Page 15 - 1964-03
P. 15
Nr, 2837 Pag. s
b rumul socialismului
AfeorfMfafci BMIZflTIILBIl Dt PARTID AGENDA
Şedinţă plenară pentru analiza îndeplinirii RADIO
inului
plai 6 M A R TIE 1964
PRO G RAM UL 1 ; 5,00 „Tinere
Zilele trecute. Comitetul orăşenesc le Ijpsurî. S-au subliniat mai ales ţe, dragă-mi eşti“ — muzică uşoa
Sim eria al P.M.R. a analizat într-o deficienţele existente in ceea ce p ri ră ; 7,30 Sfatul m edicului ; 7,45‘
şedinţă plenară felul în care se în veşte realizarea în mod ritm ic a Cîntece despre oţelari ; 9,00 So
deplinesc sarcinile de plan de către prevederilor planului de producţie. liş ti şi orchestre de muzică popu
colectivul A telierelor R.M.R. Sime In cadrul atelierelor mai sînt unele lară ; 11,30 Carnet de re p o rte r}
ria. sectoare care în prim a decadă a lu 12,40 Frum useţile patriei oglindi
Aşa cum a reieşit din raportul nii îşi îndeplinesc planul doar in te in creaţia lominească de mu
prezentat şi discuţiile purtate, co proporţie de 10-15 la sută ca apoi zică uşoară ; 14,30 Emisiune do
lectivului A telierelor R.M.R. Simeria să se dea „bătălia*4 pentru recupe basme ; 17,12 Muzică populară in
îi revin în anul 1904 sarcini im rarea pînă la sfîL'şitul lunii, a răm î- m • * T r î i i^t T l r M i ' r terpretată de Ştefan Lăzărescu
portante. In 1904, în comparaţie cu nerilor în urmă. Plenara a cerut co şi Ion Oprea ; 17,30 In slujba pa
anul 1963, producţia globală va tre m itetului de partid, conducerii teh- trie i ; 19,00 .Jurnalul satelor ; 19,30
bui să crească cu 13,1 ia sută, iar nico-adm inistrative a atelierelor ca i i t t t r a s a S i M s Universitatea tehnică radio ; 21,00
producţia marfă cu 18 la sulă. Se pe v iito r să acorde mai m ultă aten Momente din istoria lite ra tu rii
prevăd de asemenea sarcini sporite ţie lich id ă rii unor asemenea lipsuri. romîne ; 21,45 P ărinţi şi copii.
pentru creşterea p ro d u ctivităţii m un In acest scop, s-a precizat că este PRO G RAM UL I I : 9,03 M elodii
cii şi reduccix?a preţului de cost. necesar ca în sectorul locomotive — populare ; 12,05 Muzică distracti
Ca rezultat al m uncii desfăşurate, urde din punct de vedere al reali vă interpretată de fanfară ; 15,05
succesele obţinute in vederea reali zării planului în mod ritm ic sînt lip Muzică populară sud-americană ;
zării acestor sarcini sînt m ulţum itoa suri inai serioase — să se ia măsuri 19,30 Teatru ia m icrofon „Iu b ire " ; Uniunea regională a Caop. de Consum
re. In cui-sul lu n ii ianuarie, planul pentru respectarea întocmai a calen 21,09 M ari interpreţi ai m uzicii
producţiei globale a fost îndeplinit darelor de termene, să se creeze ba Hunedoara-îleva
în proporţie de 100,04 la sulă, iar ză m aterială pentru asigurarea în instrum entale.
planul producţiei m arfă în propor d e p lin irii zi de zi a sarcinilor de CINEMA
ţie dc 106 la sută. Jn aceeaşi perioa pian, să se desfăşoare o continuă a n g a j e a z ă ;
dă planul de creştere a productivi muncă politică pentru întărirea dis 0 M A R TIE 19GI
tă ţii m uncii s-a realizat in propor ciplinei în muncă. DEVA : Pqşî spre lună — cinema @ un Inginer constructor;
ţie de 100,60 la sută. Pentru îm bunătăţirea a ctivită ţii e- tograful „Patria"; Şapte dădace —
Plenara com itetului orăşenesc a a- conomice de ia A telierele R.M.R., clnemalogralul „A ria "/ PETROŞA © un tehnician I construcţii;
preciat însă că în activitatea econo plenara C om itetului orăşenesc Sime NI : Pe Donul lin iştii seria f — ci*
mică desfăşurată în cadrul A telie ria al P.M.R. a elaborat un plan de ncmatoqralnl „Republica"/ O ivitoq (? j tre i m erceologi prin cipali în sectorul corner);
relor R M .lt. Sim eria există încă une măsuri. — cinematograful „7 Noiembrie“ ; $ doi m erceologi prin cipali în sectorul v a lo ri
ALBA IULIÂ : Cavalerul Pardaillan
Cum sînt folosite utilajele — cinematograful „V icto ria "/ Co fic ă ri;
legii — cinematograful „23 Au
Apreciind im portanţa pe care o au De nenumărate ori conducătorii gust"; SEBEŞ: Pisica de marc — f i un m erceolog principal in sectorul p re s tă ri
utilajele, mecanismele şi mijloacele auto sosiţi cu materiale pe şantiere clnemalogralul „ Progresul", Petre servicii;
cel isteţ — cinematograful „Sebe-
de transport în îndeplinirea ritm ică aşteaptă ore în ş ir pînă ce vine mais
a sarcinilor de plan, Com itetul de tru l sau altcineva să-i arate locul ş u r; ORĂŞTIE: Printre oameni buni © doi re vizo ri contabili.
partid dc la I.C.S. Hunedoara a ana unde trebuie să descarce. In plenară — cinematograful „Patria"; Rocco Condiţiile de angajare sînt cele prevăzute
lizat de curînd înlr-o plenară lăr a fost criticată organizaţia de partid şl Ira tli săi seria I şi tl — cinema de indicatoarele de pregătire şl stagiu.
gită modul cum acestea sînt folosite. de la sectorul mecanic şef. care nu tograful „Flacăra"; HAŢEG: Tudor
Pentru a analiza m ultilateral acti s-a pi'eoeupat în suficientă măsură scria l şi II — clnemalogralul Solicitanţii se vor adresa Uniunii regionale
vitatea sectorului mecanic şef, la de educarea conducătorilor de u ti „Popular"; BRAD: V/rsta dragostei a Coop. de Consum din Deva, strada Dr. Petru
plenară au participai secretarii orga laje în sp iritu l a titu d in ii socialiste — cincmatogralul „Steaua roşie";
IH A : U ltim ul tren din Gun H ill —
n iza ţiilo r de partid, inginerii şefi de faţă de muncă, a răspunderii perso Groza nr. 8, biroul personal şi invăţămînt.
şantiere împreună cu adjuncţii lor, nale în îndeplinirea exemplară a cinematograful „Lum ina"; SIME
R IA : Vară şi turn — cinemaloqra-
responsabilii cu utilajele, oameni cu sa irin ilo r. lu l „M ureşul"; Z LA T N A : Căpita
munci de răspundere din conduce Pe linia va lo rifică rii tuturor rezer
rea tehnico-adm inistrativă. îndeosebi velor interne şi în lă tu ră rii lip su ri ■ nul Pracasse — clnemalogralul
„M uncitorul” : LONEA: Primul /e-
dc la serviciul producţie şi direcţia lor manifestate pînă în prezent, ple porlaf — clnemalogralul „M inerul";
de aprovizionare etc*. Pe marginea De o bună apreciere în rîndul tovarăşilor săi de muncă se bucură TEIU $: Oameni de alaccrl — ci
m aterialului prezentat de inginerul nara lărgită a com itetului de partid şi tricotei-a Ana Dalosin. de la fabrica „Sebeşul" din Sebeş. Lunar, nematograful „V ictoria?; APOLDU PRODUCĂTORI! !
Toan Meşter, şeful sectorului mecanic a întocm it un pian concret dc mă- ea îşi depăşeşte planul cu 24 la sută, dind produse de calitate superioară. DE SUS: Doclor In lllozolie —
şef, s-au purtat discuţii. T oţi cei care Foto : V. ONOIU — cinematograful „23 August' ;
au luat cuvin tul au apreciat unele C A L A N : M onqolii — cinematogra Contractînd laptele de vacă şi bivoliţâ !
rezultate bune obţinute de colecti ful „Tabăra l.C.S.H
vul acestui sector. El răspunde cu cu I.C.I.L Simeria, beneficiaţi de urma- ;
mai m ultă prom ptitudine sarcinilor Măreţe înfăptuiri în transformarea
operative ale şantierelor. A tit din BULETIN toarele avantaje:
raportul prezentat c it şi din discuţii METEOROLOGIC P e n tr u 150 litri la p te c o n tr a c ta t d e
le purtate a reieşit că pe lîngă re socialistă a agriculturii
zultatele bune înregistrate, în acti la o v a c a p e tim p d e u n a n , v e ţi p r im i:
PENTRU 24 ORB
vitatea sectorului mecanic şef mai
există încă o serie de lipsuri şi de (Urmare din pag f-o) ru l ovinelor crescînd în acelaşi recoltare. In acelaşi tim p este ne — 4 0 0 cjr. tă rî}e p e n tru u n litru lapte
ficienţe. tim p cu peste 41.000 capete, iar al cesar ca o dată cu sporirea efecti Vreme nestabilă cu cerul pe p e rio a d a i n o ie m b rie - 3 0 a p rilie
Folosirea neraţională a u tila je lo r Creştei>ea animalelor condiţionea porcinelor cu 5.500 capete. Uncie velor, să se asigure o creştere con temporar noros. Vin tul va su
sub capacitatea lor nominală, este ză in mare măsură dezvoltarea in gospodării colective ca dc pildă cele tinuă a producţiei pe cap de ani fla moderat din sectorul nord- — 2 0 0 gir. tarife p e n tru u n litru
una din cauzele care fac să nu se tensivă şi multilaterală a agricul din Turdaş, Alba îulia, Strei etc. mal prin ameliorarea raselor şi prin vest. Temperatura ziua va li la p te , pe p e rio a d a i m ai~3 f o c to m b rie
realizeze indicii de utilizare p la n ifi turii, crearea unui belşug de pro au depăşit de pe acum încăi'călura hrănirea raţională a acestora. P otri cuprinsă între plus 2 şi plus 6 — a v a n s u ri de b a n i în co n tu l con*
caţi. De m ulte ori conducerile tehni- duse agro-all menta re necesare popu de animale la sula de hectare sta v it sarcinilor stabilite de Conferinţa grade, iar noaptea va fi cu tra c tu lu i.
co-adm inistratîve ale şantierelor, s-a laţiei şi de materii prime.pentru in b ilită pentru anul 1905. Realiza regională de partid, la sfîrşilu l aces prinsă între minus 3 şi minus
arătat în plenară, nu fac un studiu dustrie. Condiţiile naturale şi econo rea în 1903 a unor producţii su tui an va trebui să se ajungă In ca Producătorii din zonele de deal şi mun
am ănunţit al necesarului de utilaje. mice ale regiunii nostre, unde păşuni perioare în soctorul vegetal şi zo drul gospodăriilor colective la o în 7 grade, local pe văi, tempe
D intr-un sp irit gospodăresc greşit în le şi fineţele ocupă peste 57 la sută din otehnic, com parativ cu anul 1962, cărcătură de 40 bovine, 22,5 porci ratura va fi mai coborîtă. te vor fi scutiţi da taxa da păşunat şi
ţeles se solicită un num ăr mai mare suprafaţa terenului agricol, oferă a permis gospodăriilor colective să ne, 81 ovine şi 204 păsări la 100 de PENTRU U RM ĂTO ARELE 3 Z IL E
de utilaje fără a fi ciuat din tim p posibilităţi deosebit de favorabile Sporească veniturile băneşti obţinu hectare In vederea asigurării unei vor putea primi credite pentru cumpărări
fron t de lucru corespunzător. M u l pentru dezvoltarea creşterii anima te la 100 de hectare cu peste 6.400 bune h răniri a anim alelor este ne Vreme nestabilă cu cerul
te . staţionări neproductive sînt deter lelor. Ca urmare a folosirii cu pri lei, în acelaşi tim p înregistrîndu-se cesar să sporească .sim ţitor produc noros ziua şi cu temperatura de vaci astfel:
minate de calitatea slabă a repara cepere a mijloacelor proprii şi a o creştere cu peste 30 milioane lei ţia de furaje, p lin organizarea unor în creştere la sfîrşilul inter
ţiilo r, de exploatarea necorespunză creditelor acordate de stat, in ulti a fondului de bază. acţiuni largi de executare a lucră valului. — 3 .0 0 0 lei pentru vaci şi ju n in ci;
toare a utilajelo r şi de desele de mii doi ani efectivul de bovine pro Colectivizarea agricu ltu rii a de rilo r de îm bunătăţire pe pajiştile
plasări dc la un punct de lucru la prietate obştească în cadrul gospo term inat schim bări esenţiale şi în naturale, prin extinderea cu ltu rilo r — 1.200 lei pentru vijele.
altul. < dăriilor colective s-a dublat, numă- natura social-economică a ţărănim ii. duble şi intercalate. De asemenea va
A lianţa dintre clasa muncitoare şi trebui ea prin aplicarea de îngră
ţărănim e şi unitatea moral politică şăminte pe cel puţin 10.000 ha. şi
a întregului popor au fost ridicate supraînsămînţarea a 2 200 ha să se
L a căm inul cultura! pe o treaptă mai înaltă. C uprinde asigure obţinerea unei producţii de
7.000-9.000 kg. masă verde la hec
rea întregii ţArănim i în gospodăria
colectivă şi cointeresarea ei mate tar. COMBINATUL CARBONIFER
din B ăleşti rială în dezvoltarea proprietăţii obş As iţi tiraj ©a creşterii sistematice a
teşti, creează condiţii pentru p a rti
ciparea tu tu ro r colectiviştilor la des producţiei agricole constituie calea „VALEA JlULUl“ PETROŞANI
principală care va duce nem ijlocit
Salul parc pustiu, dar un popas co/cc/ivişti. In repertoriu tntllneşlt coperirea şi punerea în valoare a la consolidarea economico-organiza-
In căminul cultural iii explică sta- clntcce închinate partidului („G lorie rezervelor care asigură sporirea torieu a gospodăriilor colective, la
rca lu c ru rilo r: oamenii au venit tic parlid al lui Lenin"), patriei producţiei agricole. Încheierea colec îm bunătăţirea continuă a nivelului £9J * e î n s t o c d i s p o n i b i l :
aici pentru a asista la un program („Republică măreaţă vatră") şi din tiv iz ă rii marchează începutul unei de trai al colectiviştilor. In această
artistic. folclorul local ( „ Halegona“ j. In noi etape în dezvoltarea agricultu direcţie, pentru ridicarea tu tu ro r
anii care au ticcut' dc la constitui rii. M ăsurile luate de partidul nos gospodăriilor colective la nivelul ce — piese fonta presiune;
„B ucurii de via)ă nouă" rea sa, corul a dai programe pe tru cu p liv ire la reorganizarea lor fruntaşe trebuie dezvoltată per
scenele multor cămine culturale dit\ conducerii a g ricu ltu rii şi în vede manent averea obştească, îndeosebi — ferofosfor;
Sugesliv intitulat, programul b ri raionul Haţeg, iar cu ocazia con rea organizării producţiei pe baze prin creşterea fondului de bază,
găzii artistice nu-şi dezminte nu cursurilor, şi pe scenele din Hune ştiinţifice, asigură înfăptuirea cu care la s fîiş itu l acestui an va tre — oţeluri pentru scule de diferite
mele cc-1 poartă, brigada c un mă doara, Deva, Petrila, Petroşani şi succes a sarcinilor de consolidare bui să ajungă, p o triv it sarcinilor
nunchi se oameni tineri, unsprezece Haţeg. şi dezvoltare continuă a gospodă stabilite de conferinţa regională de dimensiuni;
la număr. Munca şi ocupaţiile lor Rezultatul ? In sala căminului cui- riilo r colective, creşterea sistemati partid, la peste 120.000 leî la sula
dileră. Ioana Halmagi, Ileana Fi- lutal sini aşezate in rame II di că a producţiei vegetale şi anima
lip, Dumitru Trulă şi Petru* Bora plome. Prezenta lor e semnilicati- liere. dc hectare. De asemenea, o atenţie — cărămizi de şarnotă fasonate;
sînt cadre didactice ; surorile Elco- vă, iar comentariile, de prisos. Energia, munca creatoare a colec deosebită este necesar să se acorde Fiecărei femei-cadoui
aplicării pe scară cit mai largă a
nora şi Doina Baiu. Doinita Nandra Cei mai mici cînfăreti tiviştilo r, mecanizatorilor, a tehni cuceririlor ştiinţei agricole, ridică — izolatori electrici;
şi Teodora Farcaş sini colectiviste cienilor, ing inerilor şi cercetătorilor
şi-n acelaşi timp, eleve. Urmează, Pe scenă a apărut lormatia celor ş tiin ţific i este concentrată acum spre rii permanente a ca lifică rii profe — r u l m e n ţ i .
cursurile lără frecventă ale şcolii 12 acordeonişti, M iliai Bodcscu are dezvoltarea intensivă şi m ultilatera sionale a colectiviştilor şi generali Magazinele de
zării în producţie a experienţei îna
medii din Hafcg. 12 ani şi e cel mai „bălrin", Rodi- lă a agriculturii, obiectiv centra) Livrarea materialelor se face
In programul său, brigada pre ca Marcu şi altele de seama ei sini stabilit de partid. In acest sens pre intate. Urm ărirea perseverentă a vă pun la dispoziţie
zintă realizările satului şi pe lău mezinele formaţiei — abia au <m- zintă o deosebită im portanţă folosi modului cum se înfăptuiesc în ca un bogat sortiment de pe baza comenzilor trimise pe adresa:
ta rii acestora. plinil cile 0 ani. rea cit mai eficientă a păm întului drul fiecărei gospodării colective
prin creşterea gradului de mecani
Melodiile „Să Hi partidului oş sarcinile stabilite în planurile de articole pentru cadouri: Combinelul carbonifer „Valea Jiului"-
Semnificaţia zare, extinderea folosirii îngrăşă producţie pe acest an, pentru ob
tean", .,Serile in îm prejurim ile Mos m intelor, introducerea soiurilor de
celor 11 diplome covei" şi „Ha(eqanau, sint doar c i- mare productivitate, aplicarea în ţinerea unor producţii sporite pe • tricotaje ; Petroşani.
leva piese muzicale aflate in re practică a metodelor avansate în unitatea de suprafaţă şi pe cap de • articole de galanterie şi maro- strada 23 August nr. 2 teleton 301 — 303.
Colectiviştii din Băieşli şl-au au pertoriul acestei lormafii. suşite la învăţăm întul agrozootehnic animal cu cheltuieli cit mai scăzu chinăric;
zit deseori corul. Şi de liecurc dată * de masă. Pentru realizarea unor te, trebuie să constituie o sarcină • ţesături de mătase ;
vin ca să-l asculte cu mai multă Un popas de două ceasuri in sala producţii tot. mai mari este nece principală a tuturor lucrătorilor din • confecţii şi încălţăm inte;
agricultură.
plăcere. îndrăgostiţi de accaslă ar căminului cultural din Băieşfi c su sar să se acorde o atenţie deosebită • bijuterii, ceasuri şi articole de
tă, Şlelan Coroiescu, Dumitru Tru ficient pentru u-li da scama de vio pregătirii şi fe rtiliz ă rii solului, folo Realizările obţinute pînă în pre gablonţ; întreprinderea metalurgică Aiud
lă, Ion Cosiea, Halmagi Ion fiufd la culturală a salului, de faptul că sirii seminţelor de mare producti zent ne dau certitudinea că aceste • p r o d u s e cosmetice şi de
şi ca ei mu/// alţii, cintă atăluri de aici se munceşte cu pasiune. vitate, semănatului la tim p şi în sarcini vor fi înfăptuite cu succes, parfumerie ; teleton 365
soliile lor. Colectivista Cornelia PETRE FÂRCAŞIU condiţii optime, asigurării unei den astfel asigurîndu-se îm bunătăţirea
Mlndra vine /o rcpeli(il cu liica sa, responsabilul subredacţiei sităţi corespunzătoare de plante la continuu a aprovizionării populaţiei • articole de uz casnic; a n g a je a z ă urgent:
In cor cintă aproape optzeci dc voluntare Haţeg hectar, executării la tim p Şi de ca cu produse agroalunentarc şi a in • produse zaharoase şi ciocolată
litate a lu cră rilo r de întreţinere şi dustriei cu m aterii prim e agricole. fină. ^ s t r u n g a r i ;
f i f r e z o r i ;
î§! r a b o f o r i ;
Start în întrecerile Spartachiadei republicane i g ă u r i t o r i ;
â r e c f i l i c a l o r l ;
republicane. Spărtachîada republi lul" şi cei de la şcoala profesiona treceri sporlive de şah, tenis de @ m o r t e z o r i.
cană, cea mai mare competiţie spor lă, exerciţii prevăzute în regulamen masă şi altele.
tivă a anului, va dura 6 luni şi la tul pentru insigna de polisportiv. EUS1GNIE ŢU G U I
startul întrecerilor iau parte tine In continuare spectatorii au asistat profesor
rii care fac prim ii puşi \n sport cît la întreceri de handbal, volei etc. (din colectivul subredacţiei
şl cei consacraţi. Despre întrecerile La handbal băieţi echipa şcolii pro voluntare Miercureu)
care au avut loc în ziua dc 1 m ar fesionale a învins cu 11-10 forma
tie am si p rim it prim ele veşti dc la ţia Straja, iar la volei masculin echi La Hi3
corespondenţii noştri. pa şcolii profesionale a învins M i
nerul Lupeni cu 3-2. întrecerile s-au Deschiderea festivă a Spartachia
In Valea Jiului încheiat cu o demonstraţie de hal dei republicane a avut loc ia Casa
tere executată de sportivii de la raională de cultură din Mia. Aici au
In prezenţa a peste 100 de spor Minerul Lupeni. participai un mare număr de spor
tivi aparţinînd asociaţiilor din Lu- Deschideri festive au avut loc tivi şi oameni ai muncii din locali
peni a avut loc duminica deschide şi la asociaţiile sportive „30 De tate. După ce tovarăşul loan Moi-
rea leslivă a Spartachiadei republi cembrie" şi Minerul Petroşani sin, activist al comitelului raional
cane După ce fanfara şcolii profe s. nAroi U.T.M, a vorbit despre însemnăta
sionale din localitate a intonat cî- coiespondcnt tea Spartachiadei republicane au
urmat cîteva întreceri demonstra
teva cîntece patriotice, Iov. Mihai, La M iercurea tive la şah, popice şi tenis de masă
secretar al comitetului U.T.M. de la care şi-au dat concursul sportivi
la mina Lupeni a vorbit despre suc
La căminul cultural din Miercu de (a asociaţiile Voinţa şi Ştiinţa
cesele obtinule de sportivii din ţara rea a avut loc deschiderea festi 111o In mod deosebit s-au remarcat PRIN PREDAREA FIE R U LU I VE
noastră şi a arătat cîleva aspecte CIN ŞI A M ETALELO R NEFE
In ziua de 1 martie, in m ajoiita- vă a Spartachiadei republicane. Octavian Sav ia şah. losif Dane la ROASE, C O N TR IB U IŢI LA ÎN T Ă
din regulamentul Spartachiadei.
tea localităţilor din regiunea noastră La deschidere şî-au dat concursul tenis de masă, Laurean Costea şi RIREA ECONOMIEI N A ŢIO N A LE
a avut loc deschiderea festivă a în A doî au avut loc demonstraţii de echipa căminului cultural şi corul Moise Petrescu la popice. Şl VA CREAŢI P O S IB ILITA TE A
gimnastică executate de elevii aso Şcolii medii din Miercurea. După GHEOROME i ’ANTE LIM O N
trecerilor din cadrul Spariachiadv; DE A O BŢINE PREM II FRUMOA
ciaţiilor sportive „Elevul", „Tinere spectacol au urmat pasionante în corespondent SE. „A Z I U L T IM A ZI CiiNl) VA M A I PUTEŢI PROCURA B ILE TE "
