Page 98 - 1964-02
P. 98
Pag. 2 Drumul socialismului Nr. 2853
Rezervele de sporire Comitetul executiv
a producţiei agricole — AGENDA
mai deplin folosite! RADIO al Sfatului popular al regiunii Hunedoara
Gospodăria colectivă din Orâstie 1 MARTIE 1304
are largi posibilităţi pentru spori Programul I: 6,00.Concert de di organizează un CONCURS
rea producţiei de cereale. Aceste mineaţă; 7,10 Prelucrări corale; pentru ocuparea urm ătoarelor posturi ;
posibilităţi n-au fost insă folosite 8.00 Sumarul presei centrale; 8,06
pe deplin. Darea de seamă şi discu Cintece şi jocuri populare; 8,30 • secretar al Comitetului cxccu (iv al Sfatului popular al oraşului
ţiile purtate în adunarea generală Teatru la microfon pentru copii : raional Pctrila ;
au arătat că, condiţiile pedoclimatice „In ţara codrilor de iarbă"; 9,30 o secretar al Comitetului cxccu tiv al Sfatului popular al comunelor;
de aici permit colectiviştilor să ob Biblioteca co Muzică de estradă; 10,45 Formaţii — Luneoiul dc Jos, raionul Brad
ţină producţii sporite de cereale la munală din To- corale de ama toii; 11,03 Muzică' — Strungari, raionul Sebeş
teşti a înscris în
hectar. Pentru aceasta este insă ne primele două luni din operete; 11,30 Muzică popu — Dacia şi Cristur, oraşul re gional Deva.
cesar să se aplice in mod riguros ale anului 305 noi lară; 12,00 Interpreţi de muzică La eoncui*sul pentru ocuparea postului de secretar al Comitetului
Întregul complex de măsuri agro cititori. C5r|ilc ci uşoară; 13,10 De toate pentru toţi; executiv al Sfatului popular al oraşului raional Petxila, pot să se în
tehnice. Anul trecut, gospodăria a tite dc aceştia de 14.00 Melodii populare la cererea scrie cei ce au studii medii sau eclii valenţe cu acestea şi au stagiu (prac
obţinut pioducţil sub posibilităţi. păşesc cifra de ascultătorilor; 15.00 Din viaţa sa tică) de 7 anî in domeniul muncii administraţiei de stat, de preferin
Care este cauza ? Nu toată suprafaţa 2.000. telor patriei; 15,20 Program muzi ţă la sfaturile populate.
ce s-a însămînţat cu culturi cerea IN FOTOGRA cal dedicat fruntaşilor de pe o- La concursul pentru ocuparea postului de secretar al comitetului
liere a fost pregătită în mod cores FIE : Cititori la goare; 17,00 Melodii de primă executiv al sfatului popular comun al, pot să se înscrie cei ce au studii
punzător, iar îngrăşarea terenului bibliotecă. vară — muzică uşoară; 18,00 Mu medii sau echivalente cu acestea şi un stagiu dc cel puţin 5 ani in
cu gunoi de grajd s-a făcut pe su zică populară interpretată de Lu- muncă la sfaturile populare, in invăţămînt sau în alt domeniu al
prafeţe mici, deşi gospodăria dis creţia Ciobanu şi Grigore Kia- administraţiei de stat.
punea de cantităţi însemnate de ase zim; 18,30 Cărţi care vă aşteap De asemenea pot să se înscrie şi absolvenţii şcolii de 7 ani care au
menea îngrăşăminte. Deşi insămin- tă; 19,00 ..Am îndrăgii o melo un stagiu de cel puţin 10 ani in muncă la sfaturile populare sau în alt
tarea terenului s-a făcut cu seminţe die" — emisiune de muzică uşoa domeniu al administraţiei de stat.
din soiuri de mare productivitate, ră rominească; 19,30 Program de Cererile de înscriere la concurs se vor depune la Comitetul execu
atît la gt'iu cit şi la porumb, datorită tiv al Sfatului popular regional Hunedoara, în Deva, pînă la dala de
faptului că nu s-au aplicat la timp romanţe; 20,05 Teatru la micro 16 martie 19G4, fiind însoţite do* următoarele acte:
şi pe toate suprafeţele lucrări de fon premiera „Umiliţi şi obidiţi” ; • copie dc pc actul dc naştere :
întreţinere a culturilor, producţiile 21,40 Noi înregistrări de muzică • actul de studii în original sau în copie legalizată ;
au fost diminuate. uşoară rominească; 22,35 Muzică • dovadă asupra stagiului în muncă in administraţia de stat ;
Faptul că existau posibilităţi să se de dans. • certificat dc sănătate eliberat de circumscripţia sanitară sau poli
obţină producţii mult mai mari faţă Programul II: 7,00 Cîntâ fan clinica dc care aparţine candidatul ;
de cele realizate este dovedit de fara reprezentativă a Armatei; • dovada situaţiei militare eliberată dc comisariatul militar (pentru
bărbaţi);
rezultatele obţinute de unele echi 7,35 Jocuri populare; 8,00 Clubtu • autobiografic.
pe dîn cadrul gospodăriei. Astfel, voioşiei ; 8,35 Estrada dimineţii ; Concursul va avea loc la Comitetul executiv al Sfatului popular
colectiviştii din echipa a H-a, bri VEŞTI CULTURALE DIN RAIONUL ILIA 9.00 Muz; Mi din opere -cerută de al regiunii Hunedoara cu sediul în Deva. str. Di*. Petru Groza nr. 22,
gada l-a de cîmp (sef de echipă Expunere ascultători; 10,00 Melodii popu in ziua de 2G martie 19G4, orele 9.
Petru Tudoran) executînd ia timp experienţă între brigada î din Mia tru a efectua un schimb de experi lare; 10.23 Muzică uşoară inter Concursul va consta dinlr-o probă scrisă si una orală asupra cunoş
si de calitate lucrările de întreţi Zilele trecute, la casa raională de şi brigada II din localitate, aparţi enţă. la căminul cultural din Lăsâu. pretata de mici formaţii; 13,55 tinţelor în domeniul construcţiei şi administraţiei de stat.
nere. a obţinut de pe o suprafaţă cultură, tov. prof. Gheorghe Cîndea nătoare aceleiaşi gpspodăiii agrico întrecerea amatorilor a fost urmări Cintece şi jocuri din legiunile Tematica problemelor concursului ’se poate consulta la Comitetul
de 40 hectare 3.800 kg porumb şliu- a prezentat expunerea intitulat A „Po le colective — Ilia, privind munca tă de peste 230 spectatori. O frumoa patrie'* 13.45 Muzică uşoară in executiv al Sfatului popular regional (secţiunea secreiariat-adminisfra-
leţi la hedar, cu toate că porum litica exieină a Republicii Populare desfăşurată. Cu acest prilej, a fost terpretată de Gicâ Petrescu; 14,15 tiv), precum şi la comitetele executive ale sfaturilor populare raionale,
bul a fost cultivat Intr-un teren Jlomiue — politică activă de pace prezentat pentru colectivişti un spec să impresie a lăsat, cu acest prilej, La microfon Satira şi umorul ; orăşeneşti şi comunale.
podzolîc, de deal. Echipele a IlI-a s. colaborare internaţională". Aceas tacol comun al formaţiilor din Mia brigada artistică de agitaţie din Lâ- 15.00 Muzică ti.şonră; 16,15 Jocuri
şi a IV-a din aceeaşi brigadă, dr'si ta a fost audiată cu viu interes de .şi Bacea, alcătuit din cintece, reci pugiul de Jos, care a interpretat tex populare; 16,30 Melodii de estra
au însămînţat porumbul inlr-un te circa 300 de oameni ai muncii din lo tări, melodii interpretate de solişti tul „La noi în gospodărie", echipa dă; 17,00 Cintece pentru cei mici;
ren aluvionar de luncă, întîrziînd calitate In continuare, formaţiile şi piesa de teatru intitulată „Veci 17,15 Oameni şi fapte; 17,25 Din t.ff. COMBUSTIBILUL Q5VA
executarea lucrărilor de întreţinere artistice ale căminelor culturale din nul lui Euscbiu". Cei peste âf)f) de de dansuri din Fintoag şi soliştii vo folclorul muzical al popoarelor ;
au realizat o producţie medie de Zam şi Almaş-Seliste au prezentai participanţi au aplaudat cu căldură cali de la ambele cămine culturale 18,29 Melodii «de dragoste; 19,05
numai 2000 kg. porumb ştîuleţi la un bogat program. De mult succes măiestria dovedită de artiştii ama Schimbul de experienţă s-i dove Program de cînteee şi jocuri aduce la cunoştinţa posesorilor de tichete
hectar. Dacă de pe întreaga supra s-tiu bucurai tarafurile din cele două tori. dit deosebit de vitîl, artiştii amatori populare; 20,00 Cîntă orchestra
faţă cultivată cu porumb se obţinea sate, echipa de dansuri populare din Ray Connil; 20.25 Muzică de pentru lemne de foc că pe taloanele
o producţie ca cea realizată de echi AImas Soliste, precum şi soliştii vo Schimb de experienţă desprinzând clin această acţiune cu dans; 21,30 Scriitori în lumina
pa condusa de Petru Tudoran. gos cali. între amatori noştinţa folositoare documentelor: I. L. Caragiale; 1 şi 2 se eliberează combustibilii numai
podăria putea obţine în plus 297.000 23,10 Mu/.îcă de dans; 24,00 Con
kg porumb ştiulete Spectacol Formaţiile artistice de amatori ale NKOLAE ZMED cert de noapte. pînă la data de 31 martie 1964.
Trăgînd învăţăminte din lipsurile La căminul cultural din Bacea a căminelor culturale din Lăpugiul de directorul Casei raionale de
manifestate, consiliul de conducere avut loc, de curînd, un schimb de Jos şi Kintoag s-au deplasat, pen- cultură — Ilia CINEMA Posesorii de tichete sini rugaţi a se
a prezentat în faţa adunării gene 1 MARTIE I3G4 prezenta la depozite din timp, in ve
rale un plan de măsuri care să asi DEVA: Ouiviloq — cmemaio*
gure în acest an realizarea sl de graful „Pa///a' ; Impărâlia oglinzilor derea evitării aglomeraţiei.
păşirea producţiilor planificate. In slrimbe — cinematogralul „Arta" ;
acest plan sînt prevăzute lucrările La cercul literar al şcolii PETROŞANI: Podul rupi — ci
ce se vor efectua si cantităţile de nematograful „ R e p u b l i c a A h I
îngrăşăminte ce se vor aplica pen Literatura rominâ oferă nenumă fie prezentaţi în cadru) aceleiaşi şe O vitrină a expoziţiei s-a intitu acest tineret — cinematogr-u-
tru creşterea producţiei de cereale. rate exemple de prietenii între dinţe festive. lat „Din activitatea cercului literar lul „7 Noiembrie“ ; ALBA IU-
Anul acesta o suprafaţă de 40 de scriitori care au avut drept roade o Intre referatele ţinute remarcăm „Mihai Eminescn". Aici au putut fi LIA:, Pisica dc mate — cinemu- COMBINATUL CARBONIFER j
hectare cu porumb va fi irigată. De creaţie artistică superior realizată. cele ale elevelor Rodica Creţii des văzute cîtevn exemplare din nu Inqralul „V icloi ia" ; Balada husa
pe această suprafaţă colectiviştii In acest sens amintim prietenia mărul cel mai recent al revistei rilor — cinemaiogialul „23 Au „VALEA JIULUI" PETROŞANI j
pre „Delavrancea — viaţa şi opera"
scontează să obţină o producţie de Eminescu-Ci eangâ, cel din urmă — şi Crista DfVling despre „Viaţa „Pagini şcolare", revistă a cercului gust" ; SEBEŞ : Tudor — seria l $i
H — cinematoqmhil „ Progresul" ;
8 000 kg. ştiuleţi la hectar. De ase sc i iinchi-şi opera îndemnat de pri literar, cu publicaţii ale membrilor Tudor — seria l şi II — cinemalo*
menea. pentru cointeresarea colec mul; prietenia Eminescu-Slavici, la şi activitatea lui Alexandru Vlahu c erc ului ca: „Poezie" si „Republica", graiul „Sebeşul” ; ORĂŞTIE; Cel a re in stoc disponibil?
ţâ
tiviştilor în executarea lucrărilor fel de binefăcătoare. Tot în secolul ale elevei Lia Lupea, apărute în mai mare spectacol — cinemato i
de întreţinere şi recoltare, pentru trecut, o prietenie fecundă pentru Au mai avut loc apoi recitări din „Srinleia tineretului". graful „P ofto"; Drumul spre chei
obţinerea de producţii sporite, se litera tura romînă a fost aceea între operele celor doi scriitori, precum Atrăgeau de asemenea atenţia cu — cinemaloqralul „ f l a c ă r a H A — piese fontă presiune; j
va acorda echipelor care depăşesc Delavrancea şj Vlahuţă, căreia ulte şj din creaţiile proprii ale membri legerile de folclor ale elevilor din ŢEG: Numai statuile lac — cinema
producţia planificată 30 la sută din rior i se alătură şi T. L. Caragiale. lor cercului literar. perioada vacanţei de iarnă’. ... tograful „Popular" s BRAD: Vară — ferofosfor; !
depăşirea realizată. Brigadierii Va- Ceea ce îi lega pe cei doi mari La această serbare a fost prezen Drept ilustrare a operei lui Dela- 5i lum — cinemaloqralul „Sl. ro
şie"; ILIA : ArhivQ secreta de pe
stle Sălă.ian si Nistor Traian s-au scriitori, Delavranrea-Vlahuţă, era tată o expoziţie tematică cu aspecte vruncea. în partea a doua a progra Elba — cinematograful „ Lumina" ,- — oţeluri pentru scule de diferite j
angajat să depăşească producţiile adînca lor dragoste pentru popor şi din viaţa şi activitatea celor doi mului, elevii au prezentat actul III SIMBRIA: Aqatha, lasu-le de cri
planificate la cereale cu 100 kilo ura împotriva asupritorilor lui. scriitori. In vitrina — Ediţii ale ope din „Apus de soare". A fost prima me — cinematograful „ Mureşul" ; dimensiuni;
grame la hectar şi cu 1000 kilogra Prietenia lor se bizuia pe stimă şi rei lui Vlalniţă — se puteau vedea dată in activitatea cercului nostru ZLATNA: Voi li mamă — cine-
me la cartofi. încredere. printre altele — ediţia princeps — cind am încercat să prezentăm o matogralui „ Muncitorul" ; LONEA: — cărămizi de şamotă fasonate ; i
Anul acesta gospodăria colectivă Romînia pitorească — Bucureşti dramă. Căpitanul Frocasse — cinemato
din Orâstie cultivă 350 hectare cu Pe această temă am organizat re 1908 — cu ilustraţiuni de Grigore- Serbarea cercului literar, luată în graful „Minerul"-, TEIUŞ: Hamict — izolatori electrici; i
Crîu şi 248 hectare cu porumb pen cent Ia cercul literar ..Mihai Emi- scu. Opera lui Delavrancea a fost ansamblu, a constituit un bun prilej — cinematograful „Victoria" ;
APOLDUL DE SUS: Albă ca Ză
nescu" din şcoala noastră o şedinţă
tru boabe. Aoordînd atenţia cuve de asemenea expusă în nenumăra pentru instruirea, educarea şi docu pada — cinematograful „23 Au- — r u l m e n ţ i . J
festivă cu elevii clasei a X-a B cu
nită executării la timp si în bune tema „Delavrancea şi Vlahuţâ — tele ediţii din E.S.P.L.A. sau din mentarea elevilor noştri în legătură ausl"; CÂLAN: Luoeni 29 — ci
conditîunî a tuturor lucrărilor agro colecţia „Biblioteca pentru toţi". cu activitatea, opera şi epoca in care nematograful „Tabăra I.C.S.H,’ . Livrare a materialelor se face prompt, j
tehnice la fiecare cultură în parte, scriitori prieteni". Au mai fost organizate apoi vitri au trăit Delavrancea şi Vlahuţâ.
colectiviştii din Orăstie au toate con în cuvîr.tul de deschidere, eleva nele „Delavrancea si Vlahuţâ în pre TEATRU pe baza comenzilor trimise pe adresa: j
diţiile si posibililâţile să îndepli Liana Scrbu a accentuat latura pozi sa literară“ şi alte vitrine ca*e cu no f. PETRU BACIU
nească si să depăşească cu mult pro tivă a prieteniei dintre Delavrancea prindeau studii şi articole, cronici Şcoala medie „Aurel Vlaicu” 1 MARTIE 1964 Combinatul carbonifer „Valea Jiului"-* j
ducţiile planificate pentru anul 1964. şi Vlahuţă, ceea ce a făcut ca ei ‘să etc. Orăşlic DEVA: „Recoltele levistei” Tea Petroşani. >
trul de stat de estradă Deva.
strada 23 August nr. 2 telefon 301 — 303. j
BULETIN
Producerea şi îngrijirea răsadului de legume METEOROLOGIC
PBNrKUOUE
Vreme închisă şi umedă cu ce
rul noios temporal* acoperit. Vor
O verigă principală pentru obţi cu o soluţie de piatră vînătă în con rimentală din Gcoagiu, se recoman se spală. Uscarea seminţelor se face O.C.L PPODUSt M U M IA LE INTE&QAIONALA
nerea unor producţii sporite de le centraţie de 2 la sută. dă următoarele soiuri de legume în cameră la o temperatură de cădea piui iar în regiunea de
gume o constituie producerea răsa După ce s-au aşezat tocurile, ra pentru a se cultiva în regiunea 10—20°C Cu aceeaşi soluţie se pot munte ninsoare. Vintul va sufla D E V A
durilor de calitate şi în cantităţi în mele şi rogojinile, se aşteaptă 3-4 noastră : trata 2-3 serii de seminţe, cu obli moderat cu intensificări locale din
destulătoare. In anii trecuţi în re zile pentru încălzirea paiului, apoi La tomate, pentru culturile extra- gaţia de a se reînnoi apa absorbită. sectorul sud-vestic. Temperatura
giunea noastră au fost numeroase in răsadniţe se introduce un ames timptnii si timpurii este indicat hi Sămînţa astfel pregătită se insâmîn- aerului va li cuprinsă ziua între anunţa
cazuri cind nu s-a realizat planul tec de două părţi pămînt dc* ţelinâ bridul nr. 10 Bizon, iar pentru cul ţează în amestecul de pâmînt din ră 2 şi 8 grade iar noaptea între —2
şi 2 grade.
plantărilor de legume, deoarece uni şi o parie mraniţă. In scopul de a turile obişnuite au dat rezultate sadniţă la o distanţă de 5-7 cm. în
tăţile respective nu nu depus sufi preveni atacul diferitelor boli şi bune soiurile Sioux, Aurora şi Pri- tre rînduri si 1-2 cm pe tind. După PENTRU URMĂTOARELE 3 ZILE
cient interes in obţinerea răsadului dăunători este necesar să se facă rlr-crd. ce au foi mat două frunze adevărate Vor cădea precipitaţii sub for
de legume necesar. Este cunoscut dezinfectarea şi dezinsectizarea La vinete se recomandă a sc fo se face repicatnl. Răsadul care se ma dp lapoviţâ şi ploaie. Tempe
faptul că un răsad sănătos dă prin amestecului de pămînt, operaţiune losi soiul tardiv Bucureştene. pre repîcâ dezvoltă un sistem radictilar ratura staţionară.
deri bune la plantare, din el se dez rare se poate face cu o soluţie de cum si l.C.H.V. 166. mai compact si ramificat şi de aceea un bogatsortiment ck
voltă o plantă viguroasă, cu mari formatină 2 la sută, folosind la 1 La ardei gras cele mai bune re la plantare se înrădăcinează mai
posibilităţi de producţie. mc. amestec 25 I., sau Germisan, zultate s-au obţinut la soiurile : Tg. bine decîc cel nerepicat.
Pentru obţinerea răsadurilor de folosindu-sc 50 gir la 1 m c. amestec. Frumos şi Bucureşti 111 (linia 111 B). O metodă deosebit de eficace pen
legume care să îndeplinească aceste Această lucrare se face cu 10-15 La gogosari asigură producţii spo tru obţinerea de răsaduri viguroase
calităţi este necesar să sc dea o zile inainie de insămmţ 're. rite soiurile Bucureşti şi Colecti şi cu o prindere foarte bună este
atenţie deosebită pregătirii răsad Pentru combaterea diferitelor in vist 1962. repicaiul răsadului in ghivece nu
niţelor. Această lucrare constă în aşe secte care se găsesc în sol ; coropiş- De mare însemnătate pentru ob- tritive. care se pot confecţiona în
zarea gunoiului de grajd, pregătirea gospodării cu prese manuale In
componenţa ghiveciului nutritiv in
amestecului de pâmînt, aşezarea lo tră un amestec de mraniţă cernu
curilor şi a ramelor în vederea for S-falul speeut tă, pâmînt de grădină, cu un cdaus
mării paturilor de preîncâlzire. Pen de îngrăşăminte chimice complexe
tru a asigura o bună încălzire a ră în cantitate totală de 700 gr, la 1
sadniţelor trebuie să se creeze con ţincrea de răsaduri viguroase este mc. amestec.
diţii de temperatură, umiditate si niţele, viermii sirmă ş.a., se reco
mandă să se pră fu iască amestecul dezinfectarea seminţelor de legume. Dintre speciile de legume, castra
aerisire favorabile dezvoltării mi de pămînt cu Aldrin. 20-25 gr. la un La tratarea pe cale uscată, în mod veţii suportă mai greu repicatul, de
croorganismelor. Astfel, dacă gu ioc de t> nvp. Prâfuirea se face ime obişnuit se foloseşte produsul Ger aceea răsadul se obţine numai în
noiul de grajd este prea umed sau misan, in cantitate de 3-5 gr. la 1 kg.
diat după aşezarea pâmîntulni din brazde de pămint sau ghivece nu
prea uscat, microoiganismele nu răsadniţe şi se amestecă cu ajutorul sâmînţă de varză, roşii, castraveţi, tritive prin semănat direct. '0 .C .B .. PRODUSE INDUSTRIALE HUNEDOARA
găsesc condiţii bune de dezvoltare greblei. Nu sc vor folosi pentru de- ceapă. Cind sc folosesc cantităţi Administrarea îngrăşămintelor su Q
şi din această cauză răsadniţele se x.insec liza rea pâmînt ului din răsad mici de sâminţă, atunci tratarea sc plimentare la răsaduri ajută mult la •n emitea x.lc
încălzesc încet Dacă gunoiul de niţă produsele Mexatox, deoarece face în borcane de sticlă care se îmbunătăţirea calităţii acestora. Este
grajd este prea afinat, microorga chiar în cantităţi mici stingheresc umplu 2/3 din volumul lor si care bine ca în răsadniţe să se facă 2-3 •A p u b licu lu i consum ator
nismele se dezvoltă repede, tempe dezvoltarea plantelor. Aceste produ se agită timp de 5-7 minute. După îngrăşâri suplimentare. Pentru to Fiecărei femei-cadoul
ratura se ridică brusc şi nu durează se se pot folosi numai pentru pră- tratament, seminţele se pun in să mate, ardei şi vinete, la primele
decit o perioadă senilă de timp. fuiiea patului cald de gunoi, folo culeţe curate, care se păstrează în dnuă ingrăsâri se dau la 10 1. apă :
Grosimea palului de gunoi pentru preferat!
sind 110-150 gr. la un toc de răsad loc uscat pînă la semănat. 10 gr. azotat de amoniu,1 40 gr. su- UN B O G A T
semănăturile în răsadniţele de su niţă cu suprafaţa de G m p. La tratarea pe cale umedă, semin perfosfat şi 10 gr sare potasică. Pen
prafaţă este de 60-80 cm., iar la ră Grosimea stratului amestecului dc ţele se pun în săculeţe mici de li- tru ultimele îngrăşâri aceste doze Magazinele de specialitate SO R TIM EN T 01
sadniţele îngropate de 40-60 cm. ion, care se umplu pe jumătate şi se dublează. Această cantitate se dâ
Pentru repieare, grosimea stratului pâmint trebuie să fie de 15-18 cm. la 3 nvp. (2 rame), cu ajutorul stro vă pun la dispoziţie MĂRPURI PENTW
Răsadniţele astfel pregătite se aco se introduc inlr-un vas de sticlă sau
de gunoi este de 25-40 cm Aşezarea peră din nou cu ramele şi rogoji metal smălţuit, în care s-a pregătit pitoarei cu sită. Pentru combaterea un bogat sortiment de
uniformă a gunoiului şi călcarea nile, lăsindu-se pînă ce se încălzeş o soluţie de Germisan în concentra insectelor cum sînt ; ploşniţele, pu C A D O U R I CA
lui. are o mate importanţă în ob te solul. După răsărirea buruieni ţie de 0,2 la sută (20 grame la 10 terii de pămînt care apar după ră articole pentru cadouri:
ţinerea unei suprafeţe netede si lor, pămîntul se sapă si apoi se ne litri apă), pentru seminţele de var sărirea răsadului se va folosi Detox
pentru încălzirea uniformă a patu tezeşte cu grebla. ză. roşii, castraveţi sau foi mălină 5 la sută, cu care se vor prâfui plan • tricotaje; I - T R IC O T A JE
\\ V
lui. In acest mod se obţine un ră O problemă căreia trebuie să i se 0.2 la sută (30 cm. c. la 10 litri apă), tele. La roşii, după ce au fost repi- • articole ele galanterie şt maro- f\ V L
4 \\A « J 1
sad la lei de bine dezvoltat pe în acorde multă atenţie este şi asigu cate, se recomandă să se aplice 1-2 chinărie ; * : 1 g a l a n t e r ie
i tfjf
treaga suprafaţă de răsadniţă. Peste pentru varză, roşii, castraveţi, sau stropiri cu zeamă bordele/.ă în con • ţesături de mătase ; % * /
rarea cu seminţele necesare şi pre piatră vinătă 0,5-1 la sută pentru
patul de gunoi se nsează locurile, gătirea acestora. In scopul obţine roşii, ardei, ţeljnă. ceapă. Seminţe centraţie de 0,25 la sută. • confecţii şl încălţăminte ; l{IlUM CONFECŢII
ramele şi rogojinile. Pentru preve rii unui răsad sănătos şi de calitate le* se ţin în soluţie timp de 10-15 Aplicînd aceste măsuri, se voi ob • bijuterii, ceasuri şi articole de
nirea atacului diferitelor boli. este este necesar să se asigui e procura minute. ţine răsaduri sănătoase, în stare să gablonţ; I* ÎNCĂLŢĂMINTE
necesar ca atît tocurile, cit şi ra rea unor seminţe de calitate supe După tratament, seminţele se spa asigure obţinerea unor producţii • p r o d u s e cosmetice şi d«
sporite de legume.
mele sî rogojinile să fie dezinfecta rioară, care să aibă autenticitatea parfumeric ; etc...
te înainte de folosire Dezinfecta soiului şi o bună germinaţie lă în 2-3 ape curate pentru înlătu \n% G 'l LEFTER, • articole de uz casnic ;
rarea urmelor toxice. In cazul tra
Ing G. POPE ACIN EL
rea se face cu o soluţie de forma- Pe baza rezultatelor obţinute în tamentului cu piatră vînătă, semin cercclâloii la Staţiunea • produse zaharoase şi ciocolată
iinâ in concentraţie de 2 la sută, sau producţie de către Staţiunea expe- ţele se trec prin apă de vai- şi apoi cxpciimenlalâ Gcoagiu tină.