Page 14 - 1964-03

D r u m a l s o c i a l i s m u l u i
■*

d * V J
15 ani de Ia Plenara C.C. im H 1 li

m fi '
al P.M.R. din 3-5 martie 1949 liJ y J U s jK ^ a ® f j j 'j r ' jcrf^ Y r H K ^ - ţ& Jw P 1 y o v j^ ' V-JJ*" B i / '

Producfii de cereale tot mai sporite M e c a n iz a re a - fa c to r im portant
în c o n s o lid a re a unităţilor ag rico le

In raionul Sebeş, primele gospo­ dat o atenţie deosebită şi creşterii De asemenea, mecanizarea agri­
darii agricole colective au luat fiin ­ producţiei pe unitatea de suprafa­ cu ltu rii raionului a întărit şi mai Staţiunile de maşini si tractoare,
ţă la numai un an după plenara C.C. ţă. Astfel, numai in anul trecut, cu m ult convingerea colectiviştilor în ca întreprinderi agricole de stat uu
al P.M.R. din 3—3 martie 1949. Apoi, lot tim pul secetos, producţia de justeţea politicii partidului cu p ri­ nn rol deosebit de însemnat in spri­
în mod treptat, ca urmare a mun­ grîu pe raion a crescut cu 40,3 la vire la transformarea socialistă a jin irea gospodăriilor colective ,p£
cii politice desfăşurate de organele sulă, la porumb cu 31 la sută, iar a griculturii I*e de altă parte, pre­ linia mecanizării producţiei agrico­
şi organizaţiile de partid, numărul la cartofi cu 24 la sulă faţă de anul zenţa tractoarelor in satul colecti­ le Fie constituie o pîrghie im por­
gospodăriilor colective a crescut me­ 1900, aşa cum reiese şi din graficul de vizat nti numai că a uşurat munca tantă in lupta pentru dezvoltarea
reu. Acum, în raza raionului avem mai jos. In anul li ccut, gospodării n- oamenilor, dar i-a şi deprins să m un­ si consolidarea gospodăriilor colec­
37 de unităţi agricole socialiste, caic gricole colective cum sînt cele din cească şi sâ trăiască in lr-tm chip tive, pentru ridicarea pe o treaptă
de la un an la altul au înregistrat Apoldul de Sus, C.îrbova, M iercu­ nou. socialist. tot mai superioară a nivelului pro­
progrese sim ţitoare pe linia dezvol­ rea, Petreşii şi altele, au obţinut o Pentru creşterea continuă a pro­ ducţiei agricole, pentru întărirea
tării lor din punct de vedere eco­ producţie între 2.000—3.G00 kg. po­ ducţiei cerealiere s-a avut în vede­ continuă a alianţei dintre clasa mun­
nomic şi organizatoric. Acest lucru rumb boabe la hectar. Acest lucru a re cn paralel cu extinderea meca­ citoare şi ţărănime.
este reflectat si de laptul că în pre­ permis să crească de la un an la nizării lucrărilor să se repartizeze Prin interm ediul S.M .T. stalul
zent fondul de bază al gospodăriilor altul contribuţia gospodăriilor co­ gospodăriilor şi cantităţi mai mari nostru socialist ajută gospodăriile m m
colective din raion a ajuns la lective din raionul nostru la crea­ de îngrăşăminte. Astfel, numai în colective să-şi organizeze judicios
47.693959 Ici. ia r valoarea averii rea fondului centralizat de produ­ anul trecut, s-au adm inistrai cu 50 producţia, să promoveze progresul issy
obşteşti se ridică la peste 73.200.003 se agricole al statului. In anul tre­ Ia sulă moi multe îngrăşăminte chi­ tehnic in toate ram urile producţiei
lei. Piiterea economică la care au cut, de pildă, s-a livra t grîu şi po­ mice decît în 19G2. Acest lucru a agricole. I M
ajuns gospodăriile colective dove­ rumb cu G la sută şi respectiv cu 21 dus la obţinerea în anul trecut a Ca urmare a politicii de indus­
deşte preocuparea care a existat la sută mai m ult faţă de prevede­ unui spor de 450 tone griu şi 5.969 trializare socialistă a ţării. parcul S J ţ 'v t iF ă
pentru dezvoltarea lor m ultilatera­ rile contractuale. tone porumb, creindu-se astfel con­ de maşini şi tractoare cu care est*»
lă. In atenţia com itetului raional de Aceste realizări constituie o ur­ d iţii ca fondul de produse destinate înzestrată agricultura a crescut de
partid, a tuturor organizaţiilor de mare firească a faptului că în con­ retribuţiei la zi-muncă să fie mai la an la an.
partid şi conducerilor gospodăi iilo r d iţiile colectivizării complete a agri­ mare cu 2.995 tone porumb şi cu Dacă in anul 1943, etnd nu fost J S M
colective a stat crearea şi dezvoltarea culturii s a creat o bază materială 4G9 tone cartofi. în fiinţate primele S.M.T. a g ric u ltu ri
unor noi ram uri de producţie aducă­ puternică. Astfel, parcul de trac­ Astfel de rezultate, şi măsuri re­ ţării noastre dispunea d e .3.700 trac­
toare de mari venituri. Dar, trebuie toare şi maşini agricole a crescut flectă si mai m ult justeţea politicii toare si 059 semănători mecanice, la în acest an în regiunea noastră s-a în fiin ţa t un nou S. M. T., la Haţeg.
spus că în raport cu condiţiile de c li­ de la un an la altul. In prezent pe partidului, în centrul căreia stă grija sfirşitul anului 1903 în agricultură IM FO TO G R AFIE: O parte din cele 120 tractoare aflate in dotarea acestei unităţi gala pentru a
mă si sol, în ' fiecare unitates-a men­ ogoarele colectivizate ale raionului faţă de om şi nevoile lui şi dove­ existau circa 03.000 tractoare fizice. începe munca pe ogoarele gospodăriilor colective.
ţin u i o proporţie intre ram urile de lucrează peste 230 de tractoare, ceea desc superioritatea agricu ltu rii so­ G2.000 semănători mecanice, 32.100
ce a permis cn lucrările de bază sâ cialiste care s-a înfăptuit din in i­ combine pentru păioase. Creşterea
producţie, avînd priori late din punct
se execute in întregime mecanizat, ţiativa şi sub directa conducere a p a iru lu i de tractoare a creat posi­ coltnt crcscîncî la peste 70 la sulă. lumul lucrărilor efectuate in me­ zatori, sîntem siguri că vom rea­
de vedere al suprafeţei principale­ partidului. bilitatea ca suprafaţa arabilă ce re­ die pe tractor fiind dc peste 3 ori liza cu succes sarcinile ce ne revin.
le culturi cerealiere ca griu şi po­ iar la recoltări in proporţie de 30 In momentul de faţă preocupa­ vine in medie pe tractor fizic să După cum se ştie, critei iul esen­ mai mare în anul 1963. Aceste rea­ In atenţia noastră va sta, ca si
rumb. Paralel cu aceasta s a acor­ la sulă. rea principală a organelor şi orga­ scadă de la 270 ha. In 1959. la 150 ţial în aprecierea activită ţii S.M.T. lizări.au fost posibile datorită îm bu­ pînă acum. îm bunătăţirea ca lită ţii
îl constituie, pe de o parte, produc­
n iza ţiilo r de partid, a consiliului ha. în 19G3. Dotarea continuă a a g ri­ ţia la ha. obţinută de gospodăriile nătăţirii permanente a conducerii lu cră rilo r efectuate si reducerea pre­
agricol raional, a consiliilor dc con­ cu ltu rii cn noi tractoare va face- ca colective, deoarece aceasta exprim ă a c tivită ţii S.M.T. dc către organiza­ ţului de cost al acestora. Prin folo­
ducere şi a tuturor colectiviştilor în anul Î9G5 suprafaţa arabilă ce nem ijlocit calitatea lu cru rilo r efec­ ţia de partid, care în prezent nu­ sirea la întregul potenţial a tehnicii
este pregătirea în bune condiţiuni revine pe un tractor să scadă la tuate, iar pe de altă parte preţul de mără peste 90 membri şi candidaţi existente, alături de înzestrarea
a campaniei de primăvară, etapă 100 ha. cost al lu cră rilor executate. In p ri­ de partid. S.M.T. cu noi tractoare si maşini
hotărâtoare în obţinerea unor pro­ Staţiunea de maşini şl tractoare mul caz putem evidenţia ca pozi­ Pentru anul 19G4 în faţa S.M.T. agricole perfecţionate, vom asigura
ducţii sporite la hectar. De fapt o tive exemplele oferite de gospodă­ din Alba lulin stau sarcini sporite. satisfacerea intr-o măsură lot mat
parte din bazele producţiilor din din Alba I u l in. care şi-a început riile colective din Calda. Eerghin si Volum ul lucrărilor pe care le vom însemnată a cerinţelor croseiride ale
acest an nu fost puse încă din toam­ activitatea în anul 1948, a adus an altele, rare an de an a u 'o b ţin u i pro­ executa echivalează cu 90.200 lian­ ag ricu ltu rii raionului nostru în do­
de an o contribuţie tot mai sporită
nă. Astfel, o dată cu executarea a- la dezvoltarea agriculturii raionului ducţii ridicate şi constante de cerea­ ţii. Buzaţi pe experienţa acumulată meniul mecanizării.
râ tu rilo r adinei pe o suprafaţă de Alba. le şi plante tehnice la ha. Aceasta pînă acum, pe angajamentele si ela­ AUREI, nOUUNDUŢ
12.312 hectnre. s-au încorporat sub este o urmare firească a creşterii nul colectivului nostru de mecani­ directorul S.M.T. Alba
brazdă peste G5.000 tone de îngră­ Acest luciu a fost posibil datorită conştiinţei şi răspunderii mecaniza­
şăminte organice. faptului că parcul de mijloace me­ to rilo r pentru soarta producţiei, n
Folosindn-.se in continuare semin­ canizate a crescut sim ţitor. Astfel, perm anentizării unui număr însem­
ţe din soiuri cu înaltă productivi­ dacă in prim ul an de activitate dis­ nat de tractoare în cadrul gospo­
tate, acordindii-.se atenţie fertiliză­ puneam de 21 tractoare de diferite d ă riilo r colective pe care le deser­
rii solului, extinzând mecanizarea tipuri. Ia sfirşitu l anului trecut, nu­ vim.
lucrărilor şi îmbunătăţind calitatea mărul lor a ajuns la 189. In acelaşi In cadrul unită ţii noastre se în­ Di n cronica salului
acestora, .sîntem convinşi că produc­ timp, numărul semănătorilor meca­ făptuiesc cu succes sarcinile trasa­
ţiile la principalele culturi cerealie­ nice a sporit la 211, iar nl combi­ te staţiunilor de maşini şi tractoare
re vor fi de la un an la altul tot nelor pentru cereale la 59. de către cel de-al III-le a Congres de azi
mai mari si constante. Prin aceasta Paralel cu creşterea parcului de al P.M.R, Hectarul de arătură nor­
colectiviştii din raionul nostru îşi mijloace mecanizate s-a m ărit volu­ mală s-a realizat in am il trecut eu
vor îndeplini cu cinste principala mul lu cră rilo r executate de S.M.T. cheltuieli de peste 2.7 oi i mai mici Ca despre multe din sa lele re­ un magazin universal, că a luat
sarcină trasată de partid cu privire pentru gospodăriile colective. Ast­ faţă de anul 1962. Comparativ cu fiinţa un dispensar care asigură
Ia creşterea cnntînuâ a producţiei fel, faţă dc 5.974 hanlri, cit repre­ anul 1959, preţul de cost pe hanrrn giunii noastre, atunci and venea
pe unitate dc suprafaţă, în scopul zintă volumul lu cră rilo r efectuate s-a redus cu 43 la sută. iar produc­ vorba despre Data, statisticile vre­ oamenilor o asistenţă medicală
creării unui belşug de produse a- mecanizat în 1952. in anul trecut tivitatea muncii a crescut în fiecare mii se mărgineau ca la rubrica d i­ calificata.
gro-nllmeniare. am executat mecanizat lucrări agri­ an cu peste 7 la sută. A m intim tot­ verse să consemneze (oarte lapi­ In transformarea vieţii întregu­
Tng. FIJGKM TEODOR cole echivalente cu 84.725 hanrri, odată că faţă de prim ii ani de acti­ dar : „ Nimic d e o s e b i t D a , pentru lui sat un mare rol I-a avut şi H
vicepreşedinte al Consiliului gradul de mecanizare a principale­ vitate, randamentul pe tracior con­ cirm uilorii vremurilor apuse, nu are gospodăria colectivă. înfiin­
agricol raional Sebeş lor lucrări ca : arat, semănat şi re- venţional a sporit considerabil, vo­ constituia ceva deosebit faptul că ţată la puţin timp după plenara
satul era impînzil cu casc şubre­ C C. al P.MR. din 3-5 martie 1949,
de acoperite cu paie, că asistenta gospodăria noastră s-a dezvoltat
Zootehnia—un sector aducător medicală era inexistentă, si că continuu. Folosind din plin aju
despre lumina electrică nici nu se
torul acordat de către stat şi re
putea vorbi. Nu era deosebit nici zerve/e locale, îndrumaţi în per
de mari ve faptul că analfabetismul si toate manenţă dc organizaţia de partid.
celelalte plăgi ale trecutului pu­
am aluns ca in prezent să dispu­
teau fi înlîlnite la orice pas nem de un lond de bază care în­ <
J u (/p â in i c ifr e lo r De eurînd, gospodăria noastră co­ nimale. Astfel, sectorul zootehnie al Astfel, de la înfiinţarea gospodăriei Aceste cîteva cuvinte despre is­ sumează 6.500 000 lei, iar valoa­
lectivă a intrat în cel de-al şaselea gospodăriei cuprinde în prezent 352 şî pină în prezent s-ou construit două toricul nu prea îndepărtat al co­ rea averii obşteşti să se ridice la
• Ca urmare a lucrurilo r de ameliorare şi îm bunătăţiri funciare an de activitate. In acest tim p, co­ bovine, din care 102 vaci de lapte, grajduri a cîtc J00 capele fiecare, o munei, ne vor face să înţelegem 8.400.000 Ici. Tot în acest timp
executate, suprafaţa arabilă a regiu nii a crescut dc la 193.000 hectare lectiviştii au dobîndit o bogată ex­ 108 porcine, 7C5 ovine şi un im por­ maternitate pentru scroafe, o ingră- mai bine mîndria justificată a co­ ne-am creat şi un puternic sec­
in 1955, |a 198.200 hectare in anul 1903. perienţă în creşterea anim alelor şi tant num ăr dc păsări. Acest lucru şătorie cu o capacitate de 100 capete lectiviştilor din Daia. Astăzi, din tor zootehnic care cuprinde 780
• Prin înfiinţarea dc noi plan laţii, suprafaţa ocupată cu vii s-a in obţinerea unor producţii sporite ne-a permis ca încărcătura la sula porci, două saivane pentru J00 de orice parte ai intra în Daia, te în- bovine, din care 161 vaci de lap­
m ărit dc la 4.100 hectnre in 1955, la 4.700 hectare in 19G.1, iar suprafaţa de lapte, lină, carne ele. de hectare să ajungă acum la 42,8 oi şi un coleţ pentru 2.000 de păsări. tîmpină acelaşi aspect de şantier,
livezilor de pomi a crescut in ace caşi perioadă cu 2.200 hectare, Fa înfiinţarea gospodăriei, secto­ capele bovine. In ceea ce priveşte asigurarea ba­ propriu aşezărilor noastre rurale te, 236 porcine, 1 250 ovine, şi
• Parcul de tractoare al S.M.T. din regiune s-a m ărit de ia 105 rul zootehnic era aproape inexistent, O asemenea creştere se daloroşlc zei furajere, trebuie spus că numai peste 1.600 păsări Pentru adăpos-
cîlc existau în 1935, (a 822 tracica re fizice ta sfirşitul anului trecut, în proprietatea obştească a colecti­ în prim ul rinei faptului că sub în­ în anul trecut am cultivat 3G ha. eu Aici se construieşte mult şi repe­ lirea acestora, s-a construit acum
• Pentru buna aprovizionare a populaţiei, suprafuţa cultivată cu viştilor fiind doar cinci taurine. Că- drumarea organizaţiei de partid am de. Cele peste 500 de case noi
legume şi zarzavaturi în G.A.C. a crescut dc la 1.400 hectare, cît era lăuzindu-se insă după indicaţiile căutat să folosim eu mai multă chib­ lueornă, 25 ha. eu trifo i, îd ha. cu înălţate numai de la înfiinţarea un complex zootehnic format din
in 1961, la 2.100 hectare in prezent. partidului, p o trivit cărora fiecare zuinţă fondurile destinate cumpără­ borreag, 28 ha. cu porumb în cul­ gospodăriei colective încoace, în­ 9 grajduri, 2 maternităţi, un sai­
tură dublă după orz şi alte plante
• Folosind creditele acordate de slaf. Pornlurilc proprii şi reţinind gospodărie colectivă trebuie să folo­ rilo r de animale. Pe de altă parte furajere. Producţiile mari realizate locuiesc treptat uliţele înguste, van, un colet pentru 2.000 pă­
din prăsită tinerelul apt pentru rc producţie, gospodăriile colective au sească la maximum tonte resursele a existat o preocupaiv mai susţinută casele mărunte, multe din ele din
sporit electivele dc animale la su ta de hec tare, în comparaţie cu anul pentru dezvoltarea sa ec onomico-or- şi pentru o selecţie riguroasă, re ţi­ Ide pe fiecare ha. ne-au permis sâ chirpici. sări.
1061, de In 19,6 bovine la 34, de la ll.K porcine la 1H,5, iar numărul ovi- gnnî/atorkă. colectiviştii din Lăpns- nind animalele cu o înaltă produc­ întocmim ra ţii chibzuite şi echili­ Veniturile gospodăriei colective au
nclor la suta dc hectare a crescut dc la 13, Ia G3. r.ie au pus un mare accent pe creş­ tivitate. provenite în special din pră- brate în unităţi n utritive şi albu- Nimeni n-ar fi bănuit cu vreo crescut simţitor. Numai în anul tre­
terea neîncetată a efectivelor de a- sila gospodăriei. Astfel, creşterea e- mînă dîgestibilă. 20 de ani în urmă că Daia va de­ cut. spre exemplu, s-au realizat
fectivelor de porcine s-a făcut ex­ Producţiile mari realizate din sec­ veni în scurt timp o comună în-
clusiv pe baza prăsi Ici proprii, reţi- torul zootehnie se da tocesc şi măsu- lloritoare unde viata culturală venituri în valoare de peste
S 09 nîndn-se numai in anul trecui, 329 rilo r'lu a tc în vederea repartizării in pulsează din plin. De la cei trei 2 27/ 000 lei Toate acestea au
acest sector a celor mai buni colec­
Cercetările ştiinţifice in producţiei pureci. tivişti. Permanentizarea lucrătorilor învăţători care constituiau întrea­ creat posibilitatea să crească şi
Parate) cu mărirea efectivelor s-a
înregistrat şi o creştere sim ţitoare din sectorul zootehnic i-a ajutat pe ga intelectualitate a satului, s-a retribuţia la zi muncă, ceea ce a
Pe măsură ce procesul de dez­ înţifice sint aplicate diferenţiat în de măr din soiurile cele mai valo­ a producţiei animaliere. I ii ceea ce aceştia să-şi însuşească si să aplice influenţat pozitiv asupra venituri­
voltare intensivă şi m ultilaterală funcţie de condiţiile locale cu par­ roase, care, întreţinute în bune con- priveşte sporirea producţiei de car­ în practică cele mai bune metode ajuns în prezent la 78 cadre di­ lor colectiviştilor, asupra îmbună­
devine mai complex, creşte rolul ticiparea largă a specialiştilor din diţiuni, vor aduce u nităţilor respec­ ne. s-a mers mai m ult pe tngrăşa- de hrănit e a animalelor. De aseme­ dactice care educa peste 200 de
staţiunilor experimentale şi al cer­ producţie care prin activitatea lor tive însemnate venituri băneşti. rea porcilor tineri. In acest scop, nea, faptul cu ei sint re trib u iţi după elevi într-un local de scoală nou. tăţirii continue a nivelului lor de
cetărilor ştiin ţifice în agricultura. îmbogăţesc neîncetat aceste rezul­ purceii care au ajuns ca la vîrsta producţiile si proci uşii obţinuţi, adus viată.
Staţiunile experimentale sînt che­ tate. In urma cercetărilor întreprinse de trei luni să aibă 20-30 kg., au la creşterea coinlcu e;;ăi ii Joi mate­ construit în ultim ul timp. La că­ Daia. este doar unul din satele
mate să sprijine în mod activ şi Numeroasele sluclîî întreprinse de în legumicultura, s-a stabilit care fost puşi la îngrăşat si la vîrsta de riale minul cultural cu 500 de locuri. regiunii noastre care in aceşti ani
nem ijlocit producţia şi să pună la staţiune în domeniul pom icullurii este cel mai p o trivit complex agro­ 7-8 luni au ajuns să aibă o greuta­ înăl[at s< cl cu numai doi ani in
dispoziţia unităţi lor socialiste cele nu avut cn scop extinderea celor tehnic pentru fiecare- cultură. A p li­ te de 80-90 kg. Experienţa dc pînă acum în do­ a cunoscut mari transformări pe
când complexul de măsuri agroteh­
mai noi şi mai perfecţionate meto­ mai valoroase soiuri de pomi şi Unele rezultate bune s-au obţinut meniul creşterii anim alelor va sta si urmă. seară de seara se prezintă linia dezvoltării economice şi so-
de şi procedee de cultivare a pă- arbuşti fru c tife ri,, cornribuindu-se nice indicat de staţiune, la cultura si în ceea ce pliveşte producţiile de în continuare la baza a c tivită ţii pentru colectivişti cele mai d i­
m intului, de creştere a anim alelor asifel la îm bunătăţirea sortim entu­ de tomate (hibridul 10 x Bizon) gos­ lapte. Astfel, numai in anul trecut noastre, astfel ca sarcina trasată de verse spectacole şi lilme cial-culturalc. Aceste realizări sînt
şi de organizare a producţiei în ca­ lui poniologic al regiunii. O bună podăria colectivă din Pianul de Jos s-a înregistrat o creştere a produc­ partid de a spori continuu produc­ o dovadă grăitoare a justeţii p o li­
a realizat o producţie de 70.000 kg.
drul unor unităţi mari, m ultilate­ parte din aceste soiuri sâ găsesc în la ha. Şi la G.A.C din Vinerea, fo- ţiei de lapte pe cap de vacă furaja­ ţia din sectorul zootehnic să fie în­ In casele dăienilor s-a aprins ticii partidului nostru de transfor­ i
ral dezvoltate. De rezultatul a ctivi­ livezile nou înfiinţate cu materia) losindu-se o succesiune de trei cul­ tă cu 3 la sulă faţă de 1939. Ca ur­ deplinită în mod exemplar. In aten­ acum lumina electrică■ Peste 260 mare socialistă a agriculturii. Co- 1
tăţii staţiunilor experimentale de­ de la staţiune la G.A.C. Dain. Pia­ turi : ceapă verde şi .salată, ardei mare şi veniturile din sectorul zoo­ ţia noastră va srn creşterea continuă de colectivişti şi-au cumpărat ara- _ \
pinde în ultim ă instanţă aplicarea nul de Jos, Cucerdcn, Geoagiu. Bo- Si vinele, fasole verde şi cartofi, tehnic au crescut sim ţitor. In 19G3, a cleetiveior, în special prin aplica­ lectivişlii din Daia sînt recunoscă­ \
pe scară lot mai largă a cuceriri­ bilnn, Sintnndrei si altele. Numai s-nu obţinut de pe hectarul cultivat, de pildă, prin valorificarea produse­ rea unei selecţii riguroase la anima­ gaze, iar al{ii 50 aparate de radio. tori partidului care le-a arătat şi
lor ştiin ţifice in producţia agricolă în u ltim ii doi ani spre exemplu in produse în valoare de 60.000 lei. De lor de origine anim alieră s-a obţinut lele provenite din prăsilă proprie. De In trecut despre aşa ceva nici nu
si ridicarea continuă a nivelului gospodăriile volei tiv e din regiune asemenea, o atenţie deosebită s-a un venit de aproape 450.000 lei, ceea asemenea se va pune un mai mare se putea vorbi în familiile lui Fi- i-a ajutat să înţeleagă că izvorul
agriculturii. Create în anii puterii s-au plantat cu pomi peste 1 90J acordat de către staţiune efectuării ce reprezintă 50 la suta din totalul accent pe o hrânîre raţională şi d i­ viefii noi îl pot găsi numai în
populare, staţiunile experimentale hectare. rlc cercetări pentru introducerea ve n iturilor reali'/.ale pe gospodărie ferenţiată a anim alelor, pe extinde­ limon Salade, loan duca, Visalon munca în comun, în marea gos­
au obţinut realizări însemnate pe In scopul .sporirii producţiei de unui sortim ent legumicol adecvat Acest lucru se datoreşic şi faptu­ rea celor mai noi metode în vederea Cătanâ şi alţii. S-ar mat putea podărie agricolă colectivă
linia cercetărilor ştiinţifice şi a a p li­ material sădi lor pomicol, cercetări­ condiţiilor naturale ale legiunii care lui că a existat o preocupare susţi­ obţinerii unor producţii sporite de aminti şi despre faptul că al(i 300 IOSrF PAŞTIU
cării în practică a acestor cerce­ le au stabilit cei mai buni port-al- sâ asigure producţii sporite şi de nută atît pentru asigurarea unor lapte, carne, lină etc.
tări. Astfel, au fost creaţi noi h i­ toi pentru speciile pomicole c u lti­ calitate. In acest scop au fost stu­ spaţii corespunzătoare de adăposti­ FU C KFŢIA COSTA de colectivişti şi-au instalat difu­ preşedintele G. A. C. Dnîn
brizi dubli de porumb cum sînt vate în regiune, distanţele opiim c diate posibilităţile de producere a te a anim alelor, eît si pentru dez­ preşedinta G.A.C. Uăpuşnic zoare, că în comună s-a construit raionul Sebeş
H .D .403 şi 11. D. 200, cu caracteris­ de plantare in pepinieră, metodele unor legume tim p u rii constatîndu-se voltarea continuă a bazei furajele. raionul Ilia
tici de producţie mai bune. O rea­ de scurtare a perioadei de produ­ (ă în condiţiile regiunii noastre cul­
lizare de mare însemnătate este în­ cere a m aterialului săditor etc. tivarea acestora prin protejarea lor
deplinirea înainte de termen a .sar­ Anual, din pepiniera staţiunii sînt temporară cu fo lii dc polietilenă dă
cinilor de producere a seminţei dc puşi la dispoziţia u nităţilor agri­ bune rezultate.
hibrizi sim pli de porumb. cole. 150.01)0 pînă la 180 000 puiuţi In ce priveşte cultura cerealelor
Rezultate de seamă au fost do- de pomi din soiurile cele mai va­ si plantelor tehnice, staţiunii îi re­
bînrliic pe linia experim entării în­ loroase. vine sarcina de a stabili soiurile de
grăşăm intelor chimice si a lă rg irii O altă serie de cercetări mi fost
sortim entului acestora. De pildă, în întreprinse stabilindu-.secă pe tere­ grîu, oiz, cartofi si hibrizi dubli de
urma cercetărilor s-a ajuns la con­ nurile cu pantă pînă la 28 la sulă, cu porumb oare dau cele mai mari pro­
ducţii şi de n produce cantităţi rol
cluzia că introducerea şi utilizarea relief uniform care pot fi amena­ mai mari de seminţe din soiuri va­
îngrăşămintelor lichide pe bază de jate pentru lucrarea mecanizată a loroase. O contribuţie de seamă îşi
azot corespunde CL»rinţelor actuale. solului, se pretează la înfiinţarea li ­
Numeroasele experienţe efectuate au vezilor de tip agropomicol. Aseme­ vn aduce staţiunea prin studiile ce
drept scop să urmărească, in condi­ nea plantaţii au fost efectuate si la Ie va face pentru perfecţionarea
taurinelor din rasa Dălţatn Romî-
ţiile ţării noastre, care este eficien­ gospodăria colectivă clin Daia unde nensoă, a raselor de ovine etc.
ţa d iferitelor forme de îngrăşăminte prin cultivarea terenului dintre lan­
chim ire şi organice asupra plantelor durile de pomi cu diferite plante Una clin snixinile importante ce
de cultură, care sînt dozele si epo­ s-au obţinut venituri suplimentare revin staţiunii din Geoagiu o con­
cile optime de folosi re a acestora. dc 12.000 lei dc pe fiecare hectar. stituie preocuparea permanentă pen­
O sarcină de marc însemnătate a In perioada actuală cercetările tru extinderea în unităţile agricole
revenit staţiunii experimentale din sînt îndreptate asupra plantaţiilo r a rezultatelor cercetărilor întreprin­
Cîeoagiu pe linia îm pletirii strînse intensive expenmeiuîndu-se distan­ se. Popularizarea cuceririlor ştiin­
a muncii de cercetare cu cerinţele ţe de plantare, forme de coroane şi ţei şi a experienţei înaintate tre­
producţiei. In acest sens veriga p rin ­ complexe de măsuri agrolchnice. buie să slujească unui scop bine
cipală de legătură dintre ştiinţă şi Rezultatele de pînă acum confirmă determinat, să răspundă cerinţelor
practica agricolă de introducere n că in regiunea noastră sînt condiţii reale ale producţiei contribuind prîn
tehnicii noi iii agricultură o con-n- favorabile pentru crearea unui ase­ aceasta la obţinerea unor cantităţi
tuie loturile demonstrative. Pe ele menea plantaţii. Mumeron.se gospo­ sporite de produse ngroalimentare
si n t verificate recomandările sta­ dării colective printre care cele din şi animaliere.
ţiu n ii şi apoi generalizate în prac­ Pianul de Jos, Toteşli, Geoagiu si ing FM A N O IF M A N U G H EVIC I
tică pe suprafeţe clin ce în ce mai altele, cu sp rijin u l acordat dc sta- directorul Staţiunii experimentale
mari. In felul acesta rezultatele şti - . ţiune au realizat plantaţii intensive din Geoagiu IN FOTOGRAFIE: Cîteva din construcţiile zootehnice ale gospodăriei colective din Daia.