Page 99 - 1964-02

Nr. 2853 Drumul socialismului Pag. s

P reo cu p are perm anentă Calitatea produselor — în

IL
pentru îndep linirea sarcin ilo r o chestiune de onoare li

de producţie Aceasta este preocuparea de ani de aceea, pe flux tehnologic, la cură­ B
lung de fabricaţie.
De
Făină de calitate tot mai bună.
destul de
zile a colectivului de la Întreprin­ ţătorie, şroturi, maşini de gris, silele ItU
An de an, sub îndrumarea organi­ funcţiune a unui compresor la sta­ In vederea îmbunătăţirii activi­ derea de morărit din Alba Iulia. Ca plane şi la ambalare, s-au înfiinţat
zaţiei de partid, colectivul de mun­ ţia puţuri etc.) s-au creat, încă din tăţii economice se face o largă agi­ urmare a preocupării tuturor mun­ puncte de control dc calitate. La Â
citori, ingineri şi tehnicieni de la trimestrul al IV-lea 1963, posibilităţi taţie vizuală legată direct ele inde- citorilor, pe poarta întreprinderii, valţuii. controlul de calitate şi mo­
E.M. Uricani a obţinui succese im­ de realizare a sarcinilor la nivelul plinirea sarcinilor de producţie. Un reutilată complet cu agregate mo­ rarii urmăresc permanent şi re­
portante in îndeplinirea sarcinilor planului pe trimestrul I 1964. accent mai mare se pune pe comba­ derne, de mare capacitate, au ple­ glează cit mai bine riflurile şi dis­ n
de plan la toţi indicatorii, situîn- Pentru anul 1964, colectivul ex­ terea indisciplinei in muncă, absen­ cat spre diverse oraşe aje ţării nu­ tanţa dintre tăvălugi, pentru a se
du-se mereu în fruntea intreeerii ploatării miniere Uricani are de în­ ţelor nemotivate etc. La gazetele de mai făinuri dc bună calitate. Aici obţine grişuri cit mai valoroase. ii
socialiste pe bazinul Văii Jiului. deplinit sarcini importante. Angaja­ perete se popularizează in acelaşi maira fabricii a devenit treptat o De procentul marc de grişuri. va-
Acest lucru a fost posibil prin efor­ mentele luate de harnicii noştri mi­ timp rezultatele bune obţinute in chestiune de onoare pentru fiecare loiouse, depinde calitatea făinurilor ii
turi organizatorice susţinute, prin- neri dovedesc hotărîrea lor de a producţie de către brigăzi şi sec­ muncitor. Sînt numeroase scrisorile co se obţin. Concomitent cu .reglă­
tr-o activitate politica permanenţii obţine şi in acest an rezultate re­ toare, metodele avansate de muncă care atestă acest lucru. Iată conţi­ rile cuvenite ale utilajului, se ur­ De curind deschisă „Librăria noa­ IN EDITURA ŞTIINŢIFICA a
desfăşurată pentru mobilizarea mun­ marcabile în muncă. „Două fişii pe schimb şi aripă'*, „O nutul citorva dintre ele: „Vă comu­ măreşte ca granulaţia şi culoarea stră" nr. J0 din cvartalul „23 Au­
citorilor, inginerilor şi tehnicienilor Colectivul nostru s-a angajat să fişie frontală în abatajele cameră nicăm că sîntem mulţumiţi de cali­ semiprodiisului să corespundă reţe­ gust" din Deva cunoaşte o mure apărut „Natura, omul. ştiinţa şi re­
la realizarea ritmică a tuturor obiec­ pe straturile 8/9" ele. tatea făinurilor livrate. întreprinde­ telor indicate De asemenea, labo­ afluenţă.. Zilnic, prietenii literaturii ligia" de Uroş Tomin. Canea isi
tivelor de plan. depăşească planul anual cu 12 000 Pentru a ajuta in mod eficace în­ rea comercială interraională Sî- rantele controlează din oră în oră politice, ştiinţifice, beletristice şi propune sâ contribuie la hipia pe
tone cărbune cocsificabil, să spo­ 61101", „Loturile de făinuri livrate se culoarea făinurilor şi efectuează care ştiinţa o duce pentru dezvălu­
Colectivul exploatării miniere Uri­ rească productivitatea muncii cu 10 deplinirea sarcinilor de plan, în două game de analize pe schimb,. tehnice cercetează cu interes raf­
încadrează in norme Vă mulţumim.
cani se poate mindri cu rezultatele adunările generale ale organizaţiilor Trustul'de panificaţie al regiunii In afară de recepţia materiei prî- turile cu cărţi, ştandurile special irea caracterului fals al conccpţiilnr
la
religioase despre lume
Avînd
obţinute in cursul anului trecut. de bază si în plenarele comitetului Cluj", „Făina expediată a avut un ' me şi de controlul de calitate per­ amenajate cu ultimele noutăţi apă­ bază cele mai recente dale ale ştiin­
Prevederile planului au fost depă­ Din experienţa de partid pe exploatare sint conţinut bun dc gluten. I IS. Vic­ manent, s-au luat măsuri de confec­ rute, alegîndu-şi volumele prefera­ ţelor naturii, noul volum reliefează
şite lună de lună. Planul anual a analizate periodic problemele pri­ toria"... ţionare a unui jgheab, cu ajutorul te. Numai in cursul lunii februarie, incompatibilitatea dintre ştiinţă si
fast astfel îndeplinit cu 17 ziie îna­ organizaţiilor de partid vind realizarea indicilor tehnieo- Vorbind despre căile care au con­ căruia griul se descarcă din vagoane in această librâriie au intrat cărţi religie, subliniind luptul că ştiinţa
inte de termen. In aceeaşi perioadă in conducerea economiei economici. In urma şedinţelor se clus la obţinerea acestui succes tov. direct în sorbul silozului. Pentru a in valoare de 22.G42 lei. Multe din­ este o armă de luptă împotriva pre­
s-a realizat un spor al productivităţii ian măsuri'pentru remedierea lipsu­ Iosif Balogh, inginerul şef al între­ evita snargcrca boabelor. în timpul tre acestea, noutăţile, mai ales, au judecăţilor si misticismului, înfăţi­
muncii de 0,055 tone/posl, s-au rilor semnalate şi sc adoptă hotă- prinderii, spunea: decoiirii, s-au înlocuit ţesăturile de hj»ins repede in bibliotecile perso­ şat sub diferite forme.
redus cheltuielile planificate la În­ kg/post, să reducă cheltuielile pla­ riri ce sint cuprinse în planuri de „Rezultatele depind . în mare mă­ sîrmă pătrată de la maşinile dc co­ nale ale iubitorilor slovelor Valoa­
treaga producţie marfă cu peste 1.1 nificate cu 110000 Ici, să îmbunătă­ măsuri cu responsabilităţi si ter­ sură de materia primă. De nceca se jit cu piese din tablă netedă perfo­ rea cărţilor noi vîndule in perioada IN EDITURA PENTRU L IT E R A ­
milioane lei şi s-au obţinut viteze de ţească calitatea producţiei prin re­ mene care se urmăresc îndeaproape. face o recepţionarc exigentă a grî- rată. Astfel, procentul dc spărturi «arc a trecut din această lună de­ TURA : „Scrieri alese" de Al. Vla­
avansare în abatajele cameră şi In ducerea procentului de cenuşă şi Comitetul de partid acordă aten­ nelor primite de In furnizori. In la­ de grîu s-a micşorat cu 0,43 la sulă păşeşte suma de 14.100 lei. lată tî-
înaintări de 84 şi respectiv 55 m l. umiditate cu 0,2 puncte şi sa de­ ţia cuvenită ridicării calificării mun­ borator se analizează greutatea hcc- şi totodată în timpul şrotuirii s-au teva din noutăţile librăriei : hul;». Cele trei volume cartonate re­
pe lună. păşească avansările planificate în citorilor şi tehnicienilor, ca una tolitiică. procentul de corpuri stră­ obtinut grişuri mai curate prezintă o bogată culegere din crea­
Cum a fost pasibil să se realizeze abataje cameră şi galerii cu 1 m l./ din- principalele căi de creştere a ine. umiditatea, sliclozitatea şi con­ Calitatea bună se asigură însă nu­ IN EDITURA POLITICA A ţia poetică şi în proză a scriitorului.
asemenea succese ? lună. productivităţii muncii Astfel, con­ ţinutul de gluten Dacă aceste pro­ mai de oameni cu un bogat bagaj APĂRUT „Tinereţea „Griviţei Roşii"' Noua ediţie apărută este precedată
La începutul anului trecut, exis- ducerea tehnică a exploatării în co­ prietăţi nu corespund normativelor de cunoştinţe profesionale La noi de D. Minculescu. In însemnările de un bogat şi interesant studiu in­
tînd condiţii grele de lucru din Exploatarea are de realizat in laborare cu comitetul sindicatului, in vigoare, refuzăm cantităţile pri­ in întreprindere lucrează muncitori sole, autorul zugrăveşte munca, chi­ troductiv, apaiţinind criticului Va-
cauza iernii, s-au înLîmpinat greu­ acest an o productivitate a muncii sub îndrumarea comitetului de mite sau anunţăm furnizorii că pricepuţi. 11 ie Brădilă. Stan Lipan, pul moral politic al tinerilor de la leriu Rîpeanu. Volumul I cupi'inde
de 1,450 tone pe post. Pentru a se
„Versuri", volumul al If-lca „Nuve­
tăţi în privinţa aprovizionării cu partid, a organizat anul trecut griul trebuie recondiţionat. Apoi, Laurean Mîtcă, Sanda Sal mărea nu, „G riviţ'i", stimă şi consideraţia de
explozivi şi material lemnos. Pen­ Înfăptui o asemenea sarcină colecti­ cursuri de ridicare a calificării pen­ după lecepţionare, griul se sortea­ Vasile Chisboc, Constantin Andro- tare se bucură in colectivul in care le, schiţe şi povestiţ i", iar volumul
tru a se evita pierderile de produc­ vul nostru a pus şi pune accent tru mineri, electricieni si lăcătuşi ză pe calităţi si sc depozitează în nic, Emanoil Trif. Petre Pătraşcu, muncesc. al IIMea romanul „Dau", „Rominia
ţie trebuiau luate măsuri eficace. In deosebit pe descoperirea rezerve­ de mină care au fast absolvite de siloz înainte dc a intra în procesul Andrei Drăffhici şi alţii, desfăşoară pitorească", „Pictorul N. Grigores-
acest scop, comitetul de partid a lor interne. In acest scop s-a consti­ 260 tovarăşi. In acest an s-au deschis de fabricaţie, in baza indicaţiilor la­ o muncă de înaltă calificare, ceea In aceeaşi editură a apărut „Dru­ cu“ şi „Însemnările zilnice ale lui
studiat situaţia existentă şi a ela­ tuit, la propunerea făcută de comi­ dc asemenea cursurile de ridicare a boratorului şi a C.T.C.-ului, se pro­ ce ne-a permis să obţinem produse mul spre Ghana", un roman închi­ Al. Vlahuţă".
borat un plan cate să asigure Îm­ tetul de partid, un colectiv format calificării pentru mineri, electricieni cedează la omogenizarea lui pentru de tot mai bună calitate. Cu toate nat luptătorilor pentru libertate din In aceeaşi editură a mai apărut
bunătăţirea activităţii economice. din ingineri, tehnicieni şi economişti şi lăcătuşi de mină, urmînd ca in a se obţine făinuri cu proprietăţi acestea însă se mai manifestă defi­ Africa de Sud Autorul, Alfred Hut- „Aventuri lirice", versuri dc Gen
Pe bnza acestui plan. exploata­ rare au studiat rezervele şi posi­ trimestrul II să se deschisă cursuri cit mai constante, de calitate bună. cienţe în privinţa respectării reţem- chinson, care în acelaşi timp este şi Dimii trescu. Toate poemele din acest
rea minieră a fost aprovizionată < u bilităţile de creştere a productivităţii de ridicare a calificării pentru mai­ Mare atenţie se acordă si primei Inr tehnologice de omogenizare a eroul acestei odisee, prezintă in car­ volum sînt inspirate direct din rea­
ciocane de abataj suficiente şi în muncii. Pe marginea acestui studiu ştri mineri şi electro-mecaniei faze de producţie, eînd se elimină griului, nu se elimină complet cor­ tea sa aspecte ale vieţi» politice şi lităţile contemporane, avînd un pro­
bună stare, pentru a suplini lipsa de s-au purtat discuţii rodnice, iar pro­ Colectivul de muncitori, ingineri corpurile minerale şi străine. cu purile străine. T.a scoruri uneori (lin sociale din Republica Sud-Afi icană : nunţat caracter politic-sociul.
exploziv. La propunerea comitetu­ punerile făcute sînt prevăzute în şi tehnicieni de la E.M. Uricani este ajutorul maşinii de cojit şi de spă­ cauza presiunii se obţine un pro­ politica rasistă, exploatarea rrinccnâ
lui de partid a fost înfiinţată o echi­ planul dc măsuri tehniro-oi'ganiza- hotărît ca sub conducerea organi­ lat Tot în această fază, cu mare cent prea mare de târîţe, care dimi­ a populaţiei de culoare, mizeria, IN EDITURA PENTRU LITERA­
pă pentru repararea ciocanelor de toi iec. Acest lucru a dus la obţine­ zaţiei de partid, să-şi aducă o şi mai grijă efectuăm tratarea hidrotehni­ nuează calitatea produselor. Pentru analfabetismul etc. „Drumul spic TURA UNIVERSALA a apărut ro­
abataj şi s-au luat măsuri să se dea rea unei productivităţi a muncii pe mare contribuţie la sporirea pro­ că şi condiţionarea rece a minelor. a elimina deficientele amint'te, con­ Ghana" esie totodată romanul unei manul „Cataractele" de Basil Dn-
in funcţiune încă un compresor dc luna ianuarie a.c. de 1,496 tone pe ducţiei dc cărbune, îndeplinindu-şi Pe baza unor reţete, stabilite de ducerea întreprinderii se preocupă evadări, dai unde evadatul nu se vidson. apreciat scriitor si publicist
45 mc/minut. pest. cu cinste angajamentele luate în laborator, controlorii C TC urmă­ lunar de instruirea personalului care sustrage unei pedepse meritate, ci englez care se numără printre ro­
Un aport deosebit în această di­ Măsurile organizatorice şi tehnice cinstea celei de-a XX-a aniversări resc temj>?rntura prin care trebuie deserveşte utila ic, iar periodic se este obligat să-şi părăsească patria mancierii inspiraţi de profundele
recţie Uau avut mai ales comuniştii luate n-ar da rezultate dacă n-ar a eliberării patriei. să treacă griul, gradul dc umiditate prezintă conferinţe tehnice, privind pentru singura vină (le a fi negru frămîntări ale Africii. „Cataractele"
care ptîn exemplul lor personal au fi însoţite de o largă muncă poli­ ALEXANDRU PLIC în timpul tratării, timpul optim dc aspecte legate de specificul nostru înir-o ţară unde această cuhnie prezintă cititorului un tablou al noii
antrenat întregul colectiv la tra­ tică de masă. In acest scop s-au re­ secretai- al Comitetului de partid răcire si uscare, ele. de muncă. aduce cu sine negarea celei mai ele­ societăţi africane, îi înlesneşte cu­
ducerea în viaţă a măsurilor stabi­ partizat membri şi candidaţi de de la E.M. Uricani — Grîul parcurge însă un drum A o ar c.A mentare demnităţi umane. noaşterea acestei lumi, a felului ei
lite, asigurînd în acest fel realiza­ partid in fiecare brigadă şi în fie­ de a gîndi si acţiona. Autorul sur­
rea ritmică a planului de producţie care schimb. In limita posibilităţi­ prinde momentul naşterii conştiin­
Analiza rezultatelor obţinute dc lor au fast dc asemenea repartizaţi ţei politice la popoarele africane,
E.M. Uricani făcută de comitetul de membri si candidaţi de partid şi în în s e m n ă ri p e m a r g in e a u n e i c o n s fă tu ir i a sentimentului demnităţii umane,
partid, a scos în evidenţă lipsurile, cadrul echipelor de muncitori care unitatea şi solidai itaieu africană.
cauzele care le-au generat şi a sta­ lucrează in regie la locurile de mun­ In aceeaşi editură a mai apărut
bilit măsurile ce trebuiau luate în că cheie. Comitetul de partid ur­ „Timpuri grele" de Dickens, roman
măreşte în permanenţă ca dcfalca-
vederea lichidării lor. Prin realiza­ rea sarcinilor de plan şi înminarea Cerinţele populaţiei să fie pe deplin satisfăcufe
rea cu stricteţe a planului de mă­ în care este desenat portretul mer­
suri tehnicn-orgnnizatorice (termina­ foilor dc acord pe brigăzi, să se cantilismului burghez intr-o perioa­
rea lucrărilor de pregătire de la ori­ facă cu şase zile înainte dc începe­ dă in care trădarea conducătorilor
zontul 580 : construit ea şi punerea rea lunii, pentru ca fiecare munci­ Sala „Cooperatorul” din Deva, de­ la care au fost trimişi un număr de asemenea la mobilizarea mem­ a reluzat să primească paltonul aşa chai tismuhii dusese la înfrîngcrea
în funcţiune a staţiei de ventilatoare tor să cunoască precis ce trebuie să venise neîncăpătoare pentru numă­ însemnat de cooperatori pentru spe­ brilor cooperatori în crearea de cum era făcut. Responsabila uni­ mişcării şi la înăsprirea reacţîunii
de la punctul nr. (j ; punerea in realizeze. rul mare de cetăţeni ai oraşului care cializare Participarea la concursu­ modele noi. tăţii, recunoscînd că nu a fost exe­
au venit să-şi spună părerea asupra rile organizate pe (ară a contribuit Măsurile luate au avut efect po­ cutată comanda după cerinţe, a but plieze.
felului cum sînt deserviţi în unită­ zitiv în activita­ promis că va pune în vînzare pal­
Spartachiacla de iarnă a tineretului ţile cooperaţiei meşteşugăreşti Con­ tea cooperative­ tonul respectiv şi s-a căzut de acord
ducerile celor două cooperative din lor. Cetăţenii au să se rezolve cerinţa tov. Căciulă
HAŢEG : Duminică, 23 februarie pa a doua a spartachiadei de iarnă localitate, „Solidaritatea*' şi „Pro­ solicitat cu mai într-un alt mod. Au trecut însă de Cititoare active
a.c. s-a desfăşurat la Haţeg faza ra­ a tineretului, la care au purcicipal gresul", au prezentat în faţa parti­ multă încredere atunci mai multe luni şi nu s-a re­
ională a Spariaehiadei de iarnă a asociaţiile sportive Voin|a, C.F.R., cipanţilor o informare care a scos serviciile unităţi­ zolvat nimic. . Biblioteca clubului sindicatului dc
tinerelului la disciplinele tir, gim­ Metalul, Ştiinţa. Ai'dealu) şi înfră­ în evidenţă realizările obţinute pe lor din toate ra­ Astfel de aspecte negative s-au la Uzina „Victoria" din Câlan este
nastică, trintă, haltere, şah şi tenis ţirea. lată rezultatele tehnice La te­ linia unei cît mai bune deserviri a murile de activi­ mai întilnit. Este bine ca din aces­ vizitată zilnic de un mare număr de
de masă. Iată cîştigătorii probelor: nis dc masă : masculin locul 1 Mol- populaţiei precum şi neajunsurile tate, iar numărul tea, conducerile cooperativelor sa oameni ai muncii. Printre aceştia
la tir: IIie Sandu (Sănătatea Pă- dovan Samoilă (Voinţa), locul II Ifă- ce se mai manifestă în unităţile ce­ sesizărilor s-a tragă maximum de învăţăminte, să sint şi multe femei. îndrumate spre
elişa) ; gimnastică băieţi : echipa nesou Horea (înfrăţirea) şi locul lor două cooperative meşteşugă­ micşorat. Totuşi, lupte pentru îmbunătăţirea deser­ bibliotecă de către comisiile şi co­
Bucura Haţeg ; gimnastică junioa­ III Sulleţelu Emil (C.F R ) ; la fete: reşti. Dm informare cît şi din dis­ se mai înlîmplă virii populaţiei astfel îneît, lucrări­ mitetele de femei, ele îşi îmbogă­
re : echipa Dacia Sarmiscgetuza : primele două locuri au fost ocupate cuţiile purtate a reieşit ca faţa de uneori ca unită­ ţesc astfel nivelul de cunoştinţe.
uni­
le şi obiectele executate în
gimnastică senioare: Bucura Haţeg; de Buciuman Elena şi Farcaş Lia sarcinile ce se impun, cele două ţile să nu satis­ tăţile lor să fie apreciate de toţi In anul trecut, biblioteca clubului
la trintă. categoria 55 kg. Ion Do- La şah, primele trei locuri au fost cooperative, nu în suficientă mă­ facă întocmai ce­ cetăţenii. (bu Călan a înregistrat un număr
voftei, categoria 68 kg. Petru Prej- ocupate in ordine de : Petru Toma, sură s-au preocupat de a dezvolta rinţele celăţem- de peste 800 cititoare care au citit
ban, categoria 76 kg. Cornel Med rea, (Voinţa), Sorin Pătraş (C.F R.) şi şi înfiinţa noi secţii cum sînt trico­ lor aminîndu-i de Un pas spre aceasta l-au şi fă­ cea 20000 volume. Printre cele mai
toţi de la asociaţia Bucura Haţeg. Ştefan Megda (Voinţa). taje, lenjerie pentru bărbaţi şi fe­ pe o zi pe alta cut, prin organizarea prezentării de active cititoare se numără iov. Do­
Haltere: Dumitru Nistor — Bucu­ In sala de gimnastică a Şcolii de mei, croşetărie, tocilărie, spălăto­ sau, din neglijen­ modele. Chiar la sfîrşitul consfătu­ rica Sciunuc, Elena Drueker," Iulia
irii a urmat o reuşită prezentare a
ra Haţeg. .Şah : Aurel Neiconi — 8 ani nr. 3 din Alba Iulia s-au des­ rie chimică, centre de comandă ţă, executînd lu­ unui număr de 28 modele de îm ­ Roman, Măria Cozmeseu şi altele.
Avîntul Haţeg Tenis de masă : in­ făşurat întrecerile de haltere şi trîn- pentru îmbrăcăminte copii etc. De cru de slabă ca­ brăcăminte femei şi bărbaţi, trico­
I. CEAŞCA
dividual junioi-i — Nicolae Ivaşcu, tâ din cadrul spartachiadei. Ln hal- asemenea, s-a dezbătut şi problema litate şi neres- taje şi coafură executate şi create (din colectivul subrcdacţicî vo­
(Bucura Haţeg), junioare — Aurora (erc categoria 56 kg locul I a fost calităţii produselor şi a executării pectînd comen­ de către cele două cooperalive.
Murgoi (Bucura Haţeg). Seniori : cucerit de Nemeş Carol (Ardealul), comenzilor şi reparaţiilor la timp. zile La această realizare şi-au adus luntare Călan).
Lăsconî Aurel (Retezatul Haţeg) ; locul II de Col ceru Laurean (Meta­ Este lăudabilă orientarea pe care Alături de rezul­
lul). I>a categoria 67,5 kg locul I Ra- au avut-o cele două cooperative tatele bune obţi­ contribuţia colectivele conduse de
senioai-e : Elena luga (Sănătatea Pă- duli Tasif şi locul II Tulbure Bog­ meşterii Feiler Rozalia, Bucurescu
clişa): dublu băieţi : Lăsconî şi Sbu- dan. La trintă, categoria 52 kg In­ care, cu ajutorul U. R C. M. şi nute de secţia nr. Ana, Munfeanu Asinefta, Stuchlich încheierea
U.C-E C.O.M. s-au preocupat de ri­
chea (Retezatul Haţeg); dublu fete: 1 croitorie pen­ luliana, Gherman Nicolae precum
cul I Laurean Colceru şi locul II
luga şt Purece (Sănătatea şi Avîn- Cornel Nemeş ; la categoriile 61 şi dicarea calificării profesionale a tru dame a coo­ şi tov. Bbjica Georgeta, Isianu Gh. de croitorie pentru femei
tul) ; dublu mixt : Purece şi Lăs- 68 kg. locurile I au lost ocupate dc meşterilor. In acest scop s-au ini­ perativei „Progre­ şi Nazru Dumitru, meşteri coope­
ccni (Avîntul si Retezatul). Horia Mărginean şi Simion Mol­ ţiat o serie de schimburi de expe­ sul” în activitatea ratori din Bucureşti care au împăr­ In ziua de 27 februarie ac., la
rienţă în ţară şi străinătate
ei au existat şi
ALBA IULIA. dova n. Nu au fost neglijate nici cursu­ unele neajunsuri. tăşit din experienţa lor lucrătorilor clubul sindicatelor din Deva, s-au
In sala clubului Voinţa din Alba VIUOIL ŞEIUUJ rile scurte de perfecţionare în ra­ Bunăoară, cetă- cooperativelor din Deva. încheiat cursurile seriei l-a a cer­
Tulia s-a desfăşurat de curind eta­ corespondent mura încălţăminte şi îmbrăcăminte, Aspect dc ia prezentarea modelelor. teanca Eufrosina Consfătuirea a fost de un real cului de croitorie pentru femei.
ajutor pentru conducerile celor Cercul acesta, care a funcţionat
Căciulă a fost amî- timp de trei luni, a fost frecventat
nati mai bine de o lună pentru a două cooperative care, ţinînd sea­ de un număr de 35 femei din oraş.
ma de cele discutate, vor putea
Munca cultural-educativă sa fie mereu îmbunătăţită i se lua comanda, iar după aceea Jua măsuri ca în viitor cerinţele Seria a ll-a a cursului se va des­
nu s-a respectat nici termenul de
chide în ziua de 4 martie,
daţă
populaţiei să fie realizate cît mai
execuţie, nici modelul de palton şi
bine. pînă la care se fac înscrierile la
materialele comandate Astfel, în club.
Conferinţa orăşenească a femeilor din Deva loc de atlas, căptuşeala s-a făcut G1IKORGHE Ş/lNDREANU GII. LUPAN
din alt material. Bineînţeles, clienta corespondent corespondent
In fabrici şi pc ogoare, în între­ tit care cuprind peste 3.000 de fe­ la manifestările culturai-artistice, misiile şi comitetele de femei au
prinderi şi instituţii, femeile işi aduc mei şi 5 lectorate cu oca 300 femei sau în formaţiile de cor, dansuri, tea­ sprijinit conducerile şcolilor în mo­
n contribuţie din cc în ce mai im­ S-au organizat in acelaşi timp şeză­ tru. brigăzi artistice etc. La multe bilizarea femeilor la lectoratele şi DOCUMENTAR cultura batalelor (cartofilor dulci). tivi (dovadă că urmaşii lor sînt cei
Erau mari vînători ş» pescari, aceste
i— bj— —
a—
portantă. Sub conducerea organiza­ tori literare, cicluri de. conferinţe, unităţi culturale săteşti, săptăminal şedinţele lu părinţii Tot în acest două îndeletniciri constituind prin­ mal buni rugbişti din lume), iar fe­
meile excelente dansatoare.
Din
ţiilor de partid, comisiile şi comite­ manifestări cu cartea şi filmul etc. se prezintă manifestări închinate fe­ scop s-au organizat inlilniri pe cir­ cipala lor ocupaţie. 1877 s-a introdus în ţară învăţamîn-
tele de femei desfăşoară o susţinulă In oraşul Simeria. a arătat în cu- meilor. Sînt insă unele comitete co­ cumscripţii între femei le-mame şi Klaorii — poporul Pînă in secolul al XVlII-lea acest tul obligatoriu, ceea cc a permis
muncă politică şi cultural-educativă vîni.ul său tov. Zorina Timar, numă­ munale ca rele din Cristur, C îijiţi cadrele didactice. Aceste acţiuni, su­ popor a trăit nestingherit după da­ băştinaşilor sâ dovedească că nu
în vederea mobilizării tuturor fe­ rul cercurilor de citit a crescut în şi Sîntondrei care nu an colaborat bliniau în cuvînuil lor iov. Gabhcla tina strămoşească in cele două mari sînt cu nimic in urma „pakcha"-ilor
meilor la înfăptuirea sarcinilor eco­ perioada J962—1963 de la 28 la 44, suficient cu conducerile căminelor Vusdea si Anastasia Silvestru, hu insule situate Ia antipozi. Deşi că­ nici din punct de vedere intelec­
nomice şi social-cultuiale. iar lectoratul cuprinde 100 femei culturale din core cauză nu au reu­ contribuit >a îmbunătăţirea situaţiei norului alb lătorul olandez Abel Tasnian, a tre­ tual.
In invăţâtuia a elevilor. Jn unele lo­
Aşa cum a reieşit din lucrările faţă de 59. Pentru ca lecţiile din şit să organizeze sistematic manifes­ calităţi însă aceste acţiuni au fost cut in apropierea insulelor lor în Deşi mAoril s-au amestecat cu
conferinţei orăşeneşti a femeilor, ptogramul lectoratului să fie cît mai tări culturale pentru femei. Pentru organizate sporadic, ceea ce a făcut anul 1642 şi a încunoştinţat Lumea albii şi s-au obişnuit cu modul de
îmbunătăţirea acestei laturi a mun­
cere a avut Joc de curind, în aten­ atractive, ele au fost predate de ca­ ca rezultatele să nu fie Iu nivelul Maorii, băştinaşi cu pielea brună Veche de acest lucru, primul care a viaţă al acestora, ei au păstrat, în
ţia Comitetului orăşenesc Deva a dre bine pregătite, intr-im limbaj cii educative este necesar să fie ge­ cerinţelor şi posibilităţilor. şi trupul frumos dezvoltat, sînt ma­ circumnavigat Noua Zeelandă a fost special în regiunile rurale unele
stat ridicarea nivelului de cunoştin­ accesibil. De cele mai multe oii ex­ neralizată experienţa pozitivă acu­ Conferinţa a apreciat insă că in rinari excelenţi, ca de altfel toţi po- englezul James Cook (1769). Pe baza obiceiuri, ca de pildă salutul prin
mulată la Simeria şi Băcia.
ţe profesionale, politice şi culturul- punerile au fost însoţite de cliafîl- Numei'oase femei au devenii citi­ munca cultural-educativă şi instruc­ linezienii , tocmai dc aceea au fost călătoriei lui, Anglia s-a grăbit sâ frecarea nasurilor, care devine cu
edueative al femeilor pentru ca ele me, vederi — ilustrate, hărţi şi alte toare active ale bibliotecilor. iar tivă mai sînt încă deficienţe. Pentru denumiţi „vikingii mărilor Sudului*. declare Noua Zeelandă colonie bri­ atît mai energic cu cît este mai prie­
să-şi aducă In felul acesta o con­ materialo intuitive. înlăturarea lor s-a recomandat co­ Potrivit legendei, ei au pus pentru tanici, stare juridică in care s-a tenos salutul. De asemenea Ia dan­
tribuţie tot mai mare Ia traducerea Metode atractive, vai-îale au fost altele şi-au format biblioteci per­ misiilor si comitetelor de femei să prima oară piciorul in Noua Zee- găsit ea pînă in 1907, cînd s-a trans­ surile naţionale se îmbracă portul
sonale. Numai in anul trecui, apioa-
In viaţă a sarcinilor reieşite din Di­ folosite şi la majoritatea cercurilor pe 2000 de femei au împrumutai şi acorde atenţie mai marc mobilizării landă prin secolul a) X-lea e.n., dar format în dominion, făeind parte străvechi : bărbaţii în fuste de in,
rectivele celui de al III-lea Congres de citit. Aşa cum arătau iov Moria citit de la biblioteci peste 25.000 vo­ femeilor la cm-surile învoţămîntului s-au stabilit aci în mod definitiv din Commonwcalth-ul britanic. iar femeile în piu-pîu (o fustă colo­
al P.M.R. Ghebca şi Maria Bob, la cercurile lume cărţi. A crescut simţitor şi nu­ agrozootehnic, unde frecventa nu abia în secolul al XlV-lea, sosind Colonizarea Noii Zeelande a mers rată, din coajă de palmier), bluză
in 7 luntrii. Ei şi-nu denumit noua
cursurile de calificare şi ridi­ de care răspund, pc lin'1;» citirea mărul abonamentelor la piesa pen­ este peste tot mulţumitoare. Numă­ lor patrie „Ţara norului alb", iar greu Coloniştii care au venit s-au fără mîneci şi la git un lănţişor cu
care a calificării organizate în între­ unor materiale, cu femeile de aici tru femei. rul cercurilor de citit este totuşi pe ei înşişi „poporul norului alb'*. comportat ca nişte adevăraţi ocu­ u amuletă din nefrită (tiki) semn ni
prinderi, subliniau în euvintu) lor se organizează audiţii colective dc Conferinţa a apreciat însă că în mic şi nu s-a reuşit să se cuprindă Ţara de origină a maorilor a fost panţi, răpind în mod abuziv băşti­ fecundităţii. In pâr au podoabe din
tov. Florica Andreev, Aurelia Ene muzică, vizionări de filme, excursii munca cu cai'tca nu s-au folosit cele toate femeile Puţină preocupare a probabil India, de unde au plecat naşilor pămîntuiile cultivabile şi penele minunate ale păsărilor din
şi Mana Pitirici, femeile au partici­ Ja muzee şi locuri istorice etc Cele mai variate forme de popularizare fost si pentru îndrumarea şi contro­ şi au ajuns în Pacificul de sud, tre­ punîndu-i la o muncă de sclavi. pădurile tropicale. In timpul dan­
Maorii, popor care iubeşte mai pre­
pat activ. Ca urmare a însuşirii dc explicate la cercul ele citit sint ast­ si difuzare. De aceea, în multe lo­ lul cercurilor de citit. ci nd prin Indonezia. Concluzia acea­ sus de orice libertatea, nu s-au îm­ surilor sint recitate legende despre
faptele eroice ale Strămoşilor, le­
noî cunoştinţe, contribuţia lor la fel legato de activitatea practică. calităţi numărul cititoarelor la bi­ Nu peste tot s-au folosit in munca sta se bazează, printre altele, şi pe păcat cu această situaţie şi şi-au
buna desfăşurare a procesului de Atenţia cuvenită s-a acordat şi bliotecă este încă mic. dc educare a femeilor forme şi m ij­ faptul că multe cuvinte dm limba apărat drepturile cu arma in mină. gende păstrate şi transmise din gură
producţie a crescut. Numai la fa­ organizării ciclului de conferinţe. Un obiectiv însemnat al muncii loace variate. Colaborarea cu orga­ maori sînt ele origină indoneziană. Intre 1843-1872, timp dc 30 de ani. în gură.
brica de conserve din Deva 59 de Prin tematicile alese s-a urmării cuhural-educative, îl constituie edu­ nizaţiile U.T M. şi sindicatele a fost In Noua Zeelandă maorii au găsit Noua Zeelandă este o ţară cu
muncitoare s-au menţinut lună dc ridicarea nivelului de cunoştinţe, carea tinerelor mame, a lăspindiriî nesatisfâcă loai e. condiţii climaterice noi — insula de a avut loc un crînten război colo­ climă temperată, cu mari bogăţii
nial, tn cursul căruia băştinaşii an
lună evidenţiate in întrecerea socia­ educarea în spiritul patriotismului în rindul lor a cunoştinţelor peda­ Sub conducerea şi îndrumarea or­ nord este acoperită de păduri den­ fost decimaţi, dar nu au putut fi ale subsolului şi o foarte dczvoliu­
listă. socialist, al dragostei şi devotamen­ gogice in scopul educării copiilor în ganelor şi organizaţiilor dc partid, se; cea de sud are munţi înalţi, cu subjugaţi. Din contră ei şi-au cuce­ tă agricultură. O mare extindere a
In gospodăriile agricole colective tului faţă de partid şi guvern. S-au spiritul moralei noi, socialiste. In comisiile şi comitetele de femei vor zăpezi veşnice. Intr-un asemenea rit o serie de drepturi, şi-au păstrat luat ramura creşterii vitelor, peste
femeile au fost încadrate în cursu­ prezentai conferinţe pe teme ca : acest scop comitetul orăşenesc a fo­ trebui să-şi îmbunătăţească continuu loc numai un popor rezistent şi bine o parte din pămîntuiile lor, deve­ lot existînd imense turme de oi.
rile agrozootehnice. Aici. ele au că­ „Romînîa pe glob, ieri şi azi", „Via­ losit cu bune rezultate prezentarea stilul şi metodele de muncă, în ve­ înzestrat dc natură s-a putut acli­ nind cetăţeni cu drepturi egale cu Noua Zeelandă este mai dezvoltată
pătat cunoştinţe no», care hu asigu­ ţă nouă în satele patriei noastre", 11nor conferinţe cu conţinut peda­ derea mobilizării femeilor la înfăp­ matiza. „pnkeha-ii'’ (albii de divctse origini, din punct dc vedere economic de-
ra' obţinerea unoi' producţii spo­ „Hunedoara zilelor noastre". „Trecu­ gogic cum sînt „Păunii şi eonii", tuirea sarcinilor economice şi so­ Din ţara lor de baştină, m iorii nu stabiliţi în Noua Zeelandă), cu care cit Australia, tocmai datorită con­
rite. tul de luplă al partidului" şi altele. „Recompensele si pedepsele", „Mun­ ciale. In acest scop, conferinţa u venit cu o organizare socială triba­ treptat au început să se amestece. diţiilor climaterice mai prielnice.
In acelaşi timp ţam este un pămînt
Dar, în munca lor comisiile şi co­ La conferinţele expuse hu participat ca si învăţătura", „Căile pregătirii adoptat un bogat plan de măsuri. lă şi cu o cultură neolitică Ei aveau Maorii sint oameni înalţi, bine agitat, vulcanic, cu multe gcyzcrc
mitetele de femei, îndrumate do or­ peste 15.000 femei. copiilor pentru viaţă" şi altele. & deprinderi artistice — fiind meşteri dezvoltaţi, cu păr negru şi trăsă-
ganele şi organizaţiile de partid, au In acelaşi timp, în colaborare cu Pornind de la faptul că numai o Conferinţa a ales noul comitet oră­ în sculptură în piatră şi lemn — şi luri regulate, iar femeile tinere sînt (izvoare fierbinţi), in cmc şi Astăzi
folosit şi alte forme şi mijloace de conducerile căminelor culturale, eo­ legătură temeinică între şcoală şi fa­ şenesc a) femeilor din Deva. Ca pre­ posedau cunoştinţe în domeniul deosebit de frumoase, rn tendinţa populaţia îşi găteşte mi nea rea, scu­
instruire şi educare Pe raza oraşu­ nii iile si comitetele de femei au milie asigură o educaţie sănătoasă şedintă a fost aleasă tov, Maria agriculturii şi creşterii vitelor. Ma­ însă spre înîrăşarc şi imbMrinirc fund înd carnea şi zarzavaturile in
lui s-au organizai 148 cercuri dc ci­ at;vis un mare număr de lovarEşe copiilor, comitetul orăşenesc, co­ Drăghici. orii au aclimatizat in noua lor Iară timpurie, Bărbaţii sînt buni spor­ sad, ca pe vremurile de demult.