Page 16 - 1964-03
P. 16
Pag. 4
Drumul socialismului , Nr. 2857
A m b a s a d o ru l R. P . R o m m e Tn In d ia
ş i-a p r e z e n ta t s c ris o rile d e a c r e d ita r e
NEW D E L lil 4 (Agerpres). In răspunsul său, preşedintele In
Ambasadorul extraordinar şi pleni diei, Sarvapalli Radhakrishnan, a
potenţiar al II P. Rominc in India, m ulţum it pentru urările transmise
A m cl Ardcleanu, a prezentat scriso şi si-a exprim at încrederea că rela
rii? de acreditare preşedintelui In ţiile deja existente intre IM*. Romî-
diei, S arvapalli Hadhakrishnan. So- nă şi Republica India sînt chezăşia
lem niialca a avut loc la II m artie la extinderii, pe baza p rin cip iilo r reci
palatul prezidenţial din New D eliii. proc avantajoase, a colaborării dintre
cele două ţări.
In cuvîntul său, ambasadorul ro-
încheierea celei de-a ll-a mîn a transmis din partea preşedin Preşedintele Sarvapalli Radhakris-
Mersul evenimentelor din Cipru telui C onsiliului de Stat al II P Ro nan a avut apoi o convorbire cordia
şedinţe a Comisiei Sesiunea Comisiei economice a O.N.U. minc, C.heorghe Ghcorghiu-Dej, urări lă cu ambasadorul Aurel Ardcleanu.
A TEN A 4 (Agerpres). tuţiei elaborate în urma încheierii permanente de geologie a de bine şi de sănătate preşedintelui ★
La 3 m ori ic a avut Joc pe stră lor. Ei a adăugat că Frnnţn nu va pentru Asia şi Extremul Orient Indici, precum si m ari de prosperi In dim ineaţa zilei de 4 martie, Au
zile Alenei o nouă - manifestaţie în adopta o in iţiativă in viito ru l ime C.A.E.R. tate poporului indian Ambasadorul rel Ardelcanu, ambasadorul R.P. nn-
s p rijin u l independenţei si in legi i lă diat. TEHERAN 4 (Agerpres). rom în a subliniat im portanţa sta mino in India a depus o coroană de
ţii C iprului. M anifestanţii s-au oprii LE A \ HATOK 4 (Agerpres). Delegaţii la sesiunea Comisiei c- conomiee a O.N.U. pentru Asia şl to rn icirii şi dezvoltării continue a fl*f~; la m orm întul lui Mahatma Gan-
Delegatul indian,
Extrem ul Orient.
în 1aţa ambasadelor S.U.A şi Angliei, După cum transm ite agenţia Mon- conomiec a O N U . pentru Asia şi Srinivasher, a subliniat necesitatea re la ţiilo r de prietenie şt colaborare dhi. Au fost dc faţă secretarul me
cetind încetarea oricărui amestec NEW YORK 4 (Agerpres). (amc, l i 1 martie, la U lan-Baloi s-a Ex'tremul O rient (li.C A F.fe,), ale că s ta b ilirii unor laxe vamale (are să dintre cele două ţări. m orialului şi m em brii ambasadei.
s iiă in în treburile interne ale C ip ru Secretarul general al O.N.U., U încheiat cea de-a duna şedinţă a Co ţei lucrări se desfăşoară la Teheran, protejeze tlnâra industrie din ţă rile
lui. O m anifestaţie sim ilară a avui TI Mint. « declarat la un banchet al misiei permanenţe de geologie n Con an continuat în şedinţele dc m arţi Asiei si Extrem ului Orient. Delega
loc pe insula Hliodos. Manifestan asociaţiei corespondenţilor acreditaţi
la O.N.U. că speră că în viitoarele siliu lu i de A ju to r Economic Kcci- discuţiile privin d situaţia economică tul Pakistanului şi-a exprim at, la
ţii au cerut plecarea navelor a păr din Asia Au luat cuvîntul, p rintre i-indul său, dorinţa ca la apropiata Comunicatul comun dintre R.A.U. şi Arabia
tinind fiolei a 0-a americane din trei luni O N U. va fi în măsură să l> roc. a lţii şefii delegaţiilor Eilipinelor, In Conferinţă a O N U pentru comerţ
preajma C iprului. obţină un anum it succes, chiar dacă J.a şedinţa comisiei au luat parte Saudită
Poliţia a intervenit şi s-au înre nu complet, in reglementarea situa delegaţiile 1LP. Bulgaria, K.S. Ceho diei, Pakistanului. Taylandei, liirm a - şi dezvoltare de la Geneva să sc n-
gistrai ciocniri. Prim ul m inistru Pn- ţiei din Cipru. El a arătat că are în nici, Japoniei, Ceylonului, Brunetu corde o mare atenţie elaborării unui CAIRO 4 (Agerpres), ze la schimbul de ambasadori.
program de ajutorare a ţă rilo r în
pandreu, a dat un ordin care arată vedere trim iterea unei forţe interna slovace, IM ). Germane, IM*. Mongo lui şi Nepalului. Vorbi lo rii au pre La Cairo şi Ryad a fost dat p u bli Jn problema Yemenului, reprezen
că dem onstraţiile poporului grec pen ţionale alcătmte din uni lăţi aparţi- le, IM*. Polone, IM*. Rominc, K.l*. zentai aspecte ale dezvoltării econo curs de dezvoltare. Delegatul japo ta n ţii celor două părţi s-au pronun
tru lupta dreaptă a cip rio ţilo r tre nind ţă rilo r Com m nm veallhnlui şi u- Ungare si U niunii Sovietice miei ţă rilo r lor, punind îndeosebi nez a cerut crearea unei bănci re cită ţii, concomitent, com unicatul co
buie să fie *:i>:ic\ dai vor li luate nor sialc nealiniate, acţiune în ve La şedinţă au fost discutate sarci accentul pe necesitatea şi im portan gionale de dezvoltare, ia r cel al Ne mun al delegaţiilor guvernamentale ţat in favoarea independenţei Ye
derea căreia a avut convorbiri cu ţa colaborării între m em brii aces ale R.A.U. şi A rabici Saudile, sem menului.
măsuri p»:iit:u za in s titu ţiilo r stră i palului a cerut, dc asemenea, să fie
ne din Atona îm potriva eventuale reprezentanţii Suediei, Finlandei, Ir nile comisiei pe linia înd eplin irii lio- tui organism precum şi pe o mai studiate serios problemele privind nat in urma convorbirilor desfăşu P ărţile au hotărît, totodată, să con
lor abuzuri. landei, Canadei etc. tă rîrilo r Com itetului Executiv al largă si mai eficace colaborare c u se tarifele vamale. rate la Ryad între 1 şi 3 martie , tinue negocierile, urm ind ca toate
¥ C.A.E.K. pcnlru problemele geologici, cretariatul permanent al Comisiei c- Comunicatul subliniază I iotă ii rea problemele încă nci ezolvatc să fie
PARIS 4 (Agerpres) NICOSIA 4 (Agerpres). adoptate la ren de-o 10-a şedinţă a p ă rţilo r de a relua re laţiile diplom a d e fin itiv soluţionate cu ocazia în
La o şedinţă a guvernului francez, In C ipru n fost constituită o fo r Com itetului Executiv precum şi alte Lucrările Comitetului special al O.N.U. tice întrerupte în noiembrie 1961, trevederii dintre preşedintele Nas-
Ja care a asistai preşedintele de ţă teritorială a foştilor combatanţi probleme. din cauza divergenţelor în problema
Gaulle, a fost luată in discuţie situa din tim pul celui de-al doilea război subliniat că aceasta nu constituie Yemenului. Intr-u n termen cit mai ser şi p rin ţu l Feisal, caic va avea
ţia din Cipru, pe baza unei decla mondial pentru a rezista oricărei Şedinţa comisiei a decurs înlr-o NEW YORK 4 (Agerpres). — decît o încercare de a abate aten scurt posibil urmează să se procede loc ia sfîrşilu l lu n ii aprilie la Cairo.
ra ţii făcute de m inistrul de externe tentative (Ic invazie. Agenţia Rculer atmosferă de lucru şi de prietenie. Com itetul special al O N U . pen ţia C om itetului de la examinarea
Conve de M n rvillc. M inistrul in fo r relatează că 5.000 do oameni care in tru aplicarea declaraţiei cu p rivire situaţiei din regiunea respectivă.
la acordarea independenţei ţă rilo r
m aţiilor, A. Pcyrefilte, a declarat că Iim pui celui de-al doilea război mon şi popoarelor coloniale, care exam i Reprezentantul Etiopiei, Abebe, a
guvernul francez consideră că o so dial au luptat sub comandament en Dezbaterile de ia Bangkok nează în prezent program ul n a iv i s p rijin ii fără rezerve propunerea întrevederea U Thant—Wilson
luţionare a problemei nu poate fi glez. au început instrucţia. U n ită ţi tăţii sale pe anul 19G4, a adoptat de a se analiza în prim ul rind si
găsită în menţinerea actualului sta le acestei forţe, al cărei comandant D AN G KO K 4 (Agerpres). — propunerea U niunii Sovietice de a tuaţia din Rhodesia de sud şi Aden.
tut ai C iprului, pe baza acordurilor a fost num i: generalul Panlelides, Cea de-a doua conferinţa a m iniş analiza, in prim ul rinei, situaţia c ri El a propus, d c ' asemenea, să fie NEW YORK 4 (Agerpres). Wilson a spus că a exprim at .secre
de la Zurich si Londra si a consti vor număra 12.000 de m ilita ri. tică din Rhodesia de sud şi Adun. La 3 m artie liderul laburist b rita tarului general al O.N.U. nem ulţu
trilo r afacerilor externe ai Indone examinată situaţia din Angola, Mo- mirea sa faţă dc modul cum se des
ziei. Federaţiei Malaveze şi F ilip i- Reprezentantul Siriei, Ta razi,' re zambic, A frica de sud-vest şi Gu nic Marold Wilson a avut la sediul
In Consiliul de Securitate nelor, convocată în vederea regle feri ndu-se la declaraţia delegatului O.N.U. o întrevedere cu secretarul făşoară lu cră rile conferinţei pentru
m entării conflictului dintre rele trei englez Sankey, care a afirm at că yana britanică. Lucrările com itetului general, U Thant, în prezenţa re dezarmare a celor 13 state de la Ge
NEW YORK 4 (Agerpres). — In euvîntarca sa. U Thant, a de ţâri. şi-a întrerupt m iercuri lucră „situaţia din Aden este norm ală", a continuă. prezentantului britanic la O.N.U., neva, subliniind că Occidentul tre
Consiliul dc Securitate a adoptat clarai p rintre altele că prelungirea rile. Pstriclc Dean. buie să acţioneze în vederea conso
m iercuri rezoluţia în problema C i perioadei de trei luni de .staţionare Agenţiile de presă subliniază că
După întrevedere, H aiold W ilson lid ă rii destinderii internaţionale.
prului elaborată de cinci ţări mem a forţei internaţionale in C ipru nu în cadrul tratativelor nu s-a reali a declarat că a discutat cu U Thant „Lipsa unui progres de la semna
bre ncpermanenle a lj Consiliului se va putea face fără aprobarea zat un acord cu p rivire la proble rea T ra ta tu lu i de la Moscova p rivin d
(Coasta de Fildeş, Bolivia, Maroc, C onsiliului de Securitate. mele puse în discuţie. în tru cîl dele o serie de probleme internaţionale
Brazilia şi Norvegia). Pus la vot separat, paragraful pa gaţia mal.iyeză a continuat să-şi p rin tre care chestiunea C ip ru lu i şi interzicerea parţială a experienţelor
Luînd cuvîntul înainte de xof, tru al proiectului de rezoluţie a fost menţină punctul de vedere, punind crearea unei zone dcnuclearizale în atomice este îngrijorătoare", a spus
pentru a-şi explica poziţia faţă de aprobat cu opt voturi pentru, trei condiţii prealabile oricărei soluţio Europa centrală. Harold Wilson.
această rezoluţie, reprezentantul abţineri (U.H.SS., Franţa şi Ceho nări politice, a conflictului.
U niunii Sovietice, Fcdorenko, a ară slovacia). Restul proiectului de re Delegaţiile celor Irei ţări au căzut
tat că. ţinind seama de poziţia ţă rii zoluţie a fast adoptat iu unanim i de acord asupra creării unui grup Discuţiile dintre senatorii americani şi mexicani
relei mai interesate — C ipru — de tate de observatori form al din reprezen
legaţia sovietică va vota pentru Rezoluţia Invită toate statele mem tanţi ai Tailam lei — care, după cum C IU D A D l)E M EXICO 4 (Ager- poziţia M exicului „deoarece preşedin
proiectul de rezoluţie, cu toate de bre, conform obligaţiilor lor şi Car se ştie, şi-a asumat rolul de media pics). tele Lopez, Matcos a declarat in re
ficienţele .sale. El a cerut in acelaşi tei O.N.U., .să se abţină de la orice tor in acest conflict — pentru a su petate rîn du ri că popoarele pot pro
tim p să fie pus la vot separat para acţiune .sau ameninţare care ar pu praveghea respectarea acordului in T rim isul specia! al revistei mexica
graful IV al rezoluţiei, care se re tea agrava situaţia în Republica C i tervenit intre cele trei ţâri asupri ne „E xcelsior” la Washington, Rami- gresa şi convieţui în pace, indiferent
feră la componenţa, efectivul şi pru. sau ar constitui un pericol pen încetării focului la frontiera dintre rez, anunţă că la 4 m artie au început de sistemele lor respective". Ram i-
structura foi ţelor O.N.U. penii u C i tru pacea internaţională. Indonezia şi te rito riile Borneo de în capitala Statelor U nite discuţii în icz, adaugă că această teză „se ba
pru. Delegaţia sovietică, a spus Fo- Ea recomandă secretarului gene nord şi Sarnwali incluse în Fede tre reprezentanţi ui Senatului S.U.A. zează pe tradiţionala doctrină a Me
dorenlco, nu poate s p rijin i acest ral să desemneze de comun acord raţia Malayeză. xicului fundam entală pe p rin c ip iile
punct şi se va ab|ine de la voî tu guvernele C iprului, Greciei. T u r In lr-o declaraţie făcută la Bang şi Senatul M exicului in legătură cu
Fedorcnko a subliniat că U.ILS.S. ciei şi M arii B ritanii un mediator kok. m inistrul de externe al Indo problema re la ţiilo r intre Est şi Vest. neintervenţiei şi autodeterm inării po
îşi rezervă dreptul dc a cere convo cave împreună cu reprezentanţii ce neziei, Subandrio, a subliniat că în Ramirez subliniază că pină in pre poarelor".
carea C onsiliului de Securitate chiar lor două com unităţi si ai guvernelor ciuda iezi ilta lei or negative ale ac zent Siajele Unite „n u au discutat Rcferindu-sc la poziţia senatorilor
înainte de expirarea perioadei de susmenţionate să favorizeze o solu tualelor tratative la nivel m iniste niciodată cu America Latină p o liti m exicani la discuţiile de Ia W ashing
trei luni, prevăzută pentru staţio ţie paşnică a problemei C iprului. rial. Indonezia este gaia să participe ton, Ramircz spune că aceştia „vo r
narea în C ipru a Forţei iniei naţio După voi a rea rezoluţiei .secreta la o altă conferinţă în vederea solu A c ţiu n ile dc p ro te s t ale o a m e n ilo r m u n c ii d in B elgia îm p o ca lor curupcană. africană şi asia
nale. în cazul clnd această forţă in rul general al O.N.U,. U Thant a în ţionării n izei malayeze t l IV il în c h id e rii u n o r m ine , au îm b ră c a t d ife rite aspecte. A st tică". s p rijin i politica preşedintelui Lope/.
ternaţională nu va fi folosită potrivit cepui consultările privind formarea In acelaşi timp, prim ul m inistru fel, dc c u rin d m in e ri dc la m in a „F c Bo»s-du C czicr au d e cla ra t Mai departe, in corespondenţă se Matcos in tr-u n mod care să nu lase
scopurilor exprim ate de rezoluţia forţei internaţionale a O N U pentru al Federaţiei Malayeze. Ralunnn, a spune că Statele Unite cunosc bine. nici o umbră de îndoială".
grevă, p ro le s tîn d îm p o triv a în c h id e rii m in e i. P rin lu
celor cinei ţâri. Cipru, precum şi pentru alegerea d crlnrat că guvernul său este hotă- .—«„A n m iA c im l î m n n i ri va în c h id e rii m in e i. P rin lup p ta lo r, m un-
După ce reprezentantul Braziliei, unui mediator. Primele întrevederi i*1 L să prezinte conflictul cu Indo ci to i jj au o b ţin u t ca e xp loata re a m in e i să c o n tin u e , $i a stfe l cei
îin e ri a m e n in ţa ţi dc şo m a j, să-şi păstreze sei v ic iu l.
In numele celor cinci autori ai re au avut loc cu reprezentanţii Cana nezia în faţa Organizaţiei N aţiunilor 25 m in e ri a m e n in ţa ţi dc şom aj
zoluţiei a făcut cunoscut că nu se dei, Irakului, Iranului şi B irm anici. Uni le. IN FO TO : T o va ră ş ii dc m u n că să rb ă to re sc v ic lo n a . Conferinţa de presă a cancelarului Erhard
va opune votului separat cerut de
U.R S S. asupra paragrafului relei i- T irg u l Internaţional de înrăutăţirea situaţiei IIA G A 4 (Agerpres). vesl-german a subliniat că este ne
tor In crearea foi ţei iniei naţionale Procesul din Dallas In lr-o conferinţă de presă ţinută cesar să se manifeste prudenţă aştep-
n O N U. ce urmează să fie trim isă din Vietnamul de Sud după încheierea vizitei oficiale în tîndu-se alegerile din Marea B rita -
in Cipru, e! a propus să se treacă Afluenţă mare la pavilionul romînesc Au f ost aleşi cei 12 juraţi Olanda, cancelarul vcsl-german Lud- nie şi Statele Unite.
la vot im ediat după cuvînînrca se W ASHINGTO N 4 (Agerpres). vvig Erhard, referindu-se la proble Pe de altă parte, Erhard şi-a ex
cretarului general al O.N.U.. U D A LLA S 4 (Agerpres). W illiam Bundy. noul secretar de mele pc care le-a discutat cu oficia prim at părerea că sint utile contac
Thnnt. I.EH'/.IG 4. — Corespondentul minl cu medalia de aur instalaţia dc stal adjunct pentru afacerile Extre lită ţile olandeze, a declarat m arţi că
Ar/erprcs‘, C. Vurvara transmite ; loraj 3 /)./(. 200 pentru inullul nivel In cadrul procesului lui Jack K ii- m ului Orient, a lost audiat de comi a iît Germania occidentală cit şi O- te între Piaţa comună şi zona lib e ru
P e sc u rt La Tirqul Internaţional dc primă tehnic şi modul de prezentare. by, asasinul lui Lee Oswakl, s-a în sia senatorială pentru re laţiile cx- landa au căzut de acord, în p rin c i lui schimb înaintea tratativelor
vară de la Lcip/ig pavilionul romi- I’rinlre ntimetoşii oaspeţi străini cheiat, insfîrşit, procedura selecţio piu, asupra creării unei Europe oc G.A.T.T., care vor începe, după cum
ncsc este vizitat in continuare dc cure au vizitat miercuri pavilionul nării u ltim ilo r doi ju ra ţi. Numărul lernc. Bundy a declarat că situaţia cidentale unile se ştie, la 4 mai la Geneva, pentru
SOFIA. — M iercuri după amia reptc/.cntanii ai organizaţiilor corner- romi ncsc a losl şi un qrup din M a dc 12 ju ra ţi a fost completat din Vietnam ul de sud este astăzi* După ce a a m in tit că iu i există o a lua în dezbatere o eventuală re
ză, ambasadorul R.P. Rominc la ciute 5i dc oameni dc (duceri din di rca Britanic, printre care Mr. Dray- 1,0 şedinţa din 3 martie a tribuna „m ai rea decît era în luna septem concepţie unitară asupra organiză ducere a ta rife lo r vamale în cadrul
Sofia, loan Boldeau a oferit un ferite Iun ci/c lumii. Un mare in lo cs so ii, Air. Cur re y, Mr. Bnq. Clarclic lului apărarea a încercai din nou să brie a anului trecut". Bundy a spus, rii politice a Europei occidentale, nici schim burilor comerciale dintre S.U.A.
membri ai parlamentului şi repre
spectacol dc gală cu film u l a r trezesc maşinile unelte dc prelucra obţină respingerea aulonialâ a noi de asemenea, că şi în ce priveşte în!re Olanda şi Franţa, nici între
re a metalelor, locomotiva Diescl- zentanţi ai Urmei Donunions Export şi ţă rile membre ale Pieţei comune.
tistic „T udoi Au participat şefi cleclrică şi in mod deosebii in d i- Cn. L T l) , care s-au interesat In mod lor ju ra ţi. Judecătorul nu a uccep- construirea asa num itelor „sate stra R IT ., şi Franţa, Erhard a adăugat
şi mem bri ai m isiunilor diplo la/ia dc loraj 3 0 /7. 200. amănunţit dc exponatele pavilionu (at această cerere şi în felul acoxla tegice" s-au m anifestat „slăbiciuc.!". că nu are nici o indoială că atît gu In încheiere, cancelarul vest-ger-
matice acreditaţi In Solia, per M iercuri, Direcţia T irqului a i>re- lui romînesc. a putut fi ales u llim u l ju ra t FI a precizat că agravarea situaţiei mnn a recunoscut că în tim pul tra
sonalităţi din domeniul artei şi s-a produs după asasinarea lui Ngo vernul său cit şi partidele politice tativelor cu reprezentanţii olandezi
c u ltu rii, ziarişti bulgari şi străini. Dinh Dîem şi schim bările surveni vest-germane ar dori ca Anglia să nu s-a putut ajunge totuşi la o în
MOSCOVA. — După cum a- te in conducerea statului sud-vîet- sc alăture unei Europe unite. Tot în ţelegere deplină asupra unor proble
nunţă TASS, la Moscova a sosit Politica de „integrare" namez. această ordine de idei cancelarul me im portante.
M anila Olavi, m inistrul Comer
ţu lu i şi al industriei al F inlan
dei. La 4 martie, el s-a in liln it a occidentului întîmpinâ greutăţi IDME P R E T U T IN D E N I
cu Aleksei Kosighin, prim v ice
preşedinte al C onsiliului de M i CĂLD UR Ă V U LC A N IC A FOLOSI In seicle din Kamciatka, tncăhi- obicei dc tulburarea activită ţii sis
n iştri al U.RSS., cu care a fă Disputa „celor şase" a rămas des panţi la recenta in liln ire de la B ru singur organ executiv. Pc lingă con TĂ LA C U LT IV A R E A le cu apă dc oriqină vulcanică, se temului nervos central, iar fn unele
cut un schimb dc păreri cu p ri chisă şi după recenta im îln ire de xelles. Agenţia United Press In te r tradicţiile am intite, care sc m ani LEGUMELOR obţin pină la 0-12 lup de castraveţi cazuri, dc imbolnuvire a rinichilor
vire la perspectivele dezvoltăm la Bruxelles a m in iştrilo r afacerilor national relata că reprezentanţii festă între Italia. Franţa şi Comi VBT HO!' AM LOV SK l< A M C h\TK A şi roşii pe liccarc m p. suit de îngustarea ori tromboza ar
re la ţiilo r economice şi comerciale externe ai Franţei, R FC., Italici. Olandei au înfruntat în tim pul tra sia Executivă a C.E.E., pe de o parte, 4 (Aqerptes). — METODA c h ir u r g i c a l a terei rinichiului.
l)E VINDECARE
sovîelo-fi olandeze. Belgiei, Olandei şi Luxem burgului, tativelor pc cei ai Franţei s p rijin iţi şi Olanda, Belgia, si conducerea Locuitor ii din Hameiul h o ou ho A H IPER TEN S IU N II In aceste cazuri, medicii rccurq
IS TA N B U L. — Feste 370 dc care an dezbătut problema unifică de vesl-germani. Propunerea fra n F.ura tomul ui si C.EC.O., pe de altă tă rii să loloscască căldura vulcan i la operaţie. In cazul trombozei, ur-
deţinuţi de la o închisoare din rii executivelor celor trei organis ceză. care prevede un număr de parte, în problema componenţei o r lor peni iu cultivare a icqum elot. Na MO.SCOVA 4 (Agerpres). — Icra csle deschisă, este înlăturată
Medicii din Moscova au Început
Istanbul s-au răzvrătit, după cucii me vest-curopcnc: Piaţa comună nouă membri pentru viito ru l organ ganului preconizat. Luxem burgul depade dc PctropavtavsU-Kam ciai- sa loloscască o metodă cbinirgicută tromba şl pe petele Ic arterei este
pus „un petic* din plastic sau o bu
pentru
Lu, au început p ic q ă lirilc
anunţă agenţia France Presse, (C.E.E.), Kuratom şi Comunitatea Eu executiv, preconizează .cîte două este nem ulţum it de intenţia de a se conslruitca unui com binat de Icqu- dc vindecare a hipertensiunii. La cată de venă luată de la bolnav
îm potriva regim ului sever la care ropeană a Cărbunelui şi O ţelului stabili sediul viito ru lu i organ unic me dc seră, una dintre cele mat Institutul dc chirurqie clinică şi Un „ p c lic ‘ asemănător asigură
sint supuşi şi au cerut schimba (CE.C.O). Deocamdată, dosarul a executiv la Bruxelles, infi ueît el ar mari riospodurii de acest qen din experimentală, condus de prob Bo- lărgirea vasului şi în cazul îngus
rea directorului închisorii. In a- cest ei probleme a fost trecui unui Com entariul zilei pierde dreptul dc a mai găzdui se Uniunea Sovietică. S a d e şi ră riş Pclrovslii, au lost operaţi 21 dc tării lui.
celaşi tim p deţinuţii au cerul gu grup de experţi care vor prezenta diul înaltei autorităţi a C E C O. Re- sadniţele vot ocupa o suinatatu d* bolnavi l.a cei mai m ulţi dinlre ei PAGUBE PROVOCATE
rc/.ullate
operutia u dat
poiitive,
vernului turc să le asculte do C onsiliului m inisterial un nou ra ferindu-se la această nem ulţum ire, 60.000 in p ajunqindu sc pină la vindecarea DE ER U PŢIA
leanţele. France Presse m enţio port înainte de luna august. locuri pentru Franţa, R FC», şi Ita m inistrul de externe al Luxem bur G colo qii au lu tu l cit*: va .sonde V U LC A N U L U I v il.L A R IC A
gului. Eugene Schaus, a decimat din ca re <i tiş u il apă Io o tempe completă.
nează că este pentru a doua oară, UIeca fuzionării nu este nouă, şi lia (ţările mari ale Pieţei comune) ratură de U5 de prade. Hipertensiunea este Icqulă dc SANTIAGO DE CHILE 4 (Aq-:r-
in tim p dc o săptămînâ, cînd au reflectă dorinţa m onopolurilor de şi cîte unul Belgiei, Olandei şi L u unui corespondent al ziarului fra n pres). —
loc astfel .dc incidente in închi a crea o piaţă închisă celorlalte sta xem burgului. M inistrul olandez Jo- cez „Le Monde", că mutarea la L u Autorităţile chiliene au anunţai
sorile din Istanbul. te. dc a subordona şi mai puternic seph Luns a propus ca noul organ xemburg a sediului Parlam entului că cel puţin 25 de persoane nu
T E L -A V IV . — In seara zilei economia ţăriior, in special a celor să fie alcâluit din 14 mem bri, din European de la Strnsbourg ar so losl ucise in localitatea Conaripe
de 3 martie, fe roviarii dîn Izrael mici, participante la această piaţă. caic cile trei locuri să revină Fran luţiona nemulţum irea ţă rii sale. da»* din regiunea de sud n tării, cu p ri
lejul erupţiei vulcanului VHiat,ca.
au declarat grevă generala, rc- Problema fuzionării a fost ridicată ţei, R.F.G. şi Italiei, cile două Bel această dorinţă întîm pinâ rezisten situat la 500 hm. de Santiago dc
vendicînd sporirea salariilor şi în noiembrie 19C0 cînd aşa-num itul giei şi Olandei şi unul Luxem bur ţa holăiîtă a Franţei. Tot în legă Chile. Erupţia a ixovocat alunecări
îm bunătăţirea co n d iţiilor de mun parlament european comun al „ce gului (form ulă care, după părerea tură cu acest 1apt m inistrul luxem de teren şi inundaţii. B0 la sută
că. Corespondentul agenţiei Fran lor şase’ a adoptat o rezoluţie în sa. ar asigura o reprezentare mai burghez a adăugat că „discuţiile a- din casele localităţii ou fost distru
ce Presse relatează că greva a baza unui referat prezentat dc acceptabilă pcnlru statele mici). supra reformei in s titu ţiilo r europe se de un lorcnl rlc zăpadă topită t
paralizat traficul feroviar din în Mauricc Faine care sublinia „ne ne (vest-europene — N.R ), n-are provenită de pc pantele vulcanului \
treaga ţară. Acelaşi corespon cesitatea tclmicâ şi oportunitatea Divergenţele dintre „cei şase" s-an sens să mai continue alîia tim p cît Citea 150 persoane au rămas fără
dent anunţă că şi infirm ierele de politică a fuzionării executivelor” . manifestat şi continuă să sc ma n-a fast rezolvată chestiunea privind adăpost. Localitatea Challupcn a
avut, dc asemenea, de sulcrit. Mar
la un mare spital din Ierusalim Dar tot de la această dală au înce nifeste şi în legătură cu denumirea torii oculari olirmă că accaslă crup-
au declarat grevă, ccrînd condi put si divergenţele dc păreri asupra viito ru lu i organ unic in tim p ce re stabilirea sediului noului organ” . tie a lost cea mai violentă caic. s-u
ţii mai bune de muncă. acestui subiect. Intr-un raport al zoluţia parlam entului am intii şi pro Belgia care duce o politică de ex înregistrai din anul 1948 IncoQce.
ROMA. — Politia din Milano Comisiei politice a parlam entului iectul olandez au adoptat denum i pectativă in această problemă, u r
a anunţat că Jacqiics Soustcllc, european se preciza <ă este vorba rea dc „înalta Comisie Europeană", măreşte să joace rolul dc concilia P R EC IPITAT IN V ID
fost m inistru francez şi unul din de o reformă instituţională foarte Franţa optează pentru denumirea tor, în tim p ce preşedintele dc Gaul- NEW YORK 4 (Agerpres). —
Un membru al echipajului unui
conducătorii organizaţiei teroris simplă, cm c ar lăsa intacte prero de Comisie a com itetelor europene avion m ilitar de Irunsport cu pa
te O.A.S., se ascunde în Italia. gativele şi competenţa celor trei le a dat un avertism ent clar celor tru motoare a losl precipita/ în vid
Comunicatul politici din M ilano executive. Intr-un alt raport pre Faptul că participanţii la lucră 'care îşi fac ilu zii că vor putea folosi în urma deschiderii accidentale a
confirm ă unele ştiri caic circulă zentat de guvernul olandez se pro rile Consiliului n-au căzut d j acord proiectul fuzionării executivelor unei trape, în timp ce avionul zbu
în acest oraş, p o trivit cărora el punea fuzionarea celor trei consi (Ierît în principiu ca executivele să pentru a extinde puterile organis Lingă Roma u fost făcută dc curind o interesantă descoperire a r ra deasupra regiunii Knnxvilfc, sfa-
este ascuns dc elemente neofas lii m inisteriale în lr-ttm il singur, pre fuzioneze la 1 ianuarie 19Cf>, ui mului comun. heologică. Cu p rile ju l unor săpături a fost găsit un sarcofag in care se lul Tcnessce Omni a lost prins dc
ciste italiene. Poliţia italiană cslc cum şi a celor două comisii — a mind ca com unităţile propriu zise un nulcrnjc curent ric aer şi un ca
iii căutarea lui Soustcllc care, Pieţei comune şi a Euratom uhii — Neînţelegerile privitoare la fuzio alia corpul m um ificat al unei tinere Tete. Este vorbă de o descoperire de marad dc al său ar li avut aceeaşi
să sc unească abia la I ianuarie mare valoare ştiinţifică. Experţii consideră că felul în care a fost jn- sourlă, dacă nu ar li avut prezenta
după cum se şlic. a fost expul cu înalta autoritate a C E CO. Pro narea executivelor se încadrează în dc spirit să se agate de un lanţ,
zat din Elveţia cil cilva tim p în blema num ărului locurilor in noul 1907, demonstrează neînţelegerile dificultăţile inlîmpinate de politica m orm inlală, indică un rit oriental. Ea are o vechime de peste 1.800 ani. răminînd suspendai sub avion, cei
urmă. organ unic a constituit obiectul unor existente între conducerile execu de integrare promovată in occident. IN FO TO : Frumosul sarcofag ornat cu basoreliefuri, în care a fost lalţi membri ai echipajului reuşind
v ii dezbateri între m in iştrii partici tivelor în legătură cu formarea unui M A R IN C.IIEORGIIE găsit corpul m um ificat. să-l tragă înăuntru.
Redacţia 5. adminiauada tU ru iii! s«. 0 Martie nr. 9, Ielelor. 15 M, 12 75, 15 85, 20 78. Taaa piaiild to numerar ronlorra apIObarU Dl,ec|ie. Generale P.T.T.R.
or 263.328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul. întreprinderea Pollgrallca Hunedoara-Deva
40.05ti