea mai mare parte (o cracă doar mai o discufie cu tovarăşul profesor cinci ani de studiu. Insuşindu-şi o prelucrate după materialele aduse social în care se desfăşura viaţa lor
din campanie. La baza lor stă ob­
este în viaţă) şi prezintă o scorbură interioară cu un V. Solomon pe probleme agricole serioasă pregătire profesională, Sava servaţia atentă a realităţii. Astfel simplă şi săracă în bucurii. In acea­
diametru de circa 1.50 m. Acest lucru a făcut ca el şi un Ulm romincsc de scuti me­ Henţia ciştigâ concursul pentru tri­ sînt fixate în numeroase desene stă perioadă se situează portretele
să he expus prăbuşirii Se impunea, deci, o consoli­ traj. miterea Ia studii în străinătate. O lu­ trupe trecind Dunărea la Corabia, sale de ţărânci ca „Fală toreînd",
dare temeinică. Lucrări de acest fel, îndreptate în Inlormarea pe teme internaţio­ crare în care apar cu putere cele mai grupuri de soldaţi, un sanitar şi doi „Casă de iobag" şi altele,Itipurile de
scopul menţinerii acestui arbore, au mai fost făcute nale este audiată cu interes. Lo­ bune însuşiri ale lui Henţia aste ta­ răniţi, soldaţi jucînd hora în mo­ oameni nevoiaşi şi necăjiţ\ ai oraşe­
şi în trecut dar fiind superficiale s-au degradat în cuitorii s-au obişnuit şi Ic place bloul intitulat „Femeia cu scrisoa­ mentele de răgaz dintre lupte etc. lor, peisajele de mahala bucnreştea-
rea" pictat în 1874, la scurtă vreme
nă şî altele.
Nu mai puţin viu este interesul pic­
scurt timp. sa li se vorbească mai pe larg
In existenţa sa relativ scurtă (a
Lucrările de consolidare şi restaurare a acestui ar­ despre cele citite de ci In ziare. trăit doar 5G de ani) Henţia a desfă­
bore s-au executat în vara anului 7963 de către Sfatul Locul directorului căminului îl ia şurat o activitate intensa şi multi­
popular al raionului Brad. pe baza unui pioiect în­ apoi profesorul V„ Solomon care laterală, abordînd cu curaj cele mai
tocmit de D S A P C Deva. Ic vorbeşte oamenilor despre com­ variate genuri ale artei, de la ilus­
După desfacerea vechii îmbrăcăminţi de beton, s-a sprijină pe mustăţile lăsate din pilonul de rezistenţa baterea dăunătorilor la pomii traţia de carte pină la marea deco­
executat combaterea insectelor de scoarţă şi lemn, şi îndoite în partea exterioară a trunchiului, susţmînd Iructileri. raţie murală. Opere ale sale se află
în toate muzeele ţării. Izvorite din
mai ales a cerambicidelor de către organele silvice în bune condiţiuni îmbrăcămintea artificială a copa­ Manifestări culturale asemănă­ studierea şi cunoaşterea temeinică a
din Baia de Criş cului. toare sini întilnite mereu la că­
minul nostru cultural. In ultima lealităţii, operele sale cele maî reu­
In locul consolidării copacului prin ancorarea lui Arborele este menţinut de pilonul de rezistenţă in­ duminică sala căminului nu putea şite se înscriu printre înfăptuirile
cu 2 ancore metalice, susţinute la jumătate cu stîlfJi terior prin două cabluri de sîrmă groasă aşezate in iace lată numărului mare de lo­ de seamă ale picturii romîneşti din
metalici, aşa cum s-a prevăzut la început, s-a recurs exterior, sub cămăşuială, precum şi pe sub porţiunea cuitori care au venii să asiste secolul trecut.
la sistemul de rezistenţă în interior, prin construirea vie a crăcii, încă în viaţă. Astăzi, preţuindu-i-se cum se cu­
la programul cultural. Echipa dc vine marele său talent, pictorul Sava
unui pilon de beton armat care va menţine în pi­ Ritidomul imită culoarea şi lorma naturală a arbo­ dansuri a prezentai alunei o sui­ Henţia, de la a curuj moarte s-an
cioare atît trunchiul, ferindu-l de acţiunea vîntului, d t şi relui. In faţa gorunului, pe drumurile de acces, s-au tă de jocuri locale şi o suită de împlinit la 21 februarie ac. 60 de
cămăşuiala de beton de la exterior Acest pilon, con­ făcut amenajări estetice. jocuri bănăţene care au losi răs­ ani, este aşezat de poporul nostru
struit cu mare greutate din cauza înclinării trunchiu­ Acţiunea de conservare a monumentelor istorice plătire cu vii aplauze, iar lo/ma- alături de marii noştri pictori Nico-
lui spre sud cu 40 cm., faţă de verticală, a fost aşe­ este dovada preţuirii pe care partidul şi guvernul nos­ fia dramatică piesa „Lanţul ma­ lae Grigorescu, Theodor Aman, Şte­
zat în interiorul copacului pe o fundaţie de beton tru o acordă trecutului de luptă al poporului nostru nevrelor”, care s-a bucurat de fan Luchian si alţii.
cu un diametru de 3 m., lucru favorizat de sistemul pentru libertate şi independenţa patriei Pentru oame­ mult succes. AFRAPT NICOLAE
satul Sebc.şcl
radicelar al acestuia, pivotant-trasant Colul creat intre nii muncii, pentru tineret este o datorie patriotică In organizarea serilor culturale student la facultatea dc istoric-
pilonul de rezistenţă şi partea interioară a arborelui de a păstra cu grijă monumentele istorice, dc a le în- ne orientăm ca programele alcă­ filozofic din Cluj
s-a umplut cu beton uşor, de zgură griii şi preţui cum se Cuvine, ele constituind un m ij­ tuite să tic atractive şi, in ace­
Plasa de oţel-beton, pe care s-a aşezat rabiţul. se loc de educare în spiritul dragostei şi respectului faţa laşi timp, să vină in sprijinul lor-
ntârii conştiinţei socialiste a oa­
de tradiţiile eroice ale luptei
menilor. La crubu! minerilor
poporului pentru eliberarea so­ TRAI A N TAMAŞ
întrecerea artiştilor amatori cială şi naţională. executiv al Sfatului popular In aşezările miniere din Valea
secretarul Comitetului
Jug IACOB TRAI AN
cercetător ştiinţific al comunei Almaş-Scliştc Jiului, arlişlii amatori dc la clu­
Duminică dc duminică, pe scenele căminelor culturale din comunele Orăştic bul mu/ic//oresc din Aninoasa
Si satele regiunii noustre, au loc întreceri ale lotma(iilor artistice de sînt bine cunoscuţi, Talentaţi si
.amatori in cadrul celui de-al VU-lca concurs pe tară. Redăm mai jos as­ entuziaşti, ei dcslăşoată o activi­
pecte dc la aceste ta/.c transmise de corespondenţii noştri. tate bogată atit in localitate cil
Căr}i noi despre şi in oraşele şi comunele din im-
4 R 9 mult succes s-o bucurat formaţia co­ Arta populară din Valea Jiului prefurimi.
F, w rală a căminului cultural gazdă, ca­ regiunea Hunedoara Brigada artistică dc agitaţie,
H re a interpretat piesele muzicale dc NICOLAE DUNĂRE şi COLABORATORII care a urcat dc două ori scena
fi? „Republică, măreaţă vatra", „Ţară In anii puterii populare, regiunea ple ale colaborării dintre ştiinţele bucurcştcană in lazcle linalc ale
j O minunată". ,.Colectivă mindrâ floa­ Hunedoara s-a bucurat de o deose­ Monografia „Arta populară dm ţta ştiinţifică a materialismului dia­ etnografice, pe de o parte, şi cele concursurilor al V-/ea şi al V l-lc j
re", „Mărunta ca la Geoagiu" etc. bita atenţie din partea oamenilor Valea Jiului* se situează cu deplin istorice şi geografice, pe de alta. ale formaţiilor artistice dc amu-
;r; lectic şi istoric. Bogatele materiale culese pe teren lori, este mult apreciată. Traiind
De asemenea, Ludovicn Artean, solis­ de ştiinţă. O mărturie dm cete mai succes pe această poziţie teoreti­ Din numeroasele aspecte de artă
tă vocală la acelaşi cămin, a cules elocvente despre acest interes o că : este deopotrivă o monografie populară pe care le tratează aceas­ sînt deosebit de sugestiv întregi­ aspecte din munca şi viata mine­
s r * aplauze îndelungi cu bucăţile do mu­ constituie, fără îndoială, recenta etnografică — zonală in cazul nos­ tă monografie vom reţine cîleva te. nu numai cu fotografii şi de­ rilor. reliclind ccca ce es/c nou
zică uşoară interpretate cu mult ta­ monografie etnografica „Arta popu­ tru — este una din Mai intîi remar­ sene. dar şi cu mai multe harţi prin şi Inoin/af şi safirlzlnd lipsurile,
lent. Revelaţia spectacolului a fost lară din Valea Jiului" (regiunea Hu­ cele mai ample căm ingenioasa ca­ care se relevă drumurile de transhu- brigado artistică dc aici işi dove­
familia Spineanu din Şeulcşti, care nedoara), din planul ştiinţific al şi mai valoroase racterizare a „ ne- manţă (migraţiunea din trecut a deşte din plin eficacitatea. Ea cslc
a adus pe scenă o adevărată forma­ Academiei R P R., Iihalj Cluj, sub- lucrări de specia­ deilor" tradiţiona­ păstorilor şi a turmelor de oi, vara aşteptată cu interes dc public ori
ţie de sol işti instrumentişti şi vo­ redacţia ştiinţifica a prof Nicolae litate dm literatura le : „Caracterul de la şes la munte şi iarna de la de citc ori îşi onunlu un nou pro­
cali. Dunăre (redactor responsabil), care munte la şes), potecile peste munte gram.
noastră veche şi particular de ex­
La concurs au participat şi brigă­ este şi autorul celor mai multe din nouă privitoare la poziţie de arta şi locurile de nedni (H. 5), ţinutul Membrii colectivului dc cica-
zile artistice de agitaţie din Rapol- capitolele monografie 1 (Prefaţă, In­ Valea Jiului, iar populara interzo­ pastoral între Banat si O lt (H.6), llc s-au angajat să realizeze lexic
tul Mare cu tex tul „Viaţă nouă în troducere. Ţesături, Port popular, drumul oilor spre Dunăre (H. 7), şi să instruiască chiar brigăzile
V sat la noi“, .Seuleşvi cu „S-a făcut Concluzii) sau (iu(or principal al al­ pe de alta parte nală al nedeilor imigrările de altădată a m uncitori­ artistice dc agitaţie nou înfiinţa­
lumină in sal" şi Bircca Mare cu tora (Aşezarea şi Ocupaţiile împre­ este şi o remarca­ din acest ţinut — lor mineri, loresheri etc. şi prove­ te la sectoarele mtnlcre l, IV, VI,
bilă realizare dm
VII ş, VIII.
\ „Satul nostru ieri şi azi“, precum şi ună cu S. Belu, iar Ceramica împre­ domeniul istoriei îndeosebi al celor nienţa unor produse etnografice
(H. 8).
soliştii vocali Marja Mcrt, Elena ună cu I. Bielz). Printre colaborato­ artei populare ro­ ce aveau loc pe Dc o apreciere deosebită sc bucii,
Bus 1 Dreagă din Hapollul Mare, Ane- ri mai menţionăm pe C. dimie şi I mîneşti şi, im pli­ m unţii de păsto­ Faptul ca, în raport cu celelalte ră şi lormafia dramatică a clubului
ta Danciu din Bircea Mare, Sidonia Frunzelti (Unelte), P. H Stahl şi P rit” (p. 23). Dm aspecte de cultura şi artă populară in care talente ca Gcorge Negru-
în raionul Mwnteanu din Sintandrei ele. Pelrescu (Construcţii), L. Ghergariu cit, o contribuţie din Valea Jiului, domeniile portu­ ru, Costel Maracu. Constantin
Băija şi Torrbeşfi Brad, între­ GH. LUPAN (Glosar) clc- utilă la istoria ar­ această funcţie a lui şi textilelor populare se carac­ Popa, Florica Cosmo, l. Sichitiu,
cerile din cadrul celui de-al Vll-lea directorul clubului sindicatelor Aria populara — plastica, orală, tei. nedeii. de expo­ terizează printr-un nivel artistic mai E. Lany etc., s-au lăcut de mult
concurs artistic au continuat in cen­ Deva muzicală şi coregrafică — formea­ Monografia ela­ ziţie interzonală înalt, atit în ceea ce priveşte forma cunoscute şi îndrăgite dc specta­
trele Băiţa şi Tomesli, la cuie au ză o parte din vastul domeniu de borata cJe secto­ etnograf/CJ, a re­ cît şi decoraţia pieselor respective, tori. In ullima vreme el au pus
participat 12 cămine culturale. Beriiu Sala căminului cercpfare al etnografiei, care la rin- rul de etnografie şi artă populară de zultat şi un alt fapt de mare însem­ şi care în prezenta monografie s-au In scenă piese ca•' „In căutarea
Mult apreciate au fost formaţiile cultural din Be- du) ci, este o ştiinţă cu un pronun­ la Filiala dm Cluj a Academiei nătate pentru dezvoltarea culturii bucurat de o valoroasă tratare ştiin­ extraordinarului“, „Sosesc desea­
corale ale căminelor culturale din riu nu a putut face faţă numărului ţat caracter istoric, avînd ca obiect R.P.R. este în acelaşi timp şi un populare din Valea liului şi anume: ţifică, ne îndeamnă să ne exprimăm ră", „Jocul de-a vacanţa", „Curcu­
Bâiţa şi Stiliste, brigăzile artistice mare de spectatori care au ţinut să istoria culturii pooulare (materiale, omagiu adus oamenilor muncii din circulaţia (pătrunderea şi răspândi­ propunerea unei reeditări a lor sub beul", „Coleclia', care s-au bucu­
de ayi raţie din Trestia, Bâiţa şi To- vizioneze întrecerea artiştilor ama­ sociale şl spirituale). Valea liului, înţelegerii creatorilor rea) unor piese, motive ornamenra- forma unei monografii etnografice rat de un succes deosebit.
meşti, echipele de dansuri din Hăr- tori din Căsiău, Orăştioara de Jos, Istoria artei populare s-a dezvol­ populari jieni — dintre care cei mai le si procedee decorative în port. tematice „Portul popular romînesc In prezent, artiştii amatori din
ţâgnni. Tomeşti şi Sâlişte şi tarafu­ Sibîşel, Sărăm cît şi a celor din lo­ tat ca o disciplină etnografică şi ceramica, unelte ş a- provenite din dm Valea Jiului". lormatia dramatică pregătesc, sub
rile din Bâiţa si Obîrşa. Concursul calitate. 'Re scena căminului cultural din nevoia de a ajuta la elucidarea m ulţi proveniţi dm rîndurile mine­ zonele învecinate sau mai înde­ Volumul prezentat prin rîndurile îndrumarea regizorului amator
a scos In evidenţă si un mare număr din Deriu au evoluat formaţiile co­ unor probleme ridicate de istoria rilor — precum şi creatorilor popu­ părtate. de faţă, pe Ungă valoarea lui de Emeric Lany, comedia lui Aurel
de solişti vocali talentaţi, dintre rale din Căstăn şi B11 iu, brigăzile artelor plastice, pe care acestea dm lari din zonele etnografice încon­ In aceeaşi ordine de idei trebuie monografie etnografică, aduce o lioranqa „ Siciliana", Au lost deja
care succesul cel mai mare )-uu avut aiiislice de agitaţie din Orăştioara urmă nu le-ar putea rezolva cu pro­ jurătoare. cărora le este închinată să remarcăm o largă documentare nouă şi importantă contribuţie la distribuite rolurile şi pentru piesa
Elena Mog, Fioiita I3e.\a, Elena Ste- dc Jos, Beriu, Câstâu şi Sibişe!, echi­ priile mijloace de cercetare. această carte întemeiată pe concep- şi subliniere a relaţiilor etnografice, cunoaşterea istoricului şi a artei lui Alexandru Mirodan „Noap­
A'a, Dorina Toma, Vic toria Cîmpean, pele de dansuri din Săraca precum sub cele mai variate aspecte, din­ populare de către oamenii muncii tea e un s/elnic bun", precum şi
Viorica Oprcnn, Marin Borza, Floarea şi opt solişti vocali. ' întrecerea a tre zonele etnografice de pe ver­ din regiunea Hunedoara şi de către comedia ,,Eseu", dc Tudor Mu-
Fa ren, Dorina Vlad etc. dovedit seriozitatea cu care forma­ santul nordic &l Carpaţilor Meridio­ cei interesaţi in valorificarea artei şalescu.
ţiile artistice din aceste localităţi \ 0 8 1 1 ‘u re u fi bisie p re g ă tiţi nali şi zonele din subcarpaţii Olte­ populare hunedorene IOSIF ŞIMO
MARIN STAN s-au pregătit pentru prima fază a
directorul Cas :i raionale dc concursului. Au fost promovate pen­ Duşi constituită recent, brigada ar­ Participarea la pregătirea şi pre­ niei şi Munteniei. Paginile care în­ piof. TRAIAN BALAN director adjunct
cultură Brad făţişează şi explică aceste fenomene Muzeul regional Htincdoara- ol Şcolii dc 8 ani Aninoasa
tru faza raională, formaţia corală a tistică dt agitaţie a căminului cul­ zentarea programului alături de co­ scot în lumina posibilităţile m ulti­ Dcva
Ir. -i-Jui unui nu­ c ă m in u lu i cultural din Beriu, bri­ tural din Bretea Romină s-a pre­ lectivişti ca Romulus Petca, Emil
S W a n d r e î meros public din gada artistică de agitaţie din Costau zent.;,! bine pregătită la faza inter- Păleanu şi mulţi alţii, a unor linere
Sintandrei. la căminul cnliurn) de şi solistele vocii!*' Lucruri,1 Urican rotuunală a celui de-al VfMea con­ cadre didactice cum sint Emilia Vla- Intre specialiştii din agricultură şi
aii j s-a desfăşurat faza inlerc oimr (Beriu) si Ana Filipescu (Orăştioara dus — etapa a doua. Cei 11 tineri dislav, Mnria Lăsconi, Emilia Tecu-
nală în cadrul concursului al Vtl-len. de Jos). din care este alcătuită brigada ar­ le.scu şi Vasile Martin şi-a vădit pe
Au participat formaţiile* nrtisiice de IO AN POPA tistică au reuşit să închege un colec­ deplin roadele. Pentru buna inter­ cadrele didactice-o strînsă legătură!
amatori din Hnpoltul Mare, Seu- metodist. Casa raională tio tiv unit, hoiărît să desfăşoare o ac­ pretare a textului intitulat „1-auzi
leşti, Bîrcca Mare şi Sintandrei. De cultura Orăşlic tivitate bogată. cum mai eintâ satul", brigada de In cercurile învăţămîntului agro­ speciale pentru buna desfăşurare a Gheorghiu, Nicolae Meza, loan Sa-
agitaţie amintită a fost promovată zootehnic de masă un loc important invălămîntului, cum e de exemplu moilescu de la Ceoagiu. Ele sînt
pentru faza raională. îl ocupa sistemul pedagogic prin la Şibot. De altfel aici există o strîn­ interesante şi audiate cu plăcere de
colectiviştii din această localitate.
să colaborare între lectorii Conţan
Interpreţi ai cîntepopular lia Vladislnv, Teodora Oprea şi Va­ care se prezintă lecţiile De aceea, Traian, profesor şi Lupu Dumitru, Aşa se explică de ce lectorii amin­
Soliştii vocali Ana Negoiu, Emi­
fiecare lector ce conduce un cerc de
sile Martin, participanţi la faza in- învâţâmînt agrozootehnic trebuie sâ inginerul gospodăriei colective, care tiţi au la cercurile pe care le con­
teitomunalâ amintită, au dovedit posede şi cunoştinţe de pedagogie. conduc cele două cercuri de învâ- duc o frecventă bună.
aceeaşi pregătire temeinică. De alt­ Ele î! vor ajuta în alegerea cunoş- tămînt. Aceşti tovarăşi se consultă Un lucru pozitiv este faptul că la
fel, trebuie să arătăm că datorita linţelor pe care le va preda, în or­ reciproc, discută şi lămuresc dife­ cercul pomicol condus de tov. Ni­
activităţii pe cate o desfăşoară tov. ganizarea şi expunerea lecţiilor, fo­ rite probleme de specialitate, şi colae Meza se obişnuieşte să se
Dorel Vladislav, numit recent direc­ losirea materialului intuitiv necesar, facă recapitulări după anumite ca­
tor al căminului cultural, colectiviş­ îl vor ajuta în munca direclâ cu LA INVAŢAMÎNTUL pitole, lucru foarte important în ve­
tii din Bretea Rontînâ pot viziona cursanţii. Aceste cunoştinţe însă nu derea consolidării materialului par­
în prezent frumoase programe artis­ pot fi căpătate decît printr-un stu­ AGROZOOTEHNIC DE MASA curs. Şi în această comună lectorii
tice prez.entate de propriile forma­ diu de specialitate şî, mai ales, prin- ţin o strînsă legătură cu cadrele di­
ţii. tr-o strînsă legătură a lectorilor Spe­ mnî ales probleme ridicate de me­ dactice, cu care se consultă în di­
Merită subliniat, de asemenea, cialişti în agricultură cu lectorii re­ lodica predării. Datorită faptului ferite probleme pedagogice şi de
sprijinul material pe care căminul crutaţi dm rîndul cadrelor didacti­ arătat, la cercurile pe care le con­ specialitate. Ar fi fost $i mai bine
cultural îl primeşte in această di­ ce sau cu ceilalţi învăţători şi pro­ duc cei doi lectori, unul cadru di­ dacă s-ar fi organizat aici şi asis­
recţie din partea sfatului popular fesori din comuna unde îşi desfă­ dactic, celălalt inginer, se realizea­ tenţe reciproce intre lectorii ca­
comunal. Nu de mult s-a terminat şoară activitatea cercurile de învă- ză lecţii de un bun nivel ştiinţific dre didactice şi lectorii specialişti.
aici renmenajarea sălii festive, s-a ţămînt agrozootehnic. In acest sens $i pedagogic, ceea ce se reflectă Acestea ar fi constituit un schimb
introdus in ea lumina electrică, iar este important să arătăm, că, în în însuşirea de către colectivişti a de experienţă deosebit de util. lă-
din fondurile puse la dispoziţie s-au multe părţi, între gospodăria colec­ cunoştinţelor predate. Tovarăşul murîndu-se astfel mai ales mulle
cumpărat catifea pentru cortină, tivă şi şcoală, între specialiştii aces­ Conţan Traian — lector la cercul din problemele de metodică.
pînză pentru perdele, mobilier etc. teia şi cadrele didactice, s-a stator­ de cultura plantelor de cîmp anul Pentru realizarea unor lecţii dc
Toate acestea fac ca atit brigada nicit o legătură permanentă. Mulle II, foloseşte la lecţii metode peda­ calitate, este necesară o strînsă le­
artistică de agitaţie şi soliştii vocali cercuri de învăţămînt agrozootehnic gogice şi materiale didactice indi­ gătură între specialiştii din agricul­
MARI A VIOKLL DORIN BOURECI ANA VOICU participanţi în concurs, cît şi cele­ îsi desfăşoară activitatea în ca­ cate ca : scheme pe tablă, planşe, tură şi cadrele didactice. Acestea
Este colectivistă la gospodăria agri­ Este mecanic la I.1M.L. Nălaţ şi Salariată la Sfatul popular raional lalte formaţii artistice ale căminului drul şcolilor, unde există mobilier mulaje, diferite seminţe etc. De din urmă vor trebui să dea fot spri­
colă coleniva din Şibol. Ea se nu­ solist de muzică populară al Casei din Haţeg, este o talentată interpre­ cMtural din Bretea Romînâ, sâ des­ propriu, (tablă, bănci) şi chiar ma­ nelipsit de la lecţiile acestuia este jinul bunei desfăşurări pedapoKico
melodiilor noastre populare.
tă a
mără printre talentaţii interpreţi ai i.iionale de cultură din Haţeg. In Aetivînd în cadrul casei raionale de făşoare în continuare o activitate terial didactic adecvat pentru a se şi aparatul cu care se proiectează a învâtâmîntului agricol de masă.
formaţiei de coi şi ai brigăzii artis­ bogata activitate pe care o desfă­ intensă. preda colectiviştilor, în bune condi- diferite diafilme legate de lecţiile prof. V. RADU
tice de agitaţie ale căminului cultu­ şoară, a fost deseori aplaudat de co­ cullură, ea a obţinui anul trecut lo­ PETRE FARCAŞIU ţiunî, lecţii cu un bogat conţinut, predate şeful scoţiei dc învăţămînt a
ral din sat. La fiecare spectacol, Ma- lectiviştii din satele în care s-au de­ cul I pe regiune în prima etapă a responsabilul subredaeţiei noa­ la unele cercuri s-au amenajat în De un bun nivel pedagogic sînt Sfatului popular raional
ria Viorel a cules multe aplauze. plasat formaţiile casei de cullură. concursului artiştilor amatori. stre voluntare din Haţeg cadrul gospodăriei colective sălj şi lecţiile predate de tov. îng. loan Orăştio