Page 1 - 1964-03
P. 1
M e s a j u l
In ziarul de azi:
. v j w ^ 'eravTiRBreem adresat de tovarăşul Ion Gheorghe Maurer,
« M A G A Z IN
(pag. 2-a) conferinţei internaţionale a tineretului
• La punctul de consulta
ţii din C ugir se poate des şi studenţilor pentru dezarmare, pace
făşura o activitate mai rod
nică : şi independenţă naţională de la Florenţa
• Roadele unor măsuri chib
Ruspunzind cu plăcere Ia rugăm intea C om itetului internaţional de
zuite :
pregătire a C onferinţei in ie i naţionale a tinerelului şi studenţilor pen
® Adunări ale cooperativelor
tru dezarmare, pace şi independenţă naţională, doresc să adresez confe
de consum şi de credit ; rinţei un călduros salut şi să asigur pe toţi pa rticipanţii de profunda
• Film ele săptămînii mea sim patic faţă dc in iţia tiv a dv
(pag. 3-a) Problemele caic formează obiectul dezbaterilor dv. sint probleme
• Dc peste hotare arzătoare ale epocii noastre care afectează destinele tu tu ro r popoa
(pag. 4-a) relor.
Suprema garanţie a păcii, necesitatea imperioasă pentru progresul
m aterial şi spiritual al societăţii umane, este fără îndoială dezarmarea
generală şi totală.
Totodată cauza păcii uu poate fi despărţită in zilele noastre de
Ritmicitatea — cauza independenţei naţionale a popoarelor. în bună
Rezolvarea pozitivă a acestor probleme vitale depinde
măsură de poziţia şi contribuţia tineretului, viito ru l om enirii.
condiţie a îndeplinirii Rom* ne a supus A dunării Generale O .N .U , încă, din 19C0, examinarea
Pornind de la aceste considerente. G uvernul Republicii Populare
unor măsuri pe care fiecare stal în parte şi organizaţiile internaţionale,
planului de producţie ar urina să le ia pentru promovarea în rin d u rilc tineretului a ideilor
păcii, respectului reciproc şi înţelegerii între popoare. La sesiunea a
.YVIII-a a A dunării Generale O.N.U ,împreună cu a lic 25 dc delegaţii,
Dînd x iată sarcinilor trasate de toiul subiective, cauze ce duc la scă delegaţia romînâ a prezentat un proiect dc Declaraţie internaţională în
partid de a spori productivitatea derea ritm u lu i de muncă in prima
miins-ii in abataje, m inerii Văii Jiu decadă, pentru ca apoi iu a doua această problemă care, conform h o tă ririi adoptate, urmează să fie dez
lui au înregistrat cu fiecare lună jiim ă la tc a lunii să se pornească bătui in vederea elaborării finale la cea dc a K lX -a sesiune a Adu
noi succese in producţie. M obilizaţi clin plin la indcplinirea planului. nării Generale.
de organizaţiile de partid, ei au reu Dai de ce numai in a doua jum ă Sîntem convinşi că p rin cip iile .şi idealurile înscrise în proiectul dc
şit să încheie anul 1903 u i un plus tăţi' a lunii? Pentru că în prim a de Declaraţie prezentat la O.N.U., vor găsi înţelegere şi aprobare din par
de J30 000 tone cărbune laţa de cadă a lu nii îndrumarea tehnică şi
plan, iar în luna ianuarie ->a depă controlul efectuat de m aiştri sint tea tutu ro r guvernelor ca şi a organizaţiilor dc tinerel din lumea în
şească sarcinile stabilite cu mai mult uesalisfăcatoarc Şi aceasta începe treagă. însăşi conferinţa d ✓. constituie o manifestare a dorinţei şt a
de 9 000 tone <lc cărbune. La obţi încă de ia inm iuarca foilor de acord. ho tă ririi tineretului lum ii de a trăi in pace. in tr-o lume fără arme şi
nerea acestor rezultate a dus înmiea Aglom eraţi cu tiueie probleme ad- războaie, in caic fiecare popor să Jic liber şi egal in drepturi eu ce
poli liră desfăşurata de organizaţiile m in islia tivc de încheieri de lună, lelalte.
de parlîd pentru folosirea raţională în prim ele 2 zile m aiştrii nu au tim
a tim pului de lucru, capacităţii ma pul necesar pentru întocmirea fo i Urez deplin succes conferinţei in realizarea nobilelor sale ţeluri.
şinilor si utilajelor, pentru aplicarea lor de acord si brigăzile de m i
pe scară largă în producţie a meto nei: intră in posesia fo ilo r abia in A
delor avansate de muncă cum este a treia sau a patra zi a lunii, tim p
exploatarea în abataje frontale me in care se munceşte fără să se cu încheierea lucrărilor şedinfei
canizate (Mc, rezervă im portantă (le noască precis sarcinile de pan .
creştere a productivităţii m um ii. Pe Conducerea com binatului a dat dis
lingă aceasta, aplicarea consec poziţii ca foile de acord să fie în- plenare a Consiliului agricol
minnfe şefilor de brigăzi şi echipe
ventă in producţie a planurilor
u i cel puţin 5 zile înainte de sfir-
M. T. O. a lac vii ca exploatări cum şitul lunii, pentru ca m inerii să cu regional
sint cele din Uricanî, P clrila şi A ni- noască sarcinile lunii următoare,
noasa sâ-si îndeplinească ritm ic pla să-şi poată planifica munca. Con In cursul zilei de ieri an conti plante tehnice de la Consiliul agri
nul de producţie. ducerile tehnice ale exploatărilor nuat lucrările şedinţei plenare a
Dar, dacă în anul trecui unele ex insă, nu controlează în mod opera C onsiliului agricol regional. P artici col raional Brad, Nicolae Feneşer,
ploatări şi-au îndeplinit lună de lună tiv modul în care m aiştrii se achită panţii la şedinţă au discutat pe m ar preşedintele gospodăriei agricole co
planul de extracţie, altele cum sint dc această sarcină. lective din Bucerdca, Nicolae Sim -
I-onca si Vulcan, nu si-au realizat La nerealizarea planului in prima ginea m aterialelor prezentate in len, inginer cu baza furajeră la
cu regularitate sarcinile planificate. decadă mai conduce şi faptul că plcnaiâ şi in şedinţele pe secţii ale Consiliul agricol raional Orăşlie, I o
Datorită ne rltm icilă ţii în deplinirii m inerilor nu le sînt asigurate matc- C onsiliului agricol regional. De a- ni f FinUi, directorul I R.I.C., Mircea
sarcinilor in toate exploatările, pe i in lele necesare. Exemplul minei Fabrica dc hîrtlc din P ctreşli s-a dezvollal muU în u ltim ii ani Aici au fost montate maşini şi u ti scmenca au fost prezentate reco Clodeanu, inginer agronom Ia gos
întregul combinat, numai in patru Vulcan este concludent. A ici unele mandările C onsiliului Superior al podăria colectivă din Vinerea, ing.
luni ale anului trecut planul a fost brigăzi au rămas in această lună laje moderne, dc marc productivita tc. A g ricu ltu rii privind îm bunătăţirea EmanoiI Lopăzan de ia Centrul dc
îndeplinit din prima pînă în ul sub plan, pentru <ă nu Ic-a fost In (olografie: Vedere generată a maşinii dc fabricai ambalaje pentru ouă. a ctivită ţii consiliilor agricole regio insăm înţarî a rtificia le din Sebeş.
tima zi. asigurat rambleu! necesar, precum Foto: V. ONOIU nale, raionale şi orăşeneşti.
Analiza rezultatelor obţinute atît si vagonete goale din cauza funcţio In cadrul discuţiilor au luat eu- In încheierea lu c ră rilo r a luat cu-
5n anul trecut, cil şi în tim pul cate nării defectuoase a parcului de lo vintul ing Emanoi) Maimghevici, v intui tovarăşul ing Nistor A urel,
s-a scurs din acest an, arată că desi comotive. sex*reiat* al C om itetului regional H u
sc munceşte în aceleaşi condiţii, în In a doua jum ătate a lunii se dă directorul S taţiunii experimentale nedoara al P.M.R., preşedintele Con
aceleaşi fro n tu ri dc lucru şi cu ace bătălia pentru recuperarea râm me din Geoagiu, lonn Dărămuş, inginer s iliu lu i agricol regional. V orbitorul
iaşi oameni, rezultatele prim ei de rii. Aceasta impune un ritm susţi agronom la gospodăria agricolă co a m ulat ră, îndrum ate si sp rijin ite
cade sint m ult sub acelea obţinute nut dc lucru, sini .suprasolicitate m ij lectivă din Cistoi. ing ConsUnntin Dăs- de către consiliile agricole regional,
în ultim a decadă a lunii precedente. loacele de transport, rcca ce duce la călcscti, şclul secţiei de creşterea raionale şi orăşeneşti, unităţile agri
In decada J-a a fiecărei luni din dese defecţiuni şi este neglijată ca Acţiuni cu filmul documentar agricol Biblioteci personale anim alelor de ia Consiliul agricol cole socialiste au dobindit succese
trim estrul IV al anului trecut dc litatea cărbunelui. Pe lîngă aceasta, raional Sebeş, ing. S/cgedi Ladix- de seamă pe linia sporirii produc
exemplu, citul cu toate că în ex din cauza lipsei de tim p. sint negli Sub indrumareu directă a oKjwuzn- lau, preşedintele gospodăriei agri ţiei vegetale şi anim alicig. în ace
ploatările V ă ii Jiului au fost create jate unele lucrări de înir-'ăneie, uu Zilele acestea secţia dc einefieare din raionul Alba a organizat în lici dc putini din comunii Miercurea, cole colective din Sinlnndrei. ing. laşi tim p, vorbitorul a dat preţioase
(u n d iţii optime de lucru, pe întregul locurile dc muncă nu mai sini bine comunele Ighîu si lulregnldc două acţiuni dc masă cu film u l documen conutctul U.T.M., cu sprijinul slutu Anton luga, directorul S.M.T. Do- indicaţii p articipanţilor Ia plenară,
combinat planul a fost îndeplinit. în tar agricol. Pentru colectiviştii din Ighiu au lost prezentate film e le : bra. Eugen Cernclea. inginer cu
medic, doar în proporţie dc 99,1 Iu organizate, deficienţe care trebuie „C reşterea anim alelor", „D in p â tn in litri sărace, vii şi liv c îi înfloritoare". lui popular comunul si al cadrelor subliniind necesitatea ca a tît consi
Mită. In decadele a doua şt a tr»*ia •“cmediate in prima decadă a iu .'ii „Creşterea porcilor" şi „G in d a u il din Colorado". La căminul c u ltu rii didactice, desfăşoară o susţinuta mun bv/a furajeră la C onsiliul agricol liile agricole raionale şi orăşeneşti,
următoare. Ieste adevărat ca pion
din tnlregaide au fost prezentate film e le : „Să îm bunătăţim produc
i-.să, în aceleaşi conciţiuni p la n i; a că de popultiri/.r.ic şi râspindiie a regional, ing. O rtaviun Dona, preşe cit si conducerile gospodăriilor agri
la shrşiM‘1 lunii minusul se recu
i * M ' realizăf în proporţie dc 100,2 şi perează. dar aceasta jnl.tienţca/â ţia de lin ă ”, „V alorificarea păşunilox." si „O crotiţi livezile". cârtii in rindul tinerelului. PiiiA in dintele C onsiliului agricol raional cole de stat, colective şi S.M.T., spe
Pe marginea film elor prezentate au luai c iv iu tu l numeroşi cetăţeni
respectiv 105,7 îa sulă. caic au arătat învăţăm intele însuşite din documentarele rulate, angajin- Haţeg, Viorel Magda, medic la c ir cialiştii (are lucrează în agricultura
Asemănător se prezintă lucrurile asupra prim ei decade din luna u r pre/.cnt peste 40 dc tineri dur comună cumscripţia veterinară din Zam, Ilie
ş> in acest an. In prima decadă a mătoare. Exemplul lunii februarie du-sc că vor pune în practică aceste învăţăminte. IU CUR ARITON şi-au formal biblioteci personale. regiunii, să depună eforturi sporite
lu nii ianuarie media de realizare a osie concludent. Dacă luna ianua corespondent Cefe mai multe cârti le iniihbm în Caşotă, directorul Băncii dc stat- pentru înfăptuirea tiiliiro»- obiecti
planului a lost de 9(),â la sută. pen- rie a fost încheiata do m inerii V ă ii bibliotecile tu'tsonalc ale tinerilor Devfi, Ştefan Gheorghe, inginer a- velor prevăzute :n planurile de mă
n ii ca în a treia decada pianul să Jiului cu un plus de 9.200 lone, în gronom la gospodăria agricolă co
fie depăşit cu 0,1 la suta. Dintre piim elc 18 zile ale lunii februarie, Spectacol in satul vecin Todeusu Bujor, Bniesch Tere/.io, suri, să m iliteze activ pentru rid i
toate exploatările numai A ni noi* va pe întregul combinai, s-a înregi Gheorţihe Zidii, M i hai Moţa, Tode lectivă din Pcşiişul Mare, ing. M ir- carea agricu ltu rii regiunii noastre
a fost aceea (are în ianuarie şi-a strat un mimis dc peste IO.OUO tone In ziua de 26 februarie, form a au prezentat publicului spectator Gheonihc si uit ii, coa Oprişa, şeful secţiei cereale şi * i pe o treaptă tot mai înaltă.
îndeplinit ritmu* sarcinile în fiecare cărbune, pentru ca apoi, în numai cîntece din folclorul nou.
decadă a lunii. Com parîiu^ rczulta- 7 zi!c, minusul să Iie recuperat şi ţiile artistice ale căm inului cultural GHEORGHE I.OM NAŞAN
V'le dîn celelalte exploatări, iese clar să sc extragă peste plan 2.528 lone din Vmgard s-au deplasat în co S C O R IA AUREL funcţionar
în evidenţă diferenţa mare do icn- de cărbune. N eriim iritalea îndepli muna vecină — Spnng unde au pre directorul Şcolii de 8 ani din (Din colectivul subrcdacţici
U>are a pianului. în medic de 10— 12 n irii planului duce atîi la perturba V ingaid voluntare Miercurea)
procente, dintre prim a si ultim a de ţii în priwe.su) lehn»>lo/.*îc dc prelu zentat un frumos program artistic
cadă a lunii. Sem nificativ in acest crare. < ît si la greutăţi in ceea ce In sala arhiplină, gazdele au ur Cursuri de ridicare a calificării
sens este faptul că in (in s u l lumi priveşte achitarea >ar( in ilo r cooltac m ării cu m idia atenţie repertoriul
i.m um ie pe întregul combinai, planul tuale faţă de beneficiari Conducerea coope C ursurile s-au organi onnî maiştri în mese
r-a fost realizat (’ecîl i;i 10 zile. din r.'d ie lc i»'lmice dîn exploatările corului şi textul brigăzii artistice de ra i i vei meşteşugăreşti zat pentru mesei iile riile respective, ea lo-
20 de zile lucrătoare. Ceh* mai slabe miniere, sp rijin ite îndeaproape dc agil a (ir De un succes deosebit s-au „R eioz-tiur clin Haţeg cojocari*. blănărie,
rczoliate au fost înregistrate de organizaţiile sindicale şi l ’.T M . '«>t bucurat clarinetistul Vasilc Diâgoi croitorie pentru femei sif C/ukennann, Sofia
mina Vulcan, caic şi-a realizat pla iicbni ‘.u asigure brigăzilor încă din si solistele căm inului culliual Solo- a luai măsuri dc or şi tinichigorie. Ele sint St ici u, şi D um itru Ua-
nul de p rn d o 'tie numai in 8 /Ho prim ii zi a lunii o îndrum are co ganizarea unor cursuri urmate de 34 coopera lintonî.
din întreaga lu n i. iar exploatările* respunzătoare şi materialele necesare mon Ana şi bogdanei ticna, care pentru ridicarea c a lifi tori, iar lecţiile sint N. SUUCIIEA
m iniere Lonea şi Pctrila şî-en în (w n nii ca m inerilor sH )*» fie create cării cooperatorilor. predate dc cei mai corespondent
deplinii sarcinile numai in 13 zile* condiţiile necesare îndep linirii sar
din luna ianuarie. cin ilo r d(' plan. Colectivele exploa Intîlniri cu cititorii Lucrări de uniiicare a tensiunii
tă rilo r m iniere din Valea Jiului,
Din cele r *!atate se observă că
cel mai mare num ăr dc zile în caro mobilizau* de (onvuusij. tiebuie să In cadrul m anifestărilor p rilejuite M uncitorii secţiei a V-a întreţinere dc la Atelierele R.M.R. Si-
se înregistrează răm ineri in urmă desfăşoare o m um ă perseverentă de „ Luna cărţii la sate”. Iov. Petre meria, lucrează cu m ult spor la executarea lucrărilor de la staţia elec
M rii în prim a decadă a lunii. Carr- pentru u i planul dc produc ţie să lie trică dc 380 volţi, re se construieşte in scopul unifică rii tensiunii in
sînt cauzele car»' lac ca la îuceoutul Angliei, redactor la Fddura Tinere ateliere dc la 220 la 380 volţi. Lucrările sini intr-u n stadiu avansat. Au
fiecărei luni planul sa nu Iic înde îndeplinii rit mic, dîn prima pină in tu lu i. s-a în tiln it zilele trecute cu
plinit? In unele exploatări din Va ultima zi a lunii. Numai aşa ne citito rii din comunele Cristur si fost deja montate aparatele în camera dc comandă şi control.
lea Jiului se spune <a: „aşa s-a în- vom puica achita cu cinsU* dc sar $ard. In fafa unui mare număr de I.u aceste lucrări m uncitorii secţiei au economisit m ateriale in va
liiTtnlat tntmdoiîima. In prima de cinile sporit* pe care partidul ni loare dc 5.480 lei S-au evidenţiat prin munca depusă tov. Viorel Cim-
cada se munceşte mai relaxat4'. Dar tineri, tov Petre A ngliei a vorbit poicşu, T iIiis Ignat, Nicoarn Roman, electricieni si echipa dc zidari con
!c a pus în Inia pentru acest an.
exemplul minei Uricani care şi-a în despre cărţile apărute rn Pilitura dusă dc Nclcga Crăciun
deplinit riîmi» sarcinile, denie.n- W IL IA M S7.UDKR V IR G IL ClM PU REANU
Tineretului in anul 196.1 şi despre
s t‘ .*ază «zi nu este vurha dc un ,.o- director general al Combina lăcătuş-montor
biCCi", ci de cauze cu totul şi ev. tului carbonifer . Valea fiu lu i cele care vor vedea lumina tiparu (Din colectivul subrcdacţici noastre
lui rn anul 7964 voluntare din Sim cria)
C itito rii au apreciat cărţile apă
Expoziţia anuală de grafică
rute in Editura Tineretului şi
au
oraşului a impus luarea unor noi — încă din luna decembrie comi ţean ştie precis ce are de făcut, ast
Sîmbătâ s-a deschis în sala Dai Ies şe. caricaturi, ilustraţii, unele apă lacul propuneri pentru îm bogăţi C o n v o rb ire măsuri dc înfrum useţaie. Acest lu sii: permanenta dc gospodărie şi fel incit atunci cind tim pul ne va
Expoziţia anual,i de grafica, organi rute în dile rite publicaţii, iac altele rea tem aticii cărţilor pentru tineret H S S E i K I H m cru este cîl se poate de firesc. A r fi orum uri a prezentat com itetului exe perm ite vom porni serios la li .-ahâ.
zată de Com itelui de S;.it pentru inedite semnate »lc peste 200 g ra fi neplăcut sa vezi intre blocurile I n i cutiv propuneri privind înfrum use — Pentru asigurarea bazei mate
C ultură şi Al tă şi Uniunea A rtiştilo r cieni din in'rcaga tară. şi copii şi a prezentării grafice a moase, locuri neîngrijite, plin. de ţarea oi asului. La puţin timp, co ria le — spunea tov. Gh. Leurzean,
C m întu l de deschidere a lost ros acestora. ÎNFRUMUSEŢAREA m itetul executiv a întocm it un plan comitetul executiv va asigura din
Plastici. lu n ii şi alte resturi. Tocmai dc
tit de Vasile Dobrian, secretarul aceea, com itetul executiv a îuhi de măsuri cu obiective corn rele. Lu sera I.G.O. peste 80 000 bucăţi flo ri
Expoziţia cuprinde peste 400 de lu secţiei de grafică, a U niunii a rtiştilo r I. PRIHEAGU uncie masuri (a rc sa ducă la con dărili? stabilite au last defalcate pe de diverse specii. Pomii ornam entali
n a ri : gravuri, desene, acuarele, a fi plastici. (Ageipres) corespondent tinua înfrum useţare a oraşului nns circum scripţiile electorale si dale vor fia aduşi dc la Staţiunea experi
SI GOSPODĂRIREA iru. deputaţilor pentru a li a in liza tc La mentală Geoagiu şi do la Agroscm
— înainte dc a vorbi despre ma rîndul lor, deputaţii an ţinut şedinţe Arad De asemenea, au fost cum
i ii cetăţenii din circum scripţii şi au părate încă 100 lirnăcoape, sape,
surile întreprinse am dori să ne greble ctc. M aterialele necesare
ORAŞULUI spuneţi ce anume lucrări de în fru au fost prinse lucrările pe care tre am enajării străzilor vor li procurate
întocm it planuri de muncă în care
museţare se vor executa la Cugir,
in prim ăvara acestui an ? buie s;\ le execute. Deputaţii au ve din resurse locale. Aş vrea să mai
nit si (ii alte propuneri pe care adaug că pentru urm ărirea opera
O dată (ii primele semne ale p ri — Lc voi enumera doar pe rele le-am luat în studiu. Apoi. în sesiu tiva a lu cră rilo r a fost întocmită
m ăverii, zeci de m ii de cetăţeni, an mai importante. Vom executa con nea sfatului popular din luna ru in ă o hartă a oraşului in care prin le
trenaţi de deputaţi, vor participa strucţii. reparaţii, întreţineri d»' ri e. a Ir u analizai şi aprobat planul genda, sini trec ute toate obiectivele.
prin nuincă patriotică la amenajarea străzi şi trotuare pe o suprafaţă dc acţiunilor patriotice pe anul I9U4 Lunar, deputaţii vor raporta comi
si extinderea de noi zone si spaţii li 920 m p., amenajări, extinderi şi S-a stabilit ca fiecare cetăţean sa tetului executiv ce anume an reali
verzi, întreţineri dc drum uri, pa vâri inlreţinori de spaţii verzi pe o su presteze 24 ore de muncă patriotică. zat din plan, iar personalul c a lifi
de străzi, plantări de pomi orna pra'nţă de 37 8U0 m.p„ amenajarea După ţinerea sesiunii, comitetul exe cat din cadrul secţiei gospodări?,
mentali si Mori eu Pentru reuşita a doua noi parcuri, ( uruţnrca si la- cutiv a reorganizat şi instruit comi va asigura asistenţa tehnică lucră
acestei acţiuni patriotice, comitetele iuxarca m a lu rilo r văii V iilo r, ame tetele de blocuri si străzi, iar sarci rilor, prin deplasarea la laţa locu
executive ale s fa tu rilo r populare au najarea unui crem atoriu pentru a r nile « ireumsi i ip ţiilo r electorale au lui.
făcut pregătirile necesare. Unele derea gunoiului, reprofilarea st ui fost dclnlcauj ic comitetele de Sarcinile (are stau iu fata noastră
amănunte privind pregătirile pentru zilor Simion Bărnnţiu, Aurel Vl-iien, blocuri si străzi La rindul lor. co pe linia inlium uscţâi ii oraşului sin i
înfrumuseţarea oraşului C ugir le-am A. Tonta, Ion Creanga şi altele. In mitetele si-au întocm it planuri de destul dc mari Sim eni convinşi insă
p rim it de la iov. M ilia i Cont, pre această prim ăvară vom planta un muncă concrete care au fost înain «a ele vor fi duse la îndeplinire de
şedintele com itetului executiv si de număr de 13.1G0 bucăţi arbori şi
la iov. ing. Gheorghe Leurzean. vice tate com itetului executiv, lată doar oarece au fost luate toate măsurile
Hori, iar arbuştii şi pomii ornam en un exemplu. Comitetul blocului A
preşedinte at com itetului executiv, necesare. In plus, avem deputaţi şi
cu care am avut o convorbire. tali existenţi vor fj în treţin u ţi cu 11/2 a prevăzut in plan urm aioare- '•eiăţeni harnici, pricepuţi Deputaţi
— Oraşul Cugir, spunea tov. Gh. toată grija Menim fiecare lucrare Iw : executarea a 3.4ăl) ore muncă a Vaier Păcurar, Cornelia JJucurcş-
Leurzean s-a dezvoltat mult in anii s-au întocmit devize si s-a stabilii •latrîoti» ă. renlî/area unor economii tcan. lonn Popovici, preşedinţii <o-
regim ului democrnl-popular. Aici au numărul orelor de muncă patriotica în valoare de 3.iî()0 Ici, amenajarea M iiirielor de blocuri luan C’otrines-
lost construite 850 apartamente în necesare a se efectua, numărul par
blocuri, 5 (am ine pentru tineret, a 1.U0U m p. spaţii verzi, plantarei u, M alilda Kadar, M alildn Schi Ier,
spital, policlinica, două scol», un im ticipanţilor şi valoarea economiilor' i I.'JOe bucăţi flo ri si 40 poilli or 'h iin Oprea si a lţii, constituie exom-
punător club. lin complex de deser Despre masurile preconizate în nam.uuali, amenajarea uim i sola» ■ile în buna gospodărire şi în lru -
vire a populaţiei si multe altele. Dc vederea în dep lin irii obiectivelor cir. Pentru fiecare lucrare s-a sta .misetare a oraşului. împreună cu
asemenea, s-au construit străzi, au am intite ne-a vorbit iov. M iliai Cont, b ilit numărul orelor care trebuie cetăţenii vom face oraşul Cugir ca
apărut noi paivtiri unde oamenii preşedintele C om itetului executiv al prestate şi al participanţilor. Slabi o grădina, bine întreţinută.
M A K Ţ 1ŞOARE PENTRU IN T ÎI M A R TIE muncii sc pot recrea. Dezvoltarea Sfatului popular din Cugir. li ud asemenea măsuri, fiecare cetă V. ALUU