Page 11 - 1964-03

Nr. 2836 Drumul socialismului Pag 3

In cen tru l d e z b a te rilo r: Economii

de combustibil
îmbunătăţirea metodelor şi a stilului de muncă Colectivul de muncă de la de­

poul de locomotive C.F.R, Simeria
— In anul 19G3, a spus In confe­ catorii Principalul, asa cum au ară­ opinie de masă îm potriva acelor me­ s-a angajat, printre altele, să ob­
rinţa locala a sindicalelor llia de­ tat unii delegaţi, constă în aceea canizatori care nu-şi făceau pe de­ ţină în acest an însemnate economii
legatul Constantin Alexc, colectivul că de fiecare dală organizaţiile sin­ plin datoria, lucrurile se puteau de combustibil convenţional Pen­
sectorului nr. 3 de In K. M. Cei tej a dicale de la E. M. Muneelul nu sc schimba, rezultatele erau şi în acea­ tru realizarea angajamentului luat
dat peste plan însemnate cantităţi de mulţumesc doar să sesizeze o pro­ stă direcţie m ult mai bune. au fost aplicate în producţie o Se­
minereu. Planul muia), pe întreaga blemă sau alta ci stabilesc măsuri Rclevînd succesele obţinute cît si
exploatare, n fost îndeplinit înainte pentru remedierea situaţiei. lipsurile existente în activitatea con­ rie de măsuri tehnico-orgamzalonce.
de termen. Dino, am început să lu ­ Rezultate bune în activitatea lor siliu lu i local a) sindicatelor, a unor De pildă, în scopul evitării pierde­
crăm şi la începutul anului 1954. Jn au obţinut şi organizaţiile sindicale organizaţii sindicale, delegaţii au rilor de abur şi combustibil, s-a ve­
cursul lunii ianuarie, prevederile de la cariera de piatră Drănişcn, făcut propuneri pentru îm bunătăţi­ rificat starea lermotehnică a loco­
planului au fost nu numai îndepli­ staţia C.F.H. llia etc. Sub îndrum a­ rea muncii. S-a cerut ca organele motivelor. schimbindu-se cu aceas­
nite, ci chiar depăşite. Succesele rea organizaţiilor dc partid, organi­ şi organizaţiile sindicale să se pre­ tă ocazie piesele uzate, s-a îmbună­
noastre nu sînt intim plăioare. Ele zaţiile sindicale s-au ocupat mai ocupe, m ult mai m ult de organiza­ tăţit calitatea lucrărilor de întreţi­
sint rezultatul muncii perseverente bine de pregătirea şi desfăşurarea rea întrecerii socialiste, a consfătu­ nere şi reparaţie etc. In acest sens
desfăşurate de către organele si or­ adunărilor sindicale, a consfătuiri­ irilo r de producţie şi a adunărilor
ganizaţiile sindicale, îndrum ate si lor de producţie. In cadrul lor au lunare sindicale de grupă, extinde­ o permanentă preocupare au avul-o
conduse de către organizaţiile de fost dezbătute probleme privind rea metodelor înaintate, crearea tovarăşii Gheorghe Stana, Avram
partid, pentru mai buna organizare îndeplinirea prevederilor planului, unor condiţii mai bune de lucru, Croza, Pavel Moga, Cornel Popa
sţ desfăşurare a întrecerii socialis­ întărirea disciplinei, s-au făcut pro­ îm bunătăţirea activită ţii culturale şi alţii.
te, pentru crearea unor condiţii de puneri concrete, care, aplicate, au de masă si legării ei de sarcinile Ca urmare a măsurilor luate lo­
lucru îm bunătăţite, pentru întărirea contribuit în mare măsură la îm- de producţie, întărirea disciplinei In comotivele conduse de Vasile Rola,
disciplinei şi respectarea tehnologiei fiecare loc de muncă S-a subliniat, Petre jula, loan Hibart, Simion Mi­
in producţie la fiecare loc de muncă. ra în viito r organele şi organiza­ luit, Romukis Cbiş. Aurel Crişan,
In sectoi'ul nostru, a arătat tov. Conferinfa locală ţiile sindicale, atunci cînd stabilesc Crăciun Oliver au economisit în
Constantin Alexe, organizaţia sin­ a sindicatelor — llia unele măsuri să le ducă pină la ca­ cele două luni ale anului cîte 50
dicală desfăşoară o muncă susţinu­ păt, să le. înfăptuiască. Numai aşn tone combustibil convenţional.
tă. Dacă o echipă rămîne în urmă se poate obţine eficacitate, rezultate
n i planul sau cu îndeplinirea an- bunătăţirea a ctivită ţii de producţie. bune in munca desfăşurată. GHEORGHE ISTRATE
jam entelor luate în întrecerea so­ C onferinţa locală a sindicatelor P articipanţii )a dezbateri au in ­ Uzina „V icto ria " Calau : Vedere spre furnal. corespondent
cialistă, analizăm cauzele râm inerii llia a scos in re lie f si existenţa unor sistat ca pe v iito r consiliul local al
în urmă. o ajutăm să recupereze lipsuri in activitatea unor organe si sindicatelor llia , organele şi orga­
ceea ce a pierdut. M ultă atenţie dă organizaţii sindicale. La în tre p rin ­ nizaţiile sindicale, îndrum ate şî con­
organizaţia sindicală muncii de edu­ derea forestieră Dobra, spre exem­ duse dc către organizaţiile de La IPROMET
caţie a oamenilor. Abaterile de la E fic ie n ţa rid ic ă rii c a lific ă rii
plu, în cursul anului trecut rezul­ partid, să manifeste toată grija pen­
disciplină le disculăm cu întregul
tatele obţinute în îndeplinirea sar­ tru traducerea în viaţă a angaja­ S’ e s tc 17.000 de p ro ie c te
colectiv şedinţele sindicale, în cinilor de plan nu au fost la nivelul mentelor luale de către oamenii
consfătuirile de producţie. Cîntl este posibilităţilor existente. Colectivul muncii în cinstea celei de a XX-a caS itafe s u p e rio a ră
nevoie, stabilim măsuri si apoi te acestei întreprinderi nu şi-a reali­ aniveisări a eliberării patriei noas­ Specialiştii In stitutulu i dc proiec­ nu dus la creşterea continuă a pro­
si îndeplinim întocmai. Tată „se­ tări dc uzine metalurgice — ducţiei dc oţel. In 1963, de pildă,
zat în întregim e sarcinile de pro­ tre. Colectivul de muncă al Atelierelor lectori din rin tlu l cadrelor tehnice
cre tul1' succeselor noastre. IPROMET — principalul in stitut de aceasta a atins peste 2.700 000 dc centrale din Gurabarza a obţinut in şi inginereşti cu experienţă pedago­
Despre asemenea lucruri au vor­ ducţie la sortim entele buşteni ru­ acest fel din ţară, au adus o contri­ tone, rcprczentînd peste 140 leg oţel ultim ul tim p rezultate frumoase în gică, cadre cate predau m aterii dc
bit mai m ulţi delegaţi. laj de fag, lemn pentru construcţii, Conferinţa a ales apoi noul con­ buţie dc scamă la dezvoltarea side­ pc cap dc locuitor, adică de zece ori
celuloză, brad etc. Râmîneri în urmă siliu local al sindicalelor. In prima producţie. Planul a fost în deplinit lu ­ specialitate Ia Şcoala profesională
La E. M. Muneelul s-au obţinui, aşa în ceea cc priveşte îndeplinirea pla­ rurgici prin proiectarea dc unităţi mai m ult dccît producţia realizată nă de lună, a fost redus tim pul de din Gurabarxa şi G rupul şcolar
cum s-a reliefat în cadrul conferin­ nului pe anul 19G3 au existat şi la s;i şedinţă plenară acesta a reales moderne la nivelul tehnicii actuale. în 1938. Paralel cu proiectele pen­ executare a reparaţiilor şi de con­ Brad. A plicînd în practică aceste in ­
ca preşedinte pe tovarăşul Cons­
ţei. succese de seamă în în d e p lin i­ secţia de explorări Certei. Confe­ Munca lor sc concretizează in cele tru dezvoltarea combinatelor si uzi­ fecţionare a noi instalaţii, rtrea ce a dicaţii, conducerea tehnică a orga­
rea sarcinilor de producţie. M ine­ rinţa a apreciat că organizaţiile sin­ tantin Covaci. nelor siderurgice au fost elaborate dus In creşterea p roductivităţii mun­ nizat în acest an şapte cursuri de
rii de aici au d u anul trecut peste dicale dîn aceste unităţi nu au des­ («II. C A L 1NESCL) peste 17.000 dc proiecte realizate dc proiecte pentru dezvoltarea şi mo­ cii. Concomitent cu sporirea produc­ ridicare a ca lifică rii pentru lăcătuşi,
sarcinile de plan mii de tone mine­ făşurat o muncă permanenlâ pentru la înfiinţare. Pc haza proiectelor dernizarea fabricilor dc produse re­ ţiei. m uncitorii, tehnicienii şi ing i­ strungari, modelori, fo rjo ri, lâcâtuşi-
reu; au realizat economii la preţul continua îm bunătăţire a a ctivită ţii I PRO MET au fost construite şî date nerii au acordai o deosebită atenlic întreţincre, sudori şi eleclvicieni-bo-
de cost planificat in valoare de in exploatare fabrica de aglomerare fractare ca cele de la Alcşd, Turda, îm bunătăţirii ca lită ţii lu cră rilo r exe­ binaiori, cursuri pentru care un co­
970 000 lei. Tov. Traian Vlâdeşcu, în domeniul economic, nu au dat tot Spectacole cu benzi de 72 m.p. şi furnale dc Braşov. Azuga, C ritian, cît şi pro­ cutate. Aceasta a impus în mod deo­ lectiv de cadre tehnice si inginereşti
Chis Crăciun, Ion C.sinad.v au ară­ sprijinul conducerilor tehnico-admi- 700 m c., la Reşiţa, iar la Hunedoa­ iectele pentru uncie uzine construc­ sebit ridicarea ca lificării profesio­ cu înaltă calificare a întocm it o tema­
tat că rezultatele obţinute işi gă­ nistrative în luarea dc măsuri ope­ ra fabrica de aglomerare cu benzi toare de maşini din Iară şi pentru nale a lu ciâ io i'ilo r noştri. tică orientată tocmai spre îm bunătă­
bleme im portante ce le ridică m un­ pentru colectivişti
sesc explicaţia şi în continua îm ­ rative pentru rezolvarea unor pro­ de 100 m p., furnalul dc 1 000 mc.. obiectivele industriale construite dc ţirea calităţii. Teme cum sînt „M e­
bunătăţire a activităţii organelor si specialiştii romîni in alte ţări La m cicaţia organizaţiei de partid,
ca si viaţa oamenilor. precum si cuptoare M artin dc 400 conducerea tehnică a atelierelor, cu tode de asamblare şi pregătire a pie­
organizaţiilor sindicale. Acestea, aju­ Experienţa acumulată de specialiş­ selor pentru asamblare", „N oţiuni
tate si îndrum ate în întreaga lor ac­ Există neajunsuri si în organiza­ A rtiş tii amatori din Simeria Ve­ tone. Schemele dc flu x tehnologic sp rijin ul com itetului sindicalului şi despre prelucrarea prin deformare
tivitate de către organizaţiile de rea activităţii com itetelor sindica­ che au prezentat zilele acestea pe adoptate pentru fabricile de aglome­ tii de la IPKO M ET le nermite să re­ comisiei ing in e rilo r şi tehnicienilor
partid, au desfăşurat o muncă rod­ telor de la S.M.T. Dobra şi G A S, scena căm inului cultural din Sîntu- rare, concepţia ai perform antele u ti­ zolve cu succes sarcinile privind lu- a organizat în cursul anului tic n it plastică a metalelor", „Procedeu de
sudare electrică cu electrozi înve­
nică pentru mobil 1//-11 ca m inerilor M in tii. S-a apreciat ca lucru pozi- halm un program artistic. Textul lajelor proiectate şi realizate în tară, m ire lu i combinat siderurgic un ciclu de expuneri tehnice, pe te­
la îndeplinirea sarcinilor dc. plan. liv că mecanizatorii de la S.M.T, brigăzii artistice de agitaţie, care a mecanizarea şi automatizarea, pre­ de la Gzlaţî, — obiectiv principal al mu care să ducă la îmbogăţirea cu­ liţi", „Procedee de recondiţionate a
au pătruns cu mai multă temeinicie Dobra şi-au depăşit în cursul anu­ surprins aspecte din viaţa nouă a cum şi rezultatele ohtînutc în ex­ program ului dc perspectivă în dez­ noştinţa «or prolesioriate ale lucrăto­ pieselor", ca şi celelalte teme legale
în problemele economice, le-au ana­ lui trecut planul de producţie cu 4 ploatare, situează aceste fabrici ln voltarea siderurgiei din Rnmînia. rilo r I^g u lc sti ins de problemele de fiecare meserie in parte, vot îm­
lizat cu răspundere şi au acţionai la sulă. dar s-a criticat faptuJ că satului, din munca depusă de co­ producţiei, expuneri cn cele in titu ­ bogăţi cunoştinţele profesionale ale
operativ pentru a se îm bunătăţi ac­ preţul de cost a fost depăşit cu pes­ lectivişti în perioada de iarnă şi un înalt nivel tehnic. Toate acestea (Agerpres) late „Cum iţi îngrijeşti maşina", lucrătorilor, ceea ce va perm ite fo­
tivitatea economică. Ele s-au ocu­ te 9 lei/haniru. Aceasta din cauza pentru pregătirea campaniei de p ri­ „Cunoştinţe generale despre electro­ losirea unor noi metode de munca,
pat în mod permanent de organiza­ nefolosiiii în mod raţional a trac­ măvară, precum şi piesa de teatru A lb a lulla tehnică", „Cc este preţul de cost", im bunătăţii'ea cablaţii lu cră rilo r exe­
rea si desfăşurarea întrecerii socia­ toarelor. Ori, aşa cum s-a subliniat „Maşina dc calculat" de Paul Evo­ „Calitatea repa ra ţiilo r" şi altele, ex­ cutate. Aceste lecţii sînt predate de
liste pe baza unor obiective concre­ la conferinţă, dacă comitetul sindi­ ca c, au fost interpretate la un bun puse de cadre tehnice şi inginereşti ingineri si tehnicieni ca Nicolae A n-
te care să asigure îndeplinirea plă­ calului intervenea la vreme, discuta nivel artistic. Faza orăşenească a campionatului republican de şah cti bună calificare si o bogată ex­ drone, Vasile Lungu, Vasile Dagău,
nuiţii în mod ritm ic si la toţi in d i­ asemenea probleme pentru a crea perienţă în producţie, au îmbogăţit loan Vîlcan şi a lţii, care au o boga­
Şi căminul cultural din Simeria cunoştinţele profesionale ale lucră­ tă experienţă în producţie.
In sala clubului „V oinţa" din Alba de 1G1 /2 puncte din 18 posibile. Au
Veche a prim it, la rîndu-i, oaspeţi. to rilo r şi au conclus la îm bunătăţi­ Prim a lecţie, care s-a ţin u t deja,
luiia s-a desfăşurat faza orăşeneas­ urmat apoi în ordine echipele Vic­
Sub îndrumarea tov. prof. Basa Bc- rea calităţii lu cră rilo r executate. demonstrează că noua formă de or­
O bligaţie a tuturor niamin, diriginte, elevii clasei a că a campionatului republican dc toria C.F.R. cu 10'/;, Ardealul cu Demne de remarcat sînt rezultatele ganizare a învăţăm întulut profesio­
IX-a de la Şcoala medie din Sime­ şah pe echipe. La startul întrecerilor 5 şi Ardeleana cu 3 \'< puncte. deosebite înregistrate de m uncitori nal, exemplificarea expunerilor teo­
s-au prezentat 4 echipe formate din M erită a fi evidenţiată buna orga­ cum sînt Viorel Jorja, loan Onca, retice cu lucrări practice, se bucură
ln anul trecut am fost de faţă cînd mentele de ordine interioară, pe ria au oferit colectiviştilor de aici cile 6 jucători, aparţinînd asocia­ nizare a acestei com petiţii la care dc aprecierea cursanţilor. Acest lu­
mai multe fa m ilii din Hunedoara sc balcoane sini ghivece cu flori Cu un program artistic form at din cîn- Viorel David, Niţă Liviu. Gheorghe
mutau înlr-un bloc dat în folosinţă. răţenia este păstrată şi în ju ru l blo­ ţiilo r sportive „V oinţa", „V ictoria şi-au dat concursul Iov. A lexandru Da vid şi m ulţi a lţii, care au reuşit cru a fost scos în evidenţă şi în re­
Mu era o noutate pentru nimeni a- cu rilo r unde au fost amenajate încă tece si dansuri populare şi o b ri­ C.F.R,", „A rdealul" şi „Ardeleana” , Moraru din partea Consiliului raio­ să execute lucrări ce la recepţie au centa analiză făcută de organizaţia
de partid, conducerea exploatării,
cest lucru. La Hunedoara ca şi în din anul trecut zone şi spaţii verzi. gadă artistică de agitaţie. din Alba Iulia. Prezentind un lot nal U.CF.S. Alba şi Alexandru Dră- fost calificate ca foarte bune. In le-
toate centrele muncitoreşti ale re- Care este secretul unor asemenea- mai omogen, cu jucători mai bine* ghici, instructor voluntar la asocia­ iul acesta, colectivul nostru de m un­ com itelui - sindicatului, com itetul
; -giuttii. noastre au fost dale In, foJo-:. bune obiceiuri ?.-Comitetele .de. blo­ I. BEKCA pregătiţi, echipa Voinţa a reuşit sâ ţia sportivă Voinţa. că a reuşit ca in anul trecut să* re­ U. T. M., C. T. T. şi la care au par­
ticipat lectori şi maiştri. Cu acest
sinţă oam enilor muncii sule de a- curi sînt form ate din gospodari har­ directorul căm inului cultural cucerească o victorie bine m eritată, A L E X M A N O ILA ducă tim pul de executare a repara­ prilej, au reieşit şi unele deficienţe
partamenle. Se mutau oameni cu nici, oameni care ţin la curăţenie ţiilo r în medie cu 10-15 la sută, fă ­ tare îngreunează desfăşurarea lec­
profesii d iferite Dar pc faţa fiecă­ ca la ceva scump. din Simeria Veche clasîndu-se pe locul I cu im număr corespondent ră ca atelierele să aibă reclam aţii sau ţiilo r, însuşirea temeinică a cunoş­
ruia puteai c ili bucuria că se mută Există însă la Hunedoara unii lo­ refuzuri din partea beneficiarilor.
tinţelor. S-a indicat ca pentru lăcă­
in tr-u n apartament nou. Acest lu­ catari, cc-i drept puţini la număr, ca­ Ba mai mult, pe adresa conducerii tuşi, unde num ărul cursanţilor este
ciu este cît se poate de firesc. A ic nu întreţin asa rum se cuvine a- tehnice au sosit scrisori de m ulţum i­ mare, să se formeze două grupe ; la
sta în bloc înseamnă a avea un con­ partamentele şi nu respectă norme­ re dc la exploatări m iniere din re­ cui sul pentru fo rjo ri, pc lingă teme­
giunile Cluj şi Dobrogca, atît pentru
fort deosebit, condiţii de odihnă le de convieţuire socialistă. In trîn d le de specialitate, să se predea şi
dintre cele mai bune. Atunci cînd în locuinţa lot greu îţi poţi im agi­ calitatea deosebită a in stalaţiilor li­
primesc cheia apartam entului, loca­ na cum pot sia in camere cu pere­ vrate, cil şî pentru lucrările de mon­ noţiuni de desen tehnic S-a reco­
ta rii îşi fac tot felul de planuri în ţii sgîriaţi, cu geamuri sparte, cu taj executate cu simţ de răspundere mandat de asemenea ca fiecare lec­
_______________
legătură cu aran- ------------ — __ :_____ baia stricată din de m uncitori ai A telierelor centrale ţie să fie urm ată de discuţii, iar
jarea mobilei, ca­ cauza neglijenţei. Gura barza. m aiştrii să urmărească îndeaproape
litatea si culoarea L O C U in ţ c l 0 0 tel, _ Cind vine acasă Cu toate rezultatele bune, obţi­ aplicarea noilor cunoştinţe în pro­
perdelelor, ampla- ------------------ _ , Nîcolae Petre din nute in anul trecut, s-a constatat că ducţie. Traducînd in viaţă aceste in­
sarea aparatului | 0 ? p t0 - O î blocul 31, apartn- ciclu rile de conferinţe la cate p a rti­ dicaţii, lucrătorii noştri îşi vor îm ­
de radio, a televi­ -------------------—------ ment 17, ştie toată cipau toţi lucrătorii, indiferent de bogăţi continuu cunoştinţele profe­
zorului. a maşinii de spălat rufe etc. lumea. El are obiceiul să ajungă la meserie, nu puteau adinei proble­ sionale, în vederea efectuării onor
lucrări de bună calitate.
— Să fie cit mai frumos aparta­ dom iciliu în stare de ebrietate şi mele lega».c de specialitatea fiecărui
mentul nostru — îşi zic ei. cum îi esie firea, tot de atîtea o ii om. In urma unei temeinice analize, IO AN M ACA VEI
încetul cu încetul, o dată cu trece­ face scandal. De asemenea, aparta­ organizaţia de partid a recomandat şeful serviciului personal
conducerii tehnice organizarea unor
rea tim pului, locatarii au impresia mentul lui se află într-o stare proas­ cursuri de ridicare a calificării, d i­ şi invăţăm înt de la A telie­
că stau acolo dc cînd lumea şi to­ tă do întreţinere. In apartam entul 14 ferenţiate pe meserii, recrutarea de rele centrale G urabar/a
tul pare ci» se poale de normal. Dar din blocul 13 locuiesc 5 fete de la
jiu uîîă că pentru construcţia blo­ C.S.H. S-ar putea presupune că aici
cului s-au cheltuit sume m ari de găseşti curăţenie. Dar nu este aşa. S o ra m e d ic a lă
bani şi de aceea întreţin bine apar­ Apartam entul este m urdar şi pre­
lia sanitară nr. ] Câlan acordă asis­
tamentul. Iată ce ne spunea acum eî- zintă multe stricăciuni. Rău în tre ţi­ După ce l-an lost aduse la cunoş­ tentă medicală cetăţenilor din satele
leva zile un locatar: nute sînt şi apartamentele locatari­ tinţă SQrcmile pentru ziua respectiva, amintite. In anul trecut ea şi-a adus
lor Nicolae Brînv.ă, Nîcolae V îlran sora medicală mai zăbovi iii cubinet
— Fiecare om vrea să se simtă m ....... o marc contribuţie Iq vaccinarea ce­
cît mai bine în casă. Cum ? Prin si Eugen Solomon clin blocul T 3, ))entru u-şi pune in geantă instru­ lor 10.000 cetăţeni. Peste tot sora
T iberiu C liip cr bloc P 5 si alţii.
păstrarea unei curăţenii perfecte a- J r i * mentele şi medicamentele necesare. Asinella Dumbuleu este prim ită cu
fîl Îji apartament, pe scări c il şi în Comitetele de la blocurile 3G, 31, 80. Apoi porni prin satele Sincrai, Că- încredere şi stimă. Este darul oame­
ju ru l blocului. Pe treci n clu-ţi tim pul 71 si altele nu activează aşa cum lanul Mic, Bal iz, Nădăştie, Stiei, pen­ nilor muncii de la sale pentru acti­
lib e r în curăţenie te sim ţi bine, îţi trebuie fapt pentru rare curăţenia Fabrica dc conserve din Haţeg. M aistrul Ril Irina examinează îm ­ tru a acorda asistentă medicală cetă­ vitatea neobositei sote medicale,
refaci forţele şi parcă eşti altul... lasă de dorit. Un aspect neplăcut preună cu un grup dc muncitoare felul cum au fost umplute şi în ­ ţenilor de aici. De 15 ani sora Asi- E LEN A RUSAN
poate fi în tiln ît la blocurile T I, T 2, fundate sticlele cu sirop.
Toate aceste m ă rtu risiri şi ginduri T 3, T 4 din apropierea gării, în Pentru oţelârii ncllu Dumbuleu de la circumscrip- corespondentă
ne-au trecut prin minte cu ocazia ju ru l cărora se află felurite res­
unei vizite pi\in oraşul siderurgistilor turi, geamuri sparte, h îrtii etc. Printre acţiunile de muncă patrio­
hunedoreni. Am in lîln it aici loca­ tică iniţiale de tinerii din sectorul cidentale, bărbaţi în toată puterea lită ţi şî tu rişti străini. La 1 decem­ sirea, in perioada de un m inut di*
tari care s-au instalat in aparta­ Problema în treţine rii blocurilor' şî IX A de la mina Lupeni, se numără T O K IO vtrslei şi copii de şcoală fac gim ­ brie existau deja 3 milioane de naintea sfîrşitu lu i întrecerii vor in ­
mente cu ani în urmă. $i la m ajori­ apartam ente'or trebuie să stea mai si aceea de colectare a fierului ve­ nastică în cadrul unui „program cereri din partea localnicilor. In tra în funcţie camere speciale de
tatea lor îţi este mai mare dragul m ult în atenţia C om itetului execu­ chi din incinta atelierelor. Dc un olim pic de cultură fizică", iar o gos­ apropierea locurilor unde se vor
real folos în întreprinderea acestor
să in tri. In cameră, la bucătărie, la tiv al Sfatului popular al oraşului acţiuni sînt si raidurile-anchetă, in- C U P R IN S podină din nordul Japoniei apelea­ televiziune. Peliculele înregistrate
baie — curăţenie, pe scări la fel regional Hunedoara. Comitetele de pune în vinznre biletele, răsar sea­ vor putea fi derulate cu încetinito­
Exemple se pot da foarte multe căci blocuii care nu-şi fac datoria să fie trcpnn.se de postul U.T.M. de con­ ză călre concetăţenii ei, într-o scri­ ră de seară, ca ciupercile din pă- rul. Toate aparatele electronice vor
sînt numeroşi asemenea gospodari mai m ult ajutate Si încă ceva. Pes­ trol în scopul descoperirii a noi ean soare adresată unui cotidian din mint, oraşe întregi de corturi, în nota rezultatele, astfel îneît ju riu l
te puţin tim p va începe şî la Hune­ unul P E F E R IM
la Hunedoara, lată cîţiva dintre ei : tită ţi dc fie r vechi. In urma Tokio, să ţină seama de oaspeţii care m ii do oameni aşteaptă noap­ nu va mai putea schimba verdic­
loan Bartoc, bloc 1, ap. 4, Silvia doara acţiunea de înfrum useţare a astfel de raid, tineri ca Florea Mi- străini care vor vizita ţara şi să nu te dc noapte deschiderea ghîşeelor. tul. (Acesta este un punct al regu­
Borbeli, bloc 7, ap. 2, Gheorghe N i- oraşului. Este vorba dc amenajarea fumeze în tren. lam entului şi in acelaşi tim p o ino­
de noi zone si apatii verzi, plantări rlea, Ştefan Şerban, Andrei Heghc- Modul în care au fost planificate
corescu, bloc T J, ap. 30. Sînt la H u­ O L IM P IC Ă vaţie).
nedoara şi multe blocuri care cons­ de pomi ornam entali şi flori etc. duş, Ion Moldovan, Vasile Muresan R itm ul construcţiilor iţi opreşte terenurile sportive se bucură de o
titu ie exemple in ceea ce pliveşte Este necesar ca fiecare locatar să si a lţii au reuşit să colecteze poşte respiraţia, este vertiginos şi lipsit apreciere generală pozitivă. Japone­ Comitetul olim pic japonez se ocu­
întreţinerea lor. Aşa sint blocul ile participe la aceste acţiuni, astfel ca 15 000 kg fier vechi. In Japonia se desfăşoară pregătiri de orice calm „olim pic". Guvernul zii au căutat să înveţe din expe­ pă şi de sănătatea tu riş tilo r străini.
J, 3, 5, 9 şi altele. Aici este tot oraşul siderureişiiior si constructori­ din cele mai intense pentru Jocurile laponez si Consiliul M unicipal al rienţa Jocurilor Olim pice de la Hel­ Spectatorii străini care vor avea ne­
tim pul curăţenie pe scări, sînt a fi­ lor să devină şî mai frumos. E POPA Olim pice de vină. Întreaga ţară a oraşului Tokio (ac totul pentru rea­ sinki, Melbourne şî Roma şi încear­ voie de medic la Tokio vor completa
şate grafice dc curăţenie, regula­ V A LB U corespondent contractat o boală necunoscută pînă lizarea la tim p a celor 10 000 de pro­ că acum să evite greşelile consta­ o fişă: fişele sînt tip ă rite in toate
in prezent. Simptomele acestei boli iecte de construcţii. In îm prejurări tate cu acele p rile ju ri. In multe p ri­ lim bile şi pun întrebări in legătură
ÎNSEMNĂRI se manifestă p rin ir-o activ itate plină normale, numeroase din aceste con­ vinţe eî par a fi reuşit să facă acest cu simpiomele posibile. In dreptul
de vigoare şi agitaţie, printr-u n zel strucţii ar avea nevoie de o perioa­ lucru. Stadionul principal cu 100 000 cuvîntului „durere", pacientul va
necunoscut în domeniul construcţii­ dă de doi sau trei ani pentru a pu­ de locuri, aflat în m ijlocul Parcului trebui să sublinieze exact: „A cută,
De ce nu se respectă orarul magazinului? diagnosticul: febră olimpică. şi tea fi terminate, dar în momentul de O lim pic-M eiji este situai în centrul surdă, discontinuă, junghi..." Pe spa­
descoperit
lor. Intre tim p s-a
oraşului. Al doilea mare complex,
A pune la dispoziţie din tim p cele faţă toata lumea consideră că pînă Parcul Sportiv-Komnzavva, se află, tele fişelor este desenat corpul ome­
la 10 octombrie 19G4, ziua deschide­
nesc. Dacă mai există dubii, pacien­
— Şi zici că stal de m ult nic-î ? De departe puteai să vezi că oa­ de-a dreptul paradoxal şi lotuşi a- mai mari şi cele mai bune construc­ rii Jocurilor Olimpice, tonte con­ de asemenea, în centrul oraşului. La tul va indica pe acest desen locul
— Socoteşte şi dumneata. Fix du menii erau vădit nem ulţum iţi, căii* cesta-i adevărul, lncepind cu ne­ ţii si instalaţii care an existai vreo- strucţiile vor fi gata. Lozinca „D in periferie vor avea loc numai compe­ dureros. M edicii vor da pacienţilor
la opt. lînd să acopere cu discuţii banale glijarea unor treburi „m ărunte", d n ă în istoria Jocurilor O lim pice tim p pentru Jocurile O lim pice" a de­ tiţiile de voie, cele de ciclism şj străini o foaie pe care va fi subli­
— N-am ceas, dar cred că ai fost scurgerea tim pului. Ştefan M arion a ajuns să-si facă un a devenit în .Japonia aproape o ma­ venit o form ulă magică. cursele hipice. niată una din aceste patru recoman­
prim ul. Eşti cel mai ud dintre noi — Dumneavoastră ce cum păraţi? orar după bunul lui plac. Ploaia me. de care nu a rămas nealectată A pregăti oraşul Tokio pentru oa­ Instrum entele electronice în scrie, dări: „1. — Prezentaţi-vâ unui spe­
toţi. Nu mai sia in ploaie, vino aici măruntă şi deasă îl predispunea la
— Nimic, veni răspunsul. După o aproape nici o fam ilie. Jocurile O lim ­ speţii ee vor veni din întiega lume de tip perfecţionat, vor constitui cialist; 2. — Staţi in pat şi h râ n iţi-
sub strasină. pauză stînjenitoare, una din cele somn si de ce să n-o facă dacă este pice au devenit pentru japonezi o este o sarcină dc proporţii uriaşe. unul dintre aspectele inedite ale vă numai cu lichide; 3. — Interna-
— Mulţumesc. Tot una c, se scur­ una din plăcerile lui I
două persoane, cărora le-a fost a- chestiune de onoare naţională. Unde şi cum să cazezi 30.000 dc Olim piadei de la Tokio. Piscinele ţt-vă de urgenţă Ia spital; 4 — Du­
ge de pe acoperiş. Asa a raţionat Ştefan Mari-on
dresalâ întrebarea, completă nemul­ Oraşul Tokio, cel mai mare, mai străini şi 300 000 dc japonezi din pentru înot au fost înzestrate cu o rerea a fost trecătoare: puteţi relua
De la vitrin a unde mă adăposti­ cînd a preferai să rămină in pal serie de creiere electronice, legate viaţa norm ală". După cum sc vede,
sem de ploaie nu desluşeam decît ţum ită : — Noi vindem. 20 minute, decît să deschidă ia tim p zgomotos si mai populat oraş din provincie, în decursul celor J5 zile
— Nu cumva sinteţi chiar de-alu lume, se supune unui tratam ent de cît vor dura Jocurile Olimpice? O de ceasuri care măsoară a mia parte diagnosticul şî prognoza se adap­
Irin tu ri din conversaţia celor rare, magazinul.
casei ? înfrumuseţare. Zgomotul şantierelor aită problemă este cea a biletelor dintr-o secundă: ele pornesc automat tează clim atului olim pic: sînt esen­
ra şi mine, aşteptau cu resemnare Nercspectarea orarului de func­ ţiale si rapide.
chvjrhîderea magazinului. — Cam aşa ceva, rostiră deodată ţionale a magazinului este o poves- de construcţii este de nesuportat. dc intrare la d iferitele com petiţii in momentul startului şi se opresc
— Unde o fi responsabilul de nici ce’.c două vinzâioare, supă) ale foc le mai veche. Noi am dori ca de Pretutindeni se văd schele, m ii de olimpice Asaltul asupra biletelor a ta fiecare cursă cind înotătorul a tin ­ .Japonezii cuprinşi de febra olim ­
pînă la ora asia n-a venit ? ră responsabilul le-a pus într-o îm ­ data aceasta să afle si a lţii gustu­ ca meni efectuează lucrările dc fin i­ început de m ult şi ameninţă să de­ ge cu mina peretele de răşină sînle- pică cred cu fanatism că Jocurile
— Ştiu eu ? prejurare atît de neplăcută rile şi preferinţele responsabilului sare la hoteluri, restaurante şi clu­ vină cel mai puternic din istoria tîcă al bazinului. In acel moment, merită orice sacrificiu. Acest lucru
— M ultă nepăsare si lipsă de răs Nedum eriţi, cum părătorii şi vîn- Marton. Poate astfel, cei în drept, buri de noapte, noî. Jocurilor Olim pice Pentru ceremo­ creierul electronic central indică l-au sim ţit oînă şi americanii. Car­
pundere manifestă unii, ţinu să a- zălorii n-aveau dc unde şti că Ia sc vor îndura sâ ia măsuri îm po­ Studenţii şi elevii şcolilor superi­ nia de deschidere, care va avea loc tim pul în care înotătorul a parcurs tierul „W ashingtonhohe", destinat
dauge alt tovarăş din grupul nostru ora aceea, responsabilul magazinu­ triva acestui nărav care dăinuie de oare învaţă cu zel engleza, franceza, pe Stadionul ni incipal, nu există de- bazinul. Pentru alergări şi pentru m em brilor arm atei americane, a fost
— care sta lingă peretele magazi­ lui de confecţii din Haţeg — Şlcfan mai multă vreme. rusa si alte lim bi internaţionale, bu­ d t 30 000 de locuri disponibile — concursurile de rH is m , în afara apa­ evacuai şl transform at înlr-u n sat
nului. Mai ion — îşi respecta somnul. Pare T. SEUASTI AN cătarii experimentează m enu-uri oc­ restul fiind rezervate penii u oficia­ ratelor obişnuite care filmează so­ olim pic.