Page 13 - 1964-03

PROLETAR! DIN TOATE TAMlP- flNIŢt-VĂ!
In ziarul de azi: Vizita delegaţiei C C.
— 11 ll> >IT|W|>hBI K t m a B H B
în R.P. Chineză
• 15 ani de la Plenara CC.
al P.M.R din .1-5 m artie 1940 :
PEKIN 4 (Agerpres). Chinez şi Ken $en, membru supleant
I’ E CALE/V A n A T A T Â DE
Delegaţia C om itetului Central al al B iroului Politic al CC. al P.C.
PARTID ;
P artidului Muncitoresc Romîn, con­ Chinez. Ion Gheorghe M aurer şi
(pag. Il-a)
dusă de Ion Gheorghe Maurei-, a a-
• La căminul cultural din m em brii delegaţiei C om itetului Cen­
Buieşti ; sisiat m arţi seara la un spectacol de tral al P artidului Muncitoresc Romin
cîntecc şi dansuri, oferit In cinstea nu iii m ărit dansurile şi cîntecele chi­
• Start : i întrecerile Sparta*
sa de M inisterul C u ltu rii al R.P. Chi­ nezeşti şi romîneşti executate de ar­
chiadci republicane ; neze tiştii din Pekin.
(pag. IlI-a ) însoţiţi de Liu Şao-ţi, vicepreşedin­ Tn cursul dim ineţii, delegaţia ro-
• De peste hotare ; te al CC. al P.C. Chinez, Den Siao- niinu a vizitat gara din Pekin şi sta­
(pag. IV-a) pin, secretar general al C C. al P.C. dionul popular acoperii.
A
K A
Măreţe înfăptuiri Angajamentul

în transformarea socialistă socialist doara şi Uzinele „V icto ria " din Că- a X X -a aniversări a eliberării pa-
La Com binatul siderurgic Hune­
teici.
lan au loc în aceste zile însufleţite Astfel de adunări s-au ţinut deja
a agriculturii cuvînt adunări ale grupelor sindicale pc în mai m ulte secţii do producţie,
schim buri şi secţii in cadrul cărora
unde s-au înm uiat prin»clc insigne.
vc inmincază siderurgiştilor
care
Pe întregul combinat vor prim i in ­
Au trecut 15 ani AUREL NISTOR librată, ţoale ra­ s-au evidenţiat anul trecut lună dc signa dc „Fruntaş în întrecerea so­
de la istorica ple­ secretar al Com itetului regional m urile dezvoltîndu- onoare lună, insigna dc „F runtaş în între­ cialistă'' 1.100 dc m uncitori, m aiştri,
nară a C. C. al Hunedoara al P.M.R. se în mod arm o­ cerea socialistă" pc 1963. tehnicieni şi ingineri, care au o b ţi­
P. M. R. din 3-5 nios şi în ritm sus­ Adunările caro au toc scot în evi­ nut cele mai bune rezultate in m un­
m artie 1949, care a elaborat linia şi ţinut. în condiţiile rid ică rii conti­ denţă realizările obţinute de către că. P rintre aceştia se numără : coc-
sarcinile partidului pentru întărirea nue a nivelului de trai al oameni­ M inerii Vei ii Jiului dau bătălia colectivele de siderurgişli în spori­ sarul loan Nimu, prim -fum a listai
alianţei clasei muncitoare cu ţără­ lor muncii. pentru înfăptuirea angajamente- rea producţiei, îm bunătăţirea cali­ flîc iMilcă. oţetarii Simion IMărilă
nimea muncitoare şi pentru trans­ Statul democrat-popular a acor­ lor lualc In întrecerea socialistă ce şi Ion Dinu, m aistrul lam înator M ir-
formarea socialistă a a g riculturii, in dat un sp rijin m ultilateral unită­ se desfăşoară in cinstea celei de tăţii şi reducerea preţului dc cost, cca M ilia i, de la CS. Hunedoara,
cadrul operei de construire a socia­ ţilo r socialiste din agricultură. In precum şi preocupările acestora pen­
lism ului în patria noastră. Partidul acest scop a fost creată baza tehni­ a XX-a aniversări a eliberării pa­ tru traducerea în fapte a angaja­ iar dc la Uzina „V icto ria " Călan,
nostru a considerat transformarea că materială a agriculturii. Acest triei noastre. Mecanismele sînt tot p riin -fu rn n liştii Ion Stâniloiu, Tomn
socialistă a ag riculturii drept una lucru a fost posibil datorită indus­ mai bine lolosile pentru deschi­ mentelor luate în cinstea celei dc l ’ărăoan şi a lţii.
din cele mai complexe şi im portan­ tria liză rii socialiste a ţării, care a derea a noi drumuri sjire cătbu-
te sarcini ale revoluţiei socialiste, a constituit pîrghia principală in cons­ ne. pentru obţinerea unei produc­
cărei rezolvare constituie o condi­ truirea socialismului. Ca urmare, în tivită ţi îidicale In sprijinul mi­ L a G h e l3 r
ţie esenţială pentru victoria depli­ cei 15 ani de economie planificată, nerilor vm clicient muncitorii de
nă a socialism ului. Urm înd neabătut in agricultura regiunii noastre s-au In întreţinere, care le asigură con­ Filme pe ecran lat
învăţătura m arxist-leninistă şi apli- petrecut mari prefaceri datorită în­ d iţii optime dc luciu in aboluje.
cînd-o in mod creator la condiţiile zestrării ei cu o bază tehnică mo­ Inccpind cu luna chiul cinematograf din două obiective, din ca­
ţâ rii noastre, P.M.R. a elaborai l i ­ dernă. La sfirşitu l anului trecut cele Toate acestea au lăcul posibil martie, locuitorii din localitate a fost ame­ re unul asigură pro­
nia politică şi metodele concrete de patru S.M.T. din regiunea noastră ca in primele două luni ale anu­ G liclar au posibilitatea najat in acest scop iecţia im aginilor pc c-
munca corespunzătoare fiecărei eta­ dispuneau de 822 tractoare fizice. lui să se extragă peste planul ds să vizioneze şi film e pe Pentru cele două apa­ cran lat
pe, care să asigure victoria deplină 921 semănători mecanice pentru ce­ producţie, pe întregul bazin car-
a socialismului în întreaga econo­ reale păioase şi porumb, 341 com­ boniier, 14.000 tone cărbune coc- ecran lat. Cu s p rijin u l rate „Tchnociti 2“ exis­ C A LB E A M J
mie. In vederea rezolvării cu suc­ bine şi alte maşini, faţă de numai si/icabil şi energetic. sindicatului m inier, ve­ tente, s-au procurat corespondent
ces a acestor sarcini, partidul nos­ 36 tractoare cile existau . In 1948.
tru a pornit de la o analiză profund Crearea şi dezvoltarea bazei tehnice S p o r e s c n u m ă ru l c ă rţilo r citîh
ştiinţifică a stru cturii de clasă şi a materiale a făcut posibilă înfăp tui­
raportului de forţe dintre clase la rea progresului tehnic în agricultu­ Pentru siderurgie In întreprinderile şi in stitu ţiile nă comitetele sindicatelor de la Ca­
sate, a situaţiei în care se găsea ră. Astfel, faţă de anul 1959 volu­ din raionul Mia, sînt organizate II riera de piatră din Brunişca, spi­
agricultura tă rii, caracterizată prin mul lu cră rilo r efectuate mecanizat Cind au avut loc dezbaterile ci­ biblioteci. In ultim ul an, din cadrul talul din Ilia şi Sfatul popular al
fă rîm iţare şi înapoiere. Plenara a de către S.M.T, a sporii in 1963 cu frelor de plan pe anul 1964, un m i­ acestor biblioteci au fost citite pes­ raionului lila . O îm bunătăţire sim ­
arătat că cele peste 3 milioane de peste 300.000 hantri, totodată înre- ner din Uricani făcea următoarea re­ ţitoare a activită ţii în privinţa d i­
gospodării individuale care fărîm i- gistrindu-se o scădere a preţului de marcă te 5.100 volume. Rezultate bune în fuzării cărţii există şi la gospodăria
ţau suprafaţa agricolă a ţâ rii în cost cu peste 54 lei pe hectarul de — Trebuie ca noi să ne luptăm această direcţie au reuşit să o bţi­ agricolă de stat din M intia.
peste 20 milioane de parcele, fă­ arătură normală. Dezvoltarea in ­ in abataje ca siderurgia să nu ducă
ceau cu neputinţă mecanizarea şi dustriei chimice a creat posibilita­ lipsa cărbunelui. In acest fel pro­
organizarea producţiei agricole pe tea să se pună la dispoziţia agricul­ gramul partidului va fi înfăptuit Şedinţa lărgită a Biroului Comitetului
baze ştiinţifice. In afară de aceasta, tu rii cantităţi lot mai mari de în­ fără nici o rezervă...
agricultura de atunci a ţâ rii noastre grăşăminte minerale, lucru care in­ Naţional pentru Apărarea Păcii din R.P.R.
jiu permitea aprovizionarea indus­ fluenţează în mod sim ţitor asupra Faptele arată că toţi m inerii din
trie i cu m ateriile prim e necesare, creşterii producţiei. Partidul şi gu­ Uricani gîndesc la fel. Brigăzi ca cele M iercuri c avut loc şedinţa lărgită Rclea, preşedintele C om itetului, a
făcea imposibilă planificarea şi dez­ vernul au acordat şi acordă atenţie conduse de Nâsăleanu M iron, Burtea a B iroului C om itetului Naţional prezentat o inform are asupra acti­
voltarea armonioasă a întregii eco­ deosebită şi problemei dezvoltării Niţă, Tim ofte Spiridon şi alţi m ineri pentru Apărarea Păcii din R.P. Ro- v ită ţii desfăşurate de Comitetul Na­
nom ii. Singura cale de lichidare a ştiinţei agricole, a cercetărilor ştiin ­ harnici au obţinut realizări deose­ tnînâ. ţional pentru Apărarea Păcii în a-
acestei situaţii era treptata înlocui­ ţifice din domeniul ag riculturii pre­ bite în întrecerea socialistă. Folo­ Au participat mem bri ai Biroului, nul 1963.
re a m icii gospodării individuale cu cum şi a aplicării concluziilor des­ sind din plin tim pul de lucru şi or- Fulcile puternice, dc oţel, ale excavatoarelor. înlocuiesc munca membri ai C om itetului şi secretarii P a rticipanţii la .şedinţă au adop­
marea gospodărie socialistă. Răs­ prinse în urma acestor cercetări în ganizîndu-si cît mai bine munca, ei m ultor zeci de m ineri. Astăzi, m in e rii dc la „ziuă" din Teliuc, nu mal com itetelor regionale de luptă pen­ tat apoi planul de activitate pe anul
punzând acestei necesităţi, plenara practica agricolă. Paralel cu înzes­ au realizat randamente ridicate în execută manual nici o operaţiune grea. Aici totul este mecanizat. tru pace. 1964,
C.C. al P.M R. din 3-5 m artie 19-19 trarea tehnică, în atenţia partidului abataje, ceea ce a făcut ca produc­ Foto : V. ONOIU In cadrul şedinţei, acad. M ihail (Agerpres)
a stabilit linia politică şi planul a stat şi problema asigurării agri­
concret al construcţiei socialiste la cu ltu rii cu cadrele necesare. In pre­ tivitatea obţinută la nivel de ex­
sate, a arătat drum ul pe care tre­ zent în agricultura regiunii lucrea­ ploatare să fie cu peste 50 kg. căr­ In discuiia unei adunări generole
buie să meargă ţărănimea pentru a ză peste 400 de ingineri agronomi, bune pe post mai mare decît cea O U. T. AL. l-au criticat la postul
scăpa d e fin itiv de exploatarea ehia- zootehnişti şi medici veterinari, pes­ planificată. Pe această cale au reu­ 6 U T .M -ist de control. Dar cl per-
bureascâ, pentru a lichida înapoie­ te 1 000 mecanizatori şi numeroşi sista in greşeli. U nii sc qindcau
rea satelor, moştenită de la regimul tehnicieni. şit m inerii din Uricani să extragă 1 — •’— e a o s a i m că c un element rău, care pu poate
burghezo-mosieresc şi pentru a-şi Un eveniment de o im portanţă în primele două luni ale anului în li adus la liman cu una, cu două;
făuri o viaţă nouă. fericită. deosebită în cadrul program ului sta­ curs 5 664 tone cărbune eocsificabil 0 Ce fel de om e Neagu? 0 Un loc unde scuzele nu se prim esc ba chiar existau păreri po trivii că-
b ilit de partidul nostru cu p rivire
învăţătura m arxist-leninistă arată peste plan. @ #/Acesf obiect nu l-am studiat în facultate" roto tinărul cuploiar urma să lic
că socialismul nu poate fi construit la transformarea socialistă a agricul­ Iranslcrat tn alt loc de muncă.
numai la oraşe, cl trebuie construit tu rii îl constituie încheierea colecti­ O iicît de moderne vor fi agregatele, dacă nu vor fi ală­ Iota biroului. îl tăcu să intervină Inginerul Trfron discutase odată
$î la sate — în agricultură. Indus­ vizării în prim ăvara anului 1962. În ­ Randamente sporite turi oameni pricepuţi, capabili să le stâpîneascâ, procesul de imediat. mai pe îndelete cu Direa Observa­
cheierea colectivizării constituie o
tria organizată pe baza re la ţiilo r de producţie nu se va desfăşura în bune condiţiuni. Oamenii sînt — Uite ce-i tovarăşe Manca, nu-lt se atunci că ure tn lată un linăr
producţie socialiste creează posibili­ profundă revoluţie socială, care a Cine nu-i ştie la Petrila pe mine­ cei care realizează totul ; ei sînt factorul nr. 1 în procesul muncii. cere scuze. Nimeni n-are nevoie de intcligcnl. capabil, dar delăsător,
tatea dezvoltării in ritm rapid a .schimbat din temelii întregul mod ele. Puteai observa că aici nu-i lo­ uşor inlluicntabil. $i-a zis că dacă
producţiei. Dar în acelaşi tim p agri­ de existenţă al satului. In locul m i­ rii Purda Constantin, Laszlo Ştefan cul unde să se primească scuze. Ai se va lucra cu acest om sistematic,
cultura, dacă este organizată pe lioanelor de gospodării individuale şi Enache C hiriţă ? Numele lor e C corelatului comitetului dc partal erau citiva cuptorari. manevianp, manevrai greşit Dar de ce ? Asia cu răbdare, va putea ti adus ală­
baza gospodăriei individuale, nu cu o productivitate scăzută au luat cunoscut în întregul bazin carboni­ ^ nu i-a plăcut poziţia lui Neaga. laminatori. T oii au venit să studie­ ne Interesează $i ar trebui să ic turi dc ceilalţi. Din Direa poate ieşi
poate tine pasul cu ritm u l de dez­ fiinţă gospodăriile colective care fer al Văii -Jiului Sc spune despic — Păi cum vine asta ? Schimbul ze posibilităţile pentru ca schimbul intereseze In prim ul tind pc dum­ un cuptorar foarte bun, un munci­
voltare a industriei, deoarece mica dispun de condiţiile necesare pen­ 1 merric slab. fa cuploare sint mul­ lor sd se ridice la nivelul celor­ neata. Ti sc pare cumva pufin lu­ tor de nădejde. Ce trebuia pcnltu
gospodărie individuală nu perm ite tru folosirea judicioasă a m ijloace­ ei că sînt maeştri ai randamentelor te ncteguli, lucrul nu se predă in lalte. cru că ai provocat o staţionare a uccasta ? Un sinrfur lu c ru : mese­
1 dosirea eficientă a m ijloacelor mo­ lor mecanizate, pentru chimizarea sporite. Brigăzile pe care Ie conduc bune condiţiuni. Noi ne-am adunat Lui Petre Lungu, sccreturul comi- laminorului de 35 de minute ’i Nu. riaşul să-şi iubească meseria.
derne de producţie, create de in ­ agriculturii, aplicarea în practică a lucrează în asa fel incit extrag aici. la comitetul dc partid, să ve­ iclu lu i dc partid, nu i-a plăcut nici fi-o spun eu, nu-i puţin. 6» oricile Dar meseria n-o poţi îndrăgi dacă
dustria socialistă, nu permite o rea­ metodelor agrotehnice înaintate şi frecvent cîte 7-8 tone cărbune pe dem ce-i de lucut, şi el Ncar/u Vio- acest lucru : scuze ti-Qi cere, nu poli recupera n-o cunoşti. De aceea, inginerul
lizare sistematică a reproducţiei organizarea producţiei pe baze şti­ rel. mancvrnnt principal, nc-o loie — Cc căulafi in timpul liber la producţia pierdută. Titron a căutat să-i trezească lui
inţifice, in vederea creşterii conti­ fiecare post. „T ot secretul — de laminor ? Să plecaţi imediat acasă I
lărgite. Singura cale de lichidare a de la începui : .,\'u se poate tace Comunistul loan Sălăjan lucrează Birea interes pentru studiu Cind
contradicţiei dintre ritm ul înalt de nue a producţiei agricole. fapt nu-i un secret — constă în mai mult Ei spune şi dumnea­ Aveţi destul timp să vd rezolvaţi alături de Manea. A observai că to­ Irecea pe la locul său de muncă li
dezvoltare a industriei şi starea de Pe această linie se înscriu si rea­ buna organizare a muncii — nc spu­ ta. ce pot eu să cred despre cl ? Că problemele de producţie In orele de varăşul lui dc muncă nu pica vine punea cile o întrebare, la care lî-
înapoiere a a g riculturii este trans­ lizările obţinute de unităţile agri­ nea minerul Laszlo. Trebuie organi­ dour îl ş tii: harnic, priceput, plin serviciu... la învătăm inlut de partid, cd une­ nurul cuptorar uneori răspundea,
formarea acesteia din urmă pe baze cole din regiunea noastră pe calea de iniţiativă. Ce s-o li intim idat r.u De data aceasta n-au mai zis ni­ ori lucrează neatent. Dovadă, ma­ alteori nu. întrebarea era insă tn
socialiste. dezvoltării intensive şi m ultilatera­ zate în aşa fel toate operaţiunile in ­ el ? mic nici iVear/u, nici Zăvulaş. Erau nevrarea aceea greşită... A stat de­ aşa Ici pusă incit nu jignea, dar
Ţinînd seama de toate acestea, le a agricu lturii, prin folosirea cu cit fiecare om să aibă de lucru şi Vusilc Zăvulaş, om cu exponen­ vinovaţi In schimb erau mulţum iţi- seori de vorbă cu el despre aceste irezea ombilic. $i la noua in liln l-
p a rtid u l nostru a aplicat în mod randament tot mai ridicat a parcu­ nu orice, ci ceea ce poate face mai tă, cel carc-l „crescuse" pe Neugu, că au rezolvat o problemă impor­ lucruri, i-a împărtăşit din experien­ re cu inginerul, cuptorarul venea
lui de maşini şi tractoare, utiliza­
creator în> pracl>:ă planul coopera­ rea unor cantităţi sporite de îngră­ bine". stătea şi-l asculta pc secretarul co­ tantă. De acum ştiau ce măsuri tic ­ ţa sa. ba rindul său. Manea s-a pregătit cu răspunsul. Urma Insă
tist al lui Lenin, respectînd cu stric­ La fel de bine muncesc şi cele­ mitetului. hiile luate Iq cuploare pentru cu străduit să lucreze din ce tn ce n qHu întrebare... S-n ajuns In acest
teţe p rin cip iile Iui fundamentale şăminte organice şi minerale, in ­ — Da. da, Neagu )iu-l om rău — totul sd meargă bine. mai bine. ia invădăminlul dc partid, lei ca Intre cei doi tineri să se
privind atragerea m icilor producă* troducerea metodelor avansate de lalte brigăzi de m ineri de la Pe­ Işi dădu Intr-un tirziu părerea. II cu­ j se dădu cuvlnlul mancvranlu- la cursurile dc ridicare a califică­ statornicească relaţii de notară sâ-i
tori în marea gospodărie socialistă cultivare a păm întului, îm bunătăţi­ trila. Cele conduse de Cueos Gheor­ nosc de parcă mi-ar fi copil. E * lui Manca Gheorghe. pentru a rii sc prcriălca şi dădea răspunsuri apropie mai mult.
altele.
rea stru cturii c u ltu rilo r
şi
pe călea cooperaţiei, folosirea fo r­ P iin folosirea mai raţională a pă- ghe, Bunoiu Constantin şi Neagti foarte priceput in meserie, aşa cum explica in Iota biroului organizaţiei bune Ui Neagu Viorct. s< Zăvălgş Intr-o zi, dună cc Inginerul „ui-
m elor simple si inferioare de coo­ al spus şl dumneata, numai că une­ de partid cau/.elc staţionarii provo­ s-nu ocupa/ dc cl. l-ait aiulat zi tur;c” de un lim p să mai pună în­
perare ca m ijloc de educare a ţăra­ m intului, principalul m ijloc de pro­ Gheorghe şi-au adus o preţioasă ori se pripeşte. Ce să-i l-act. tincrc- cate dc el. dc zi, pinâ cind cl insuş> a devenit trebări,' tinărul cuptorar l-a oprit:
n ilo r m uncitori în sp iritu l muncii ducţie in agricultură, a reieşit tot contribuţie la depăşirea planului de lea. Dar li pe pace ■ el singur o — Ce sd explic? N-am cc expli­ omul care să-t poală ajuta pe alin. — Aşlej)t să liu întrebat. Si vâ
în comun, asigurarea conducerii ope­ mai m ult în evidenţă caracterul in­ producţie cu cca. 1.000 tone cărbu­ să dovedească cit dc mult sc poate ca. Am manevrat r/reşih asla-i. Vd nq inc n il Avram 'l'ilron a venit asigur că n-o să mai fie nevoie sd
tensiv al producţiei agricole, fapt
rei de transform are socialistă a ce a permis gospodăriilor colective ne de către colectivul sectorului fac2 in schimbul nostru. Stiu cu rog să mă scuzaţi... / la bluming direct dc pc băn­ (iştcplali după rdspuns...
a g ricu ltu rii de către clasa m unci­ să facă paşi însemnaţi pe calea con­ in'. 1. cum să-l iau... cile institutului, a i ini lăcu tarea Aşa a Qjuns Tănasc Diica sd de­
toare în frunte cu partidul ei, crea­ Zăvulaş U alint isc toi timpul cu specifică fiecărui absolvent. înar­ vină un cuptorar bun, apreciat dc
rea unei baze tehnice materiale mo­ solidării lor economico-organizatori- In acest fel m inerii din Petrila A doua zi de dimineaţă aveau li­ privirea. Era curios cum o sd cx* mat cu un bogat baga/ de cunoş­ colectivul seefiei.
cc. Astfel, cu toate că în anul tre­
derne la sate, respectarea liberului cut condiţiile clim atice au fost mai au reuşit să extragă, în afara sar­ ber şi Neaqu, şi Zăvulaş, şi maistrul plice greşeala. V j li oare pătruns tinţe. abia aştepta sd ajungă aici. Da, du, in lacultate n-am studiai
consimţămînt, cointeresarea m ateria­ puţin favorabile pentru agricultu­ cin ilo r de plan prevăzute pentru lu­ Samoi/ă Scmciuc. Secretarul comi­ de importanta lucrului corccl. Iară la Hunedoara, să semene in cimn cum trebuie să le porţi cu oamenii,
lă a ţăranilor şi înfăptuirea revo­ nile ianuarie si februarie, mai m ult tetului dc partid i-a In llln it însă pe arcscală ? Isi dă el seama cil pre- roditor — oşa cum li place să se cum să-i ajufi — completa ingine­
luţiei culturale. Plenara din 3-5 ră, numeroase gospodării colective fuieşle un minut tu laminor ? /•_ - exprime. Si visurile sale nu început rul Ţ i’ron. Am invălat tn schimb
m artie 1949 a stabilit că trecerea p iin tre care cele din Girbova, Do- de 4.000 tone cărbune. lofi trei In laminor. Si cu ei mal punsul accsto tn doi peri, dai in sd prindă repede viată, căci oame­ aici, de In cei cu mai multă expe­
bra, Haţeg. Pricaz, Berghin sa. au
Io agricultura socialistă presupune obţinui producţii de peste 1.800 kg. nii, hunedoreiui, l-au înconjurat cu rienţă decît mine pen/ru cd şt cu
existenţa unei industrii puternic grîu la ha. Cît priveşte cultura po­ drarinste l-::u ajutai. De curînrl a mine lucrc-az.ă alţii, şi eu sint a ju ­
dezvoltate, în siare să pună la dis­ lost primit in rindurilc candidai dor tat.
poziţia a g ricu lturii tractoarele şi rum bului, remarcăm gospodăriile de partid. fTaptc, lapte... O mulţime de fap-
maşinile dc care are nevoie, presu­ colective din Apolclu! de Sus, G îr- — M i sc părea cind am venit M te. luate dm cotidianul unui
bova. Rişca, Lăpuşnic eic. care au
pune crearea cadrelor necesare pen­ realizat producţii de peste 2 500 kg. aici cu ştiu lotul — nc spunea li- colectiv unde exigenta lată de
tru conducerea agriculturii, o m un­ boabe la hn De asemene?., la cul­ nărui inginer. Oamenii aceştia mi-au muncă a urcat noi şi multe trcplc-
că sistematică dc lăm urire şi con­ arătat insă că mai am multe de în­ Toate converg Insă către acelaşi
vingere a ţărănim ii asupra avanta­ tura cartofilor gospodăriile colec­ văţa!. Si mai ales mi-au arătat că Ic i: înfăptuirea exemplară a sarci­
jelor a g ricu ltu rii socialiste tive din Cunţa. Şpring, Apoldul de In producţie trebuie să cunoşti toar­ nilor încredinţate de partid. Sint
Sus. Pricaz şl altele, an realizat cite
In procesul de colectivizare a 14.000-18 000 kg. cartofi la hectar, te bine un obiect pe care nu l-am fapte n căror eficientă reprezintă o
agricultu rii partidul nostru a res­ iar la sfecla de zahăr producţiile sludiot in facultate... importantă prmdcre din cele peste
pectat cu stricteţe principiul leni­ 11.300 tone blumuri laminate fn
nist al liberului consimţăm int, com- obţinute de gospodăriile colective ...Tinărul cuptor ar Ei rea Tăr.o^e acest an peste planul de producţie.
băiînd cu tărie orice l'ormă de în­ din Tciu.ş, Pricaz, Dobra. Apoldul absenta nemotivut dc la lucru, dă­ N. ANDRONACHE
la ha.
de Sus depăşesc 20 000 kg.
călcare a lui. Pentru lămurirea .ţă­ In vederea valorificării mai depli­ dea mull rebul. Utcm iştii l-au pus
ra n ilor muncitori de a sc uni în ne a condiţiilor naturale şi econo­
marea gospodărie coiectivâ, s-au mice existente şi ţinînd seamă de
luat măsuri de îm bunătăţire a ac­ sarcinile trasate de Congresul al
tiv ită ţii organizaţiilor de partid, s-n Hf-lea nl P.M.R., gospodăriile colec­
desfăşurat o largă muncă du edu­ tive din regiunea noastră au acor­ Comitetul orăşenesc al fem eilor mei oglindit în literatură", la care
care a maselor, totodată fiind larg dat o atenţie sporită dezvoltării au participat peste 120 de femei.
popularizate rezultatele obţinute de h o rliv îtic u ltu rii. Astfel, an de an au din Simeria, îndrum at dc către co­ Pentru sărbătorirea festivă a zilcî
m itelui orăşenesc de partid, desfă­
unităţile agricole socialiste existen­ crescut suprafeţele cultivate cu le- | şoară o vie activitate cultural-edu-
te. O trăsătură caracteristică a gume, acestea fiind aşezate îndeo­ de 8 M artie s-a pregătit de către fe ­
transform ării socialiste a agricultu­ sebi în ju ru l oraşelor şi centrelor cativâ. Numai în ultim ele două sup- meile din oraş, în colaborare cu
rii ţării noastre o constituie faptul lăm inî s-au predai în cadrul cercu­ clubul sindicatelor, un frumos pro­
muncitoreşti. Mărirea suprafeţelor rilo r dc citit 74 de lecţii. In ziua gram artistic. S-a mai pregătit de
că ca s-a înfăptuit în mod treptat, cultivate şi introducerea metodelor de 27 februarie a.c., s-a organizai
în pas cu crearea co ndiţiilo r nccc- avansate în legum icultnrâ au făcu: în cadrul clubului din localitate o asemenea deschiderea unui curs de
iniţiere muzicală
ssrc şi pe măsura convingerii ţă­ posibilă creşterea producţiei de le­
rănim ii de necesitatea trecerii la gume în anul 1963 de peste 2,8 ori, seară literară pe tema : „C hipul ma- TLMAR ZO K IN A corespondentă
gospodăria socialistă. Consolidarea comparativ cu anul precedent.
u nită ţilor socialiste, constituind o
condiţie de bază a atingerii ţără­ Valorificarea terenurilor situate 0 cît mai bună des
nim ii la socialism, este o .sarcină in pantă, nemecanizabile şi im ­
care a stat în permanenţă în aten­ proprii pentru cultura cerealelor, M em brii cooperativei meşteşugă­ Cele mai bune rezultate le-au ob­
ţia partidului. Munca însufleţită o constituie de asemenea una din sar­ reşti „Retezatul" din Haţeg, au în­ ţinut colectivele din cadrul secţiilor
ţărănim ii, sp rijin u l acordat de stat cinile im portante pe care partidui cheiat luna februarie cu frumoase confecţii categoria I şi a H-a pen­
şi aplicarea principiului cointeresă­ le-a pus în faţa gospodăriilor colec­ rezultate Astfel, planul la ramura tru bărbaţi, confecţii pentru femei,
rii materiale sînt condiţii care an tive. Pentru înfăptuirea acestui obi­ industrială a fosl' îndeplinit în pro­
făcut ca tn anii colectivizării să ectiv, în anul trecut, în cadru! porţie de 124,25 la sută, la produc­ boiangerie, foto, construcţii şi încăl­
aibă loc creşterea continuă a pro­ G.A.C. au fost plantate cu pomi ţia marfă în proporţie de 100,90 Ia ţăminte comandă.
ducţiei agricole. In acelaşi tim p co­ 1 143 ha., iar pe alte 78 ha. au fost sută, deservirea industrială a popu­ N. SBUCHEA
lectivizarea s-a desfăşurat în condi­ înfiinţate plantaţii de viţă de vie. Toi mai m ulţi sînt acei care ţîn să-şi completeze bibliotecile personale cu u llim clc noutăţi din lite ­ laţiei 120,39 )a sută. iar la prestări planificator
ţiile dezvoltării întregii economii, ratură. de servicii neindustrialc 118,49 la
pc o linie mereu ascendentă, echi­ (Con/inuare In pug. 3-a) IN FO TO G RAFIE: Aspect dc la Librăria nr, 10 din Deva. sută. (din colectivul subredacţîei
voluntare Haţeg)