Page 97 - 1964-02

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. U N IŢ bV A l
In ziarul de a zi:
mul socialismului răsadului de legume ;
îngrijirea
• Producerea şi
• La cercul literar al şcolii
(pag. 2-a) ;
• Preocupare
pentru îndeplinirea sarcinilor
de producţie ; permanentă
• Cerinţele populaţiei să
fie pe deplin satisfăcute
(pag. 'J-a) ;
• De peste hotare
(pag 4-a).

OŢELARI Pentru îmbunătăţirea Şedi hi ţii p le n a ră a
parametrilor Consiliului A gricol regio n a l

HUNEDORENI de funcţionare Ieri dimineaţă, în sala festivă a obţinute in agricultura regiunii pe
Agricol regional asupra realizărilor
a agregatelor Sfatului popular regional au început anul 1963.
lucrările şedinţei plenare a Consi­
liului Agricol regional. La şedinţă Tov. Mircea Silvestru, vicepreşe­
0 15.000 tone ojel peste micşorarea producţiei de oţel. Co­ Fuinalistii de la Hunedoara sl participă membrii Consiliului Agri­ dinte al Consiliului Agricol regio­
lectivul nostru, la indicaţia orga­ Reşiţa aplică noi tehnologii şi mă­ col regional, alţi lucrători din agri­ nal, a prezentat apoi planul de mă­
plan nizaţiei de partid, a studiat temei­ suri tehnîco-organizatorice pentru cultură precum şi directori şi con­ suri cu piivire la realizarea sarci­
nic această problemă. Şi pînâ Ia ducători ai unor unităţi şi întreprin­ nilor ce stau în faţa lucrătorilor din
urmă s-a găsit rezolvarea : două1 îmbunătăţirea parametrilor dc func­
0 Se va menjine ritm ul cuptoare de 200 tone, cu regim ter­ ţionare a agregatelor. Intre altele, deri. agricultură pe anul 1964.
In cursul după-amiezii s-au de­
La deschiderea lucrărilor şedinţei
mic bun, au fost adaptate pentru
acesta ? s-a trecut la regimul de funcţio­ au fost prezenţi tov. Dumitru Dejeu, sfăşurat lucrările şedinţei pe secţii,
funcţionarea cu fontă solidă. Caie-i nare cu presiune ridicată la gîtul membru al biroului Comitetului re­ unde s-au prezentat informări asu­
efectul ? Cota de fontă lichidă dc gional Hunedoara al P.M JL, preşe­ pra rezultatelor obţinute în anul
0 Cînd totul e pregătit la aceste cuptoare se foloseşte la furnalelor, măsură care dă posibi­ dintele comitetului executiv al Sfa­ trecut, precum şi planurile de mă­
celelalte, ceea ce face ca pe întreaga litatea scăderii volumului şi vite­ tului popular regional. Aurel Nistor, suri în vederea înfăptuirii sarcini­
tem einic oţelărie productivitatea nu numai zei de circulaţie a gazelor prin a- secretar al Comitetului regional Hu­ lor cc revin fiecărei secţii pe 1964.
să nu scadă, dar să şi crească. Pro­ gregat, şi în acelaşi timp măreşte nedoara al P.M.R., preşedintele Con­ Tot în cursul zilei de ieri, pentru
■ l cunosc de mulţi ani. E nn cedeul îl vom folosi o bună parte siliului Agricol regional, Ţurcanu
[[ bărbat mic de statură, în­ din acest an, deoarece va fi repa­ debilul de aer suflat fără a pertur­ Botez Gheorghe, din partea Consi­ participanţii la şedinţă a fost pre­
desat, cu părul cărunt. II rat cnoilal si furnalul nr. 7. ba procesul tehnologic. Un loc im­ liului Superior al Agriculturii. zentat un ciclu de filme documen­ Strungarul Simitul Probsdoifcr. <1c Iii fabrica „H irlia" l'ctrcjti exc-
ştiu incă de pe vremea cînd lucra _ înărul oţelar Alexandru Cio- portant îl ocupă in cadrul noilor Deschiderea lucrărilor şedinţei a tare cu caracter agricol printre care: culă lucrări dc bună calitate şi la timp.
)a vechea oţelărie. Totdeauna c y can făcea o dată următoarea măsuri îmbunătăţirea calităţii repa­ fost făcută de tov. Aurel Nistor, so­ „Agronomul colectivei"", „Cultura
vesel, gala să spună rîte o glumă “ reflecţie : raţiilor preventive a furnalelor, în cietar al Comitetului regional Hu­ cartofilor", „Utilizarea îngrăşăminte­
De dala aceasta insă părea supărat. — Cuptorul e ca şi omul : dacă nedoara al P.M.R.. preşedintele Con­ lor chimice in agricultură", „Duş­
— Ţi s-au înnecat corăbiile? c sănătos, face treabă... vederea înlăturării pierderilor dc siliului Agricol regional. manii culturilor la cereale" si „Oa­ Pregătiri
— Nu, amice, vapoarele ! — mi-o Foarte mult adevăr conţin aceste aer. Tov. Nicolae Bela, vicepreşedin­ menii noştri".
icieză el scurt. cuvinte ! Anul trecut — şi nu numai De asemenea, introducerea unei te al Consiliului Agricol regional, Lucrările şedinţei plenare a Con­
— Totuşi, ce ai ? anul trecut — se dădea mai puţină reţete perfecţionate de aglome­ a prezentat raportul Consiliului siliului Agricol regional continuă. pentru campania de primăvară
— Caut... Ei da, ce te m iri? Mă , atenţie acestei probleme. „Oţel să
tot gîndesc la varianta unui gra­ iasâ“ — ziceau unii. E drept, a ie­ rare a minereului a avut drept Sporirea conti­ zent s-a realizat semănatul pe 350
fic de întrecere. şit oţel un timp, pentru că agre­ rezultat, mărirea bazicitâţii mine­ Delegaţia Asociaţiei de prietenie G.A.C. nuă a efectivelor m.p. răsadniţe. Totodată au fost asi­
— Tirziu. S au gîndit alţii înain­ gatele erau noi, dar mai apoi cup­ reului, factor principal pentru ela­ Sînfandrei gurate seminţele pentru celelalte le­
te şi au găsit destule soluţii N-are toarele au început să dea semne de borarea unor şarje cu greutate ma­ sovieto-romină a părăsit Capitala ______________. de animale con- gume, rădăcinoase, fasole ete., ca­
vast să mai cauţi. oboseală. Efectul — desigur nu cel ntă şi de bună calitate. Pe această culturale cu ţările străine şi Asocia­ stitue o preocupare de seamă şi pen­ re se vor semăna direct în
— Ba are, fiindcă formele cunos­ scontat — n-a mulţumit pe nimeni: Vineri după-amiază a părăsit Ca­ ţia dc prietenie sovieto-romină. tru colectiviştii din Sintandrei. Para­ cîmp. De asemenea în vederea obţi­
cute nu ne satisfac, lese săgeata anul trecut oţelarii au rămas în cale furnalişUi reşiţenî au realizat, pitala, îndreptîndu-se spre Mosco­ La plecare, pe aeroportul Bănoa­ lel cu aceasta, aici se acordă o marc nerii unor producţii sporite de le­
va, delegaţia Asociaţiei de prietenie
afară ! urmă cu realizarea planului. de la începutul anului şi pînă acum, şovieto-romină condusă de A. V. sa au fost prezenţi Marin Florea atenţie şi asigurării unei baze fura­
Şi începu să ridă zgomotos. Organizaţia de partid a interve­ In medie zilnic cu 27 kg. mai multă Gtebnev, vicepreşedinte al Asocia­ lonescu, vicepreşedinte al A.R L.U S., jere corespunzătoare. Astfel, in afa­ gume s-au luai măsuri pentru ca
— Asta miroase a laudă ! nit însă hoiârit în această proble­ fontă pe m.c. volum util decît era ţiei, redactor şef adjunct al zia­ Constantin Prisnea, membru în Bi­ ră de cultivarea plantelor furajere, jumătate din suprafaţa ce se va cul­
— Ai dreptate — mi-o zise el, mă. De aceea acum agregatele sînt planificat. Rezultate bune s-au ob­ roul Consiliului General A.R.LU.S., consiliul de conducere al gospodări­ tiva să fie fertilizată.
de data aceasta foarte serios Dar bine întreţinute, reparate la timp. rului „Izvestia"", sosită în ţara noas­ reprezentanţi ai Ministerului Aface­ La realizarea în bune concliţiuni
ce să faci, dacă faptele-s de laudă ? Ba mai mult, se caută insistent noi ţinut şi la secţia ll-a furnale de la tră cu prilejul semnării planului de rilor Externe, activişti A H L.U.S. ei se îngrijesc şi de sporirea a acestor lucrări o contribuţie de
colaborare pe anul 1964. dintre Aso­
— Apropo, cit mai e plusul ? metode de lucru în reparaţii pen­ Hunedoara, al cărei colectiv a ela­ ciaţia romînă pentru legăturile de A lest de faţă I K. Jegaliu, am­ producţiei pe pajiştile şi fîncţele na­ seamă şi-au adus-o colectiviştii Ioan
— Păi, în ianuarie, ştii : 6.564 tru ca staţionarea să dureze cit borat în acest fel, peste planul zil­ prietenie cu Uniunea Sovietică, basadorul Uniunii Sovietice în R P. turale. In acest scop, zilele trecute Fleacă, Nicolae Cacovcanu, Sofia
tone. în luna aceasta, pi na in 23, mai puţin, lată un exemplu. nic, sute de tone de fontă. A.R.LU.S. şi Uniunea asociaţiilor Romînă. s-a început acţiunea dc fertilizare Scnlcar şi alţii.
avem.. 8369. Fă socoteala... Mai După grafic, în aceste zile este (Agerpres) sovietice de prietenie şi legături (Agerpres). a 50 ha de păşune cu urina colec­ S. DIETRICII
mult de 15 000 tone. Şi să ştii că prevăzut să se repare capital cup­ tată in timpul iernii. colectivist
asta nu-i landă ! torul nr. I. Pregătirile au început Imprâştierea urinei se face cu
Dc ce nu? Merită laude între­ însă cu mult timp in urmă. La ni­ Expunere deşpre viaţa ajutorul unei cisterne pe roate, con­ G.A.C. Colectiviştii din
gul colectiv de muncă de la oţe- vel de combinat s-a stabilit un co­ Curs de calificare pentru forestieri fecţionată pe plan local care are o Sarmisegafuza Saimisegeiuza,
)ăna Martin nr. 2 a C S. Hunedoa­ lectiv care să organizeze repara­ şi opera Ini capacitate de 1000 litri Pentru ca raionul Haţeg,
ţia. S-au făcut o serie dc lucră Al
ra, care a obţinut acest remarcabil De citcva zile, la sectorul dc exploatare Baiu Marc al îngrăşămintul să fie distribuit uni­ s-au convins din proprie experienţă
succes. Menită laude echipele con­ premergătoare, care vor face ca du­ I.F. Haţeg, s-a deschis un curs dc calificare pentru meseria In cadrul anului „Eminescu", So­ form cisterna este prevăzută cu un de avantajele mari pe care Ic prezintă
duse dc Başiea loan, Oreit Paul şi rata de execuţie a reparaţiei să fie dc mecanic dc hmicular. Acest curs este frecventai dc 35 cietatea de ştiinţe istorice şi filolo­ sistem dc ţevi, fiecare din ele avînd fertilizarea solului cu gunoi de grajd
mai scurtă decît la alte lucruri si­
Ciocan Alexandru, evidenţiate în milare. S-au asamblat pai tea cen­ dc cursanţi, muncitori forestieri. gice — filiala Deva, a organizat în şi îngrăşăminte chimice, pentru ob­
întrecerea socialistă... trală şi capetele cuptorului, s-au In planul dc şcolarizare pe acest an I.F. Haţeg arc pre­ ziua de 27 februarie a.c. prezenta­ mai multe orjfieii. ţinerea de producţii sporite de ce­
nginen.il Nicolae Sîntinibrea- executat săpături lingă pereţii ca­ văzut să nui califice 25 de muncitori in meseria dc mecanic rea unei conferinţe pc tema „Pro­ ing. LADISLACJ SEGIILDV reale la ha. Iată de ce ei acordă şi
« nu, şeful oţelăriei Martin nr. merei de zgură şi în jurul subere- de fierăstrău, din care 7 au şi fost trimişi pentru calificare bleme actuale în cercetarea operei preşedinte al G.A C. in ateste zile o atenţie deosebita
2, era pe platformă. Discuţia ia I.F. Sebeş, precum şi 10 tractorişti. După şcolarizare,
— cum se putea altfel ? — a ajuns lor şi ventilelor, s-au atacaL lucră­ aceştia vor lucra cu mecanismele cu tare întreprinderea noas­ lui M. Eminescu". Conferinţa a fost G.A.C. In acest an co­ transportării in cîmp a îngrăşămin­
rile la instalaţia de răcire, s-a fă­
tot la depăşirea de plan tră va fi înzestrată in ace*?. an. expusă de tov. Ioan Oană, conferen­ M iercurea lectiviştii din Mier­ telor organice şi minerale. Pînă
— Se va menţine ritmul acesta? cut o aprovizionare corespunzătoa­ Spectacol ţiar universitar, care a făcut o pre­ curea vor cultiva acum, cu cele 50 atelaje ale gospo­
— l-am întrebat. re cu materiale. Bineînţeles, toate cu legume o suprafaţă de 20 hecta­ dăriei colective s-au’ transportat in
acestea în timpul funcţionării în pentru colectivişti Gll. ALBEAMU zentare amplă, la un înalt nivel
— De ce nu ? Există toate con­ plin a cuptorului. In timpul repa­ re. Pentru asigurarea răsadului ne­ cîmp peste 2.100 tone dc gunoi de
diţiile. Ştii cum zic oţelarii : „Dă-i raţiei. montarea se va face pe $u- Recent, echipa eu.j- (Din postul dc corespondenţi ştiinţific a personalităţii marelui cesar, au fost amenajate răsadniţe grajd pe tarlalele ce vor fi cultivate
cuptorului ce-j trebuie şi el iţi dă bansamble mari. tural-artislicâ a cămi­ voluntari dc la I.F. Ha(eg) nostru poet şi a operei sale pe o suprafaţă de 650 m p. Deoarece cu cartofi şi porumb.
cit oţel ii ceri. Altfel se supără../" Toate acestea vor permite — aşa nului cultural din Să­ pe mare parte din cele 20 hectare Jn această acţiune s-au evidenţiat
Dar cuptoarele noastre nu s au su­ după cum aprecia tovarăşul inginer laşul Superior, raionul La bibliotecă, Conferinţa a fost audiată de peste se vor cultiva roşii timpurii, guli- în mod deosebit colectiviştii Filip
părat în acest an fiindcă au avut Sinîiinbreamt — ca durata repara­ Haţeg, a prezentat un o activitate T;00 participanţi, tineri şcolari şi ca­ oarc, ardei, varză şi altele, s-a tre­ Armioni, Simion Mitulescu, Pascu
tot timpul ce lc trebuie. Furnalişiii ţiei să fie cu circa 15 zile mai scur- frumos program artis­ dre didactice.
şi-au făcut din plin datoria. (Mi-am ■â dccit în cazurile clasice Asta tic în fgta colectivişti­ Lolosirca diverselor torme in mun­ cut din timp la semănatul in răsad­ Cristian, Adam Săvulescu şi alţii.
amintit că de la începutul anului înseamnă un cîş’ig dc citeva mii dc lor din Deinsus. Cele ca cu CQrlea, constituie una din me­ S. BRADEANU niţe a acestora în vederea producerii I. ZEICONC
la CS Hunedoara s-au produs pes­ tone de otel. mai multe aplauze todele prin care colectivul bibliotecii corespondent eşalonate a răsadului. Pină în pre­ colectivist
te plan mai mult de 10 000 tone O ţelarii de la secţia a ll-a a com­ le-au cules brigada ar­ din Dobra, raionul Hia. caută să tre­
fontă !). Prin urmare, dinspre par­ binatului luinedorean au de tistică de agitaţie care zească tot mai mult gustul pentru
tea asia totul e în regulă ; simeni îndeplinit anul acesta sarcini a interpretat sceneta citit al ţăranilor co le diviţii şi a sa­
siguri (ă şi in viitor vom primi importante Succesele de pînă acum. „Intre noi colectiviş­ lariaţilor din comună.
fontă. Bineînţeles că nici noi nu modul cum au fost ele obţinute şi tii" şi solistele Maria Pe această linie. au lost organizate c  l n o u ă l e a c a z
stăm cu mîinile în sin. Bunăoară felul cum se munceşte dau certi­ Mang şi Rozalia Vreja. dc la începutul anului trei prezentări
acum. cînd furnalul nr. !> se alia în tudinea că ei se vor ridica la înăl­ dc curii Iu care au participai un nu­
vena raţie capitală. Cum c şi firesc, ţimea acestor sarcini Iar dacă să­ mai de 89 cititori Au mai lost orga­ De cînd s-a introdus judecata Deşi nu era de lată, colectivul o seamă de întrebări Ia cate sin­
primim mai puţina fontă lichidă şi geata realizărilor a „spart" graficul, Conferinţa nizate două recenzii dc cârti, cu 87 tovărăşeasca in întreprinderi şi in­ a hotărît să-/ judece in lipsă şi sâ gur iiofi să doi răspuns $/ găseşti
sîntom nevoiţi să mărim consumul nd-i nimic ; să tot fie asemenea ne­ participanţi, o seară literară cu temu stituia, la E.M. Săcărimb-Certei au transmită concluziile organizaţiei răspuns la fiecare, in măsura in
de fontă solidă. Aceasta însă duce cazuri .. Pol fi făcute şi alte gra­ bilele trecu ie, din iniţia­ „Coşbuc, poci ai ţărănimii", ia care avut loc 9 procese. Se pare că c U.T.iM.; el iiind utemist. De altlcl caic te dezbraci dc haina egois­
la prelungirea duratei de elaborare fice ! tiva comitetului sindicatu­ au luat parte 98 cititori, precum şi cam mult spus procese. Şi totuşi şi neprezen/arca la proces (ştia ca mului şi-fi dai seama de rolul tău
a şarjelor şi in ultimă instanţă la N. AIMDKOM/ICJIK lui, la fabrica chimică din un simpozion literar „Cartea politică sini procese, procese in care se ju- trebuie să fie piezent), spune ceva, în cimpul muncii şi a vic/ii noi.
Orăştic, iov. Nicolae Dă- şi rolul ei in educareu maselor'', ta decă anumite abateri sâvirşHc, dar este o dovadă in plus că nu sc Apoi. organizaţia de tineret ţi-a
în vizită la textiliştj ni IA, profesor la Şcoala cuie au participai i 26 cititori. a căror gravitate nu impune ajun­ împacă cu disciplina. acordat o încredere mare ; te-a
medie din Orâşiie, a expus Ca urmare a manifestărilor organi­ gerea tu tribunal. Dcsi)rc toate lipsurile lui s-a vor­ primit In rindurilc sale ca utemist
Organizaţia sindicală de la filiala fabrica şi îndeosebi oamenii care in faţa muncitorilor, ingi­ zate s-au înregistrai un număr dc 2(i2 N-a trecut prea mult timp de bit pe larg h proces ■, şi toţi care Cu siguranţă că, în timp cc ţi se
B R P.R. din Sebeş a organizat o vi­ le stăpînesc şi le miuuiesc cu pri­ nerilor, tehnicienilor şi cil Hori. cu 1.151 cârti citite. Rezul­ cind la întreprinderea respectivă u au vorbit au apreciat ca minimă discuta cererea şi îndeosebi în
zită a salariaţifor instituţiei noastre cepere şi abnegaţie pentru îndepli­ funcţionarilor de la secţia tatele obţinute pînă acum constituie avut loc cel de-al nouălea proces, sancţiunea cc i s-a dat j)e linie ad­ momentul cind ţi s-a inmînat car­
la fabrica de tricotaje din localita­ nirea sarcinilor de plan, precum şi l chimică conferinţa inti­ un imbold in vederea organizării de pc care unii îl numesc al nouălea ministrativă. Din conţinutul discuţii­ netul dc membru al U.T.M., aveai
lor a reieşit limpede că tinărul res-
caz.
te. Cu prilejul acestei vizite am luat grija ce o manifestă faţă de calita­ tulată „Romînîa pe glob — cit mai multe manifestări, pentru In slirsil. După terminarea schim­ ixrcliv este vinovat pentru abateri emoţii, îţi tăceai preocupări dc vii­
cunoştinţă de procesul tehnologic de tea produselor fabricii. ieri şi azi". liopularizarea curţii, pentru utruycrca bului. minerii din sectorul I s-au care nu caracterizează tineretul lor, ic gindeai cum să dovedeşti
fabricaţie şi condiţiile de muncă. VIOREL ROŞlANU I DEŞTE LEI E a cit mai mullt cititori. indrciilal spre sala de ajycl, unde nostru. încrederea cc ţi s-a acordat (?l)
S\ NEDELCOVICJ
Normal, fiecare tinăr jirivcştc lu­
Ne-au impresionat maşinile moderne corespondent corespondent corespondentă fresătlrt pentru urmu să aibă loc procesul. Să reţinem : indisciplină in mun­ crurile aşa Probabil că alunei cind
şi utilajele cu caic este înzestrată Completul de judecată era consti­ că, lip să de respect /aţă de supe­ li s-a acordai aceasta încredere
cea de a treia tuit : condiţiile jacnlnt începerea riori săi, jigniri la adresa tovară­ ti-ni luai un angajament in lata
procesului erau asigurate. „ Incul- şilor săi dc muncă. Mai reţinem şi
Bienală de aria paf/" erau doi oameni, salunati ai laplul că lacc jiarte din rindurilc otganizaţici. L-cu uitat ? Dacă asta
nfre proiecta infi., c situaţia, nu c deloc plăcută. Sc
populară întreprinderii. S-a începui cu pri­ organizaţiei U.T.M. Cc contrast iz­ pot desprinde dc aici mulic con­
♦ori şi locatari mul, Alexandru Bălăneanu, un mi­ bitor I Fără să mai laccni aluzii la cluzii pc cate tovarăşii dc muncă
In prezent, a- ner mai in virstu. vinovat pentru alte stări dc lucruri, jnitcm spune li Ic-au spus, li-au atras aienfia
Jn ziua de 27 februarie* a c. a proapc 100.000 de că a mers la lucru in stare de ebrie­ cu laptele lui contravin spiritului asupra Ic Iu lui cum trebuie să pri­
avut loc la Deva o înlîlmie între creatori populari tate. Sclul sectorului l-a observat relaţiilor noi de muncă şi sint in­ veşti munca, viaţa, relaţiile dintre
proiectanţi, constructori şi loca­ dc la oraşe şi sate şi. pe loc, a luat măsurile ce se compatibile cu calitatea cc o are hne şi ci.
tari ai blocurilor nou construite. se pregătesc pen­ impuneau. Dar Bălăneanu nu a linul pc linie de organizaţie. Şi jacntrn
Organizată de către Comitetul tru pea dc-a ireia scamă dc staturile bune cc i s-au că a dovedii că nu este la înălţi­ Dacă jaină acum nu ai înţeles
orăşenesc de partid, Inrîlnirea a bienală dc* arta dai. După citeva zile a repetai gre- mea misiunii lui duble — de om al totul, străduicşte-tc să înţelegi de
reunit conducători ai D.S.A.P.C, populară. şcalu. Atunci, şelul sectorului, con- muncii şi dc utemist — e bine să - i acum încolo I La îndemnurile şi
T.RC.H, grupului de şantiere, La această larg a suitindu-se cu conducerea exploa­ subliniem unele lucruri de care in sloiurile tovărăşeşti pc care Ic
1 G.O., Sfatului popular orăşenesc, întrecere artisti­ tării, a propus să lie supus judecăţii viilor să ţină seama. primeşti răspunde cu lapte, cu lapte
organizatori dc grupe de partid că, carc-şi propu­ colective. Munca ■— lactorul esenţial al demne de un tinăr, dc uri utemist.
şi responsabili ai comitetelor de ne să valorifice Cei de lojă i-au dezaprobat com­ întregii activităţi, fără de care exis­ I F.
bloc, locatari şi constructori care şi să îmbogăţeas­ portarea ; s-au st/ăduil să-l iacă să tenţa este imposibilă — trebuie
lucrează pe şantierele dîn Deva. că tezaurul dc artă înţeleagă că a greşit, că s-a abătut privită cu maximum de rcsj)cct.
Discuţiile purtate cu acest pri­ populară, ei par­ dc Iu normele tehnice de securitate Munca la noi e. pe cit de nece­
lej s-au referit la felul cum pro­ ticipă cu variate a muncii. Dm cauza lui putea avea sară, pc alil de inimoasă ; ca im­ Măsuri aplicate
iectanţii şi constructorii au lu­ lucrări : costume, loc un accident care ur li umbrii primă in om încredere, oiatimism,
crat pentru a asigura oamenilor cusături, broderii, activitatea întregului sector In acest devotament ; dezvoltă aptitudini în producţie
muncii apartamente cît mai con­ ţesături populare, spirit o primit staluri, recomandăr/ noi. il lacc conştient de menirea
fortabile. împletituri, cera­ şi îndrumări, pc care trebuie să Ic lui in i)rocesul produci ici bunu­
Cei prezenţi la înLîlnire au făcut mică, crestături in in in considerare in modul cel mai rilor materiale. Şi cile nu s-ar pu­ Colectivul de muncă de la Pre-
lemn, obiecte lu­
unele propuneri . preţioase, prin­ crate în piele, os, serios. ica spune despre muncă, despre paraf/a cărbunelui din Petrila, w
tre care amintim : folosirea pe piatră, metal, pic­ NI ui viu s-a discutat in juiul ce­ influenţa Ct pozitivă asupra omu­ angajat ca în acest an, să obţină
scară mai largă a materialelor lei de-a doua persoane din proces lui. Dacă uşa stau lucrurile tu, succese tot mai frumoase Pentru
tură pe sticlă in­
clin mase plastice la amenajarea spirate dc tradi­ — hnărui Zahatia Mihai. care obiş­ Zaharia Mi hai de ce Ic priveşti alt­ realizarea angajamentului luat, con­
interioarelor, introducerea unor ţiile locale speci­ nuieşte să nesocotească dispoz.il ii le lcl, de cc priveşti alllel munca, dc ducerea lehnico-administrativă, spri­
cutii pentru corespondenţă la fice. Ele vor fi cc i se dau, lacc abateri rciiclalc ce nu o rcx/aecfi şi de ce nu le jinita de organizaţia de partid, a
parterul fiecărei scări, îmbunătă­ prezentate publi­ dc la disciplina muncii, jigneşte mindreşti de kiptul că. alături dc întocmit un plan în care au fost
ţirea izolaţiei Ionice între etaje, cului în cadrul a maiştrii şi pc a/fi oameni mai in ortacii tăi, />jrlicij)i la inlăptuirca
îmbunătăţirea sistemului de aeri­ numeroase expo­ virslă. prevederilor planului dc stat ? lată prevăzute măsuri eficace. Din m a­
sire al cămărilor şi dependinţei ziţii, ce sc vor surile larevazute, pînă în jarezent
destinată băii, construirea unor deschide cu acest un număr de 77 au şi fost apli­
crematorii sau platforme speciale prilej in întreaga Expuneri pentru tineret cate în producţie. Dintre acestei
pentru gunoi, proiectarea şi con­ ţară. Lucrările se­ amintim : modificarea reţelei de
struirea unor dependinţe pentru lecţionate dc-a aer comprimat de la canalul ape­
parcarea bicicletelor, motocicle­ lungul concursu­ La invitaţia Comitetului regional punerile „ Socialismul şi familia". lor de spălare, introducerea indi­
telor şi autoturismelor. lui vor figura în Hunedoara al U.T.M. şi a Comite­ Venind cu exemple concrete şi, ba-
In acelaşi timp, locatarii s-an expoziţia republi­ tului pentru cultură şi artă din ca­ zîndu-se pe numeroase fapte întîl- catoarelor de înregistrare a debi­
angajat să întreţină mai bine cană, al cărei ver­ drul Statului popular regional, to nite de cililorii ziarului „Scînteia telor de spălare, betonarea şi că/a-
atît interioarele cit sî exterioare­ nisaj va avea loc varăşul Tudor Popescu, profesoi uni­ tineretului" la rubrica ,,Să vorbim tuşirea silozului tampon şi altele.
le blocurilor, să amenajeze zo­ la Bucureşti, în versitar din Bucureşti, a ţinut zilele despre tinereţe, educaţie, răspun­ Măsurile aplicate au dus la spo­
nele verzi din jurul acestora, să luna august trecute cîleva expuneri în faţa a deri", profesorul universitar Tudor rirea productivităţii muncii, la îm ­
participe în mod activ la acţiu­ numeroşi tineri. Popescu a reuşit să facă expuneri bunătăţirea calităţii cărbunelui, la
nea de înfrumuseţare a oraşului. creşterea indicilor de utilizare a
Intîlniiea a constituit un valo- £ şi acesta un La Petroşani, în sala clubului sin interesante şi instructive.
ixk schimb de experienţă între semn care anun­ dicatelor, la clubul tineretului din maşinilor şi utilajelor ele.
proiectanţii, constructorii şi lo­ ţă sosirea primă­ Hunedoara şi la Casa raională de VIOREL LUCACEL
catarii din oi'aşul Deva. verii. cultură din Sebeş, aproape 700 de activist al Comitetului regional PETRU GAlNÂ
Foto : V ONOIU tineri au audiat cu mult interes ex­ Hunedoara al U.T.M, corespondent