Page 17 - 1964-03

PROLETARI D.'N TOATE ŢĂRILE U N lŢ l-V Â I Ş e d in ţe a le u n o r c o m is ii p e r m a n e n te
In ziarul de a le M arii A d u n ă ri N a ţio n a le
■fZ. - - fS.QS£STAS73BsO
In zilele dc 4 şi 5 m artie n.c.. Com isiile permanente ale M arii
• Pentru o producţie eşa­
A dunări Naţionale dc politică ex ternă, eeonomico-financiarâ şi de
lonată de legume pc lo tiim p u l
cultură şi învăţăm int, au ţin tit şedinţe dc lucru, pentru studierea şi
anului ; avizarea unor proiecte dc decrete, ce le-au fost trim ise in acest scop
® Grosierele să l'ie folosite de preşedintele C onsiliului dc Slat.
numai in stare piepai'ută ;
(pag. 2-a)
• C onţinut bogat, metode
eficace :
• Se îmbunătăţeşte continuu
asistenta sanitară a populaţiei ;
(pag. 3-a) Mecanisme pentru întreprinderile forestiere
• Dc peste hotare :
(pag. lV -a) In întreprinderile forestiere din regiunea noastră se introduce şi
extinde tot mai m ult mecanizarea lu crărilor grele cum ar fi : doborî-
. tul, secţionatul, scosul, apropiatul, încăivatul şi transportul masei lem­
noase. In acest scop, recent între p rin d e rile forestiere au fost dotate cu
mecanisme noi, de mare productivitate. întreprinderea de mecanizare
organizată, la baza ei stînd obiec­ şi transporturi forestiere Sebeş, spre exemplu, a l'ast dotată recent cu
tive concrete. patru autocamioane, ia r sectoarele de exploatare a masei lemnoase
Cele mai frumoase realizări le-au din cadrul întrep rin d erii forestie­
obţinut colectivele de muncă de la Stropiri în livezi re cu 32 fierăstraie mecanice de tip
sectorul de maso plastice si secţia „Drujba*', 11 tractoare, 0 încărcă­
I-a. In vederea obţinerii unor produc­ toare J.MB. şi alte maşini.
ţii sporite de fructe, gospodăriile a-
Aplicînd măsuri itricole de stat din regiunea noastră P r o g r a m
t B T f l bine chibzuite efectuează în perioada actuală o sc­ c u ltu ra l-a rtis tic
rie dc lucrări în livezi. Pentru pre­
venirea şi combaterea b olilo r şi dău­
M u ncitorii sectorului de industria­ nătorilor se efectuează stropirile de La căminul cultural din Dealul
iarnă la pomi. Lucrările se execută
lizare a lem nului din Sebeş au în­
dc onoare scris pe graficul întrecerii socialiste cu aju torul pompelor carosabile, fo- Marc, raionul Brad, s-a strîns du­
n N R B B H B T B C : noi şi frumoase succese în muncă. losindu-se diferite substanţe ca : ule­ minică o m ulţim e de cetăţeni. T i­
Pe luna februarie, colectivul de iuri horticole Sandolin etc. Pină în neri şi vîrstnici, au ascultat cu m ult
muncă de aici şi-a depăşit sarcinile prezent, gospodăriile de stat au interes expunerea pe tema : „Cum
Cu ocazia dezbaterii elitelor de de plan cu 400 m c cherestea răşi- snopit 42.300 de pomi. In această trebuie să circulăm pe drum urile
plan p?. anul in curs, colectivele dc nnase, 100 m p. binale, 44 m.c. che­ privin ţă bune rezultate au obţinut publice".
restea de fag, 47 tone talaj indus­ gospodăria de stat din Apold, unde
muncă din unităţile industriale ale s-au sno p it peste 17 000 de pomi, După expunere, echipele a rtis ti­
regiunii noastre, şi-au luat angaja* trial etc. Sînlâm ăiia Orlea 7.000 şi Bircea
La realizarea acestor succese au ce de amatori ale căm inului cultu­
mente mobilizatoare. Pentru in- 5.000 pomi.
stat, pe lingă munca plină de însu­ ral, au prezentat un bogat şi fru ­
făptuirea lor, conducerile tehnico- Trebuie menţionat faptul că in
fleţire desfăşurată de întregul co­ mos program artistic.
administrative, îndrumate in per­ lectiv dc aici, m ăsurile aplicate în toate unităţile s-au luat măsuri pen­
manentă dc organizaţiile de partid, producţie. Astfel, s-a m ărit capaci­ tru ca pină la 15 m artie suprafeţele
au luat o seric dc măsuri. Multe tatea depozitului de buşteni, s-a de pomi să fie stropite în întregime L O G ilIN DKAGOI
din acestea au si tost aplicate in m odificai aşezarea m aşinilor de la de două ori. corespondent
producţie. Ca urmare, s-a îmbu­ hala de lăzi, au lost puse în funcţie
nătăţii organizarea muncii, au cres­ două maşini de fabricat talaj in ­ Sc risoare de mulţumire
cut indicii de utilizare a maşini­ dustrial şi altele.
lor si utilajelor, s-a întărit disci­ Un aport deosebit la ciobind! rea Pe adresa ziarului Semnatarii scrisorii a-
realizărilor am intite l-au adus to­ Iau R-adu şi sora iu <
plina in muncă ctc. varăşii Montan Chirion, D iur Matei, nostru a sosit o scri­ duc mulţum iri persona­ crelia Onescu, se ara­
Drept rezultat, muncitorii, im/T soare semnată de mai lului mcdico-sanilar de tă In scrisoare, nc-au
Bănăţean Nicolae, Hiăpean Gheor-
neţii şi tehnicienii din aproape ghe, Ci isten V irg il. Boboc Ioan, Mot- mu/(i cetăţeni loşti in­ la secţia amintită pen­ tratat foarte bine, fapt
toate unităţile industriale ale re­ nar Rozina, Buzilă loachim, Ordean fernali la secţia der- tru ichtl atent şi com­ pen/ru care to(l inter­
giunii noastre au înscris pe gra­ Aurel, Loreniz M artin şi alţii. mato-venericc a spita­ petent io care au lost nata sini j)c deplin
ficele întrecerii socialiste succe­ lului unificat din Deva. ttotali. Medicul Nico- m ulţum iţi.
se Inimoase In muncă, îşi depă­
şesc lună de lună sarcinile dc Pe seama creşterii Noi u n iîâ ji c o m e rc ia le
plan.
productivităţii muncii La parterul noilor blocuri din ora­ Paralel cu aceasta, unităţile coope­
Mereu mai sus, spre înălţimi... Hulele înalte, spaţioase, ce se nasc prin munca constructorilor, tic pc şul Brad s-au deschis de curind un raţiei de consum existente în raionul
M uncitorii, inginerii şi tehnicienii
Produse chimice multe întreprinderii „M arm ura" din Sime- şantierul m onloj-instalalii al I.CS.H., duc necontenit la dezvoltarea celui mai puternic combinat siderurgic număr de 5 unităţi comerciale spe­ Brad au fost dotate cu m obilier nou
al tării
cializate, dotate cu m obilier mo­
şi cu utila ie frig o rifice in valoare
i ia continuă şirul succeselor. In IN FOTOGRAFIE: Cifiva lăcutu.şi-montori din echipa condusă dc Voicu Troian, eseculind lucrări la dern. Este vorba dc un magazin a li­ de peste 450.000 iei.
şi de bună calitate luna februarie, organizîndu-şi mai o nouă hală aliată in conslrucjic. Foto: V. ONOILI mentar, un alt magazin pentru des­ D. IGIIIAN
temeinic munca, folosind mai ju d i­ facerea produselor de tricotaje etc. corespondent
Colectivul de muncă al fabricii cios maşinile, lucrătorii întreprinde­
chimice din Orăstîe a reuşit să de­ rii au reuşit să depăşească sarcinile
păşească în luna februarie sarcinile producţiei globale si marfă cu circa O p ro b le m ă m e r e u a c tu a lă
producţiei globale şi marfă cu 6,5 10 la sulă.
ia sută şi respectiv 22,4 la sută. Tn Succesele dobindite sînt o urmare
această perioadă, m uncitorii de aici a preocupării întregului colectiv de
au dat peste plan aproape 20 tone muncă, pentru sporirea productivi­ I D I C A R E A C A L I F I C Ă R I I
oxid de fier, 250.000 bucăţi ambalaje tăţii muncii. îm bunătăţirea calităţii
pentru medicamente din mase plas­ produselor, ridicarea ca lifică rii pro­
tice, 1 tonă praf ian in şi alte pro­ fesionale. In această perioadă la în­ Deseori se intim plă că atunci cînd plou ta re cu trepte răsturnate a dat includerea cursurilor am intite ne-am
duse chimice. Produsele livrate In treprinderea „M arm u ra 1* clin Sime- se vorbeşte despre creşterea pro­ rezultate deosebite Aici domneşte o lim ita doar la ce s-a făcut pentru
beneficiari au fost de calitate bună. ria productivitatea muncii a cres­ ductivităţii muncii, in încheiere să bună organizare a muncii, fiecare îmbogăţirea cunoştinţelor profesio­
Rezultatele dobindite se dniore.se cu] cu 9.2C la sută. La creşterea pro­ se spună că la aceasta a contribui! miner ştiind precis ce are de lacul. nale. Ridicarea califică rii este o
aplicării în producţie a unor mă­ ductivităţii muncii a contribuit pu­ şi ridicarea calificării profesionale Astfel, în ianuarie, de exemplu, bri- problemă mereu actuală ; ea trebuie
suri tehnico-organizatorice eficace. nerea în funcţiune a unui nou ca- a cadrelor. A firm aţia este fără în­ g«ula a reuşit să realizeze un randa­ să meargă în pas eu progresul teh­
Astfel, la sectorul de mase plastice nalizator la cariera Ruşchiţa, croi­ doială, pe deplin justificată, dai nu ment mai mare decit cel planificat nic. De aceea, urmînd recomanda­
s-au montat noî m atriţe cu un nu­ exprimă complexitatea problemelor cu aproape 300 kg pe post. La A n i­ rea com itetului de partid, şi in acest
măr sporit de cuiburi, s-a scurtat rea mai judicioasă a placajului brut pe care le ridică. Se poale oare vor­ noasa sînt.m ulte asemenea exemple. an se vor organiza cursuri de r i­
tim pul de reparaţie a m aşinilor, iar şi fin it. îmbunătăţirea calităţii re­ bi de organizarea superioară a lo­ Modernizarea minei, pe de o par­ dicare a califică rii, diferenţiate pe
întrecerea socialistă a fost mai bine paraţiilor la maşini şi utilaje etc. cului de muncă, de folosirea raţio­ te, mecanizarea producţiei şi in tro ­ meserii. Cadre din conducerea ex­
nală a tim pului de lucru, a maşini­ ducerea în subteran a noi materiale p i r ă r i i printre care tov. ing. Co­
lor si utilajelor fără să se facă re­ de susţinere pe de altă parte au cotă Dan. Juica Zeno si a lţii. în
Echipe de control obştesc fe riri la calificare ? Desigur că nu. impus şi pregătirea corespunzătoa­ colaborare cu C.I.T. şi cabinetul teh­
Toate acestea presupun oameni bine re a cadrelor. Aceasta s-a făcut in nic, au sta b ilit deja tematica aces­
tor cursuri. Pentru m aiştri, în acest
în comerţ şi panificaţie instruiţi profesional, care să stăpî- cadrul cursurilor de ridicare a ca­ an se vor organiza săptămînal con­
neaseă bogate cunoştinţe.
lific ă rii profesionale in care, a tlt
La E. M. Aninoasa sini numeroşi m inerilor, cit şi m aiştrilor li s-au ferinţe tehnice urmate de semina­ Echipa condusă de tovarăşa Ana Rahoveanu de la fabrica de
Tn unităţile com erţului de slat şi peste 30.000 de activişti obşteşti, care predat teme referitoare la maşini rizări, tar spre deosebire de anul
cele sanitare ca şi în staţiunile bal­ formează aceste echipe, se preocupă m ineri cu - experienţă. Bine pregă­ şi utilaje miniere, noutăţi în tehni­ trecut, în acest an se vor ţine conserve din Haţeg execută lucru de bună calitate. Sticlele cu sirop
tiţi profesional, ei au fost in iţia to rii
neoclim aterice funcţionează anul permanent d.» buna deservire a unor măsuri care au dus la creşte­ ca minieră şi altele, în care s-a vor­ cursuri de ridicare a c a lifică rii şi etichetate aici, sînt trimise în toată tara.
acesta aproape 7.500 echipe de con­ populaţiei. In peste 25.000 de uni­ pentru a rtificie ri. Va trebui însă,
trol obştesc, alcătuite din m uncitori, tăţi comerciale de la craşe, ci ve­ rea productivităţii muncii in aba­ bit despre noile maşini miniere in­ ca împreună cu com itetul sindicatu­
ingineri, tehnicieni, funcţionari, pen­ rifică, de pildă, calitatea m ărfurilor, taje, la realizarea unei producţii troduse în producţie, despre modul lui si com itelui U.T M. să luăm mă­
sionari, aleşi în adunări sindicale sporite de cărbuni. Francisc Schnei- lor de funcţionare şi exploatare. Pe suri ca ele să fie deschise intr-un Prefuire a m unci!
Din echipele de control existente în aprovizionarea, comportarea perso­ der, Dănilă Hegedtiş, Berei Dioni- lingă aceasta, cabinetul tehnic, în tim p cit mai scurt. De asemenea,
comerţ şi panificaţie, fac parte si nalului, respectarea norm elor de sie. Gheorghe Bulgarii, Cristea A u­ colaborare cu C.I.T., a in iţia t pen­ este necesar ca m aiştrii, tehnicienii Sala de şedinţe a secţiei turnăto­
gospodine alese în adunări ale co­ igienă etc. rel, Da vid Ioan sînt bine cunoscuţi tru cadrele tehnice cursuri la care si inginerii exploatării noastre să rie I clin cadrul Uzinei „A/ic tor» a" tiuo, Cristean Muie»- şi m u lţi a lţii.
Insigna — semn al pi-eţuirii m uncii
pentru felul judicios în care îşi or­
m isiilor de femei din cartiere. Cei (Agerpres) ganizează munca în «abataje. au fost expuse teme în care s-a se preocupe mai m ult de aplicarea Călan devenise neîncăpăioai c. Co­ loi- rodnice — stiâlueea pe pieptul
vorbit despre organizarea lucrărilor
Pentru ca num ărul m inerilor cu o de săpare şi betonare in galerii, sui­ cunoştinţelor teoretice în producţie. lectivul de muncă al secţiei sărbă­ lor. Din rîriclul celor care le-a fost
Ei vor trebui ca în indicaţiile pe
torea un eveniment
însemnat : in
bună calificare profesională să crea­ tori şi puţuri, organizarea lucrului care le dau la locul de muncă să acordat titlu ! de fruntaş in inirece-
scă mereu, pentru ca activitatea din in abataje frontale din straturi sub­ se refere la temele predate în ca­ urma frumoaselor rezultate obţinuie i ca soc ialistă pe anul 19G3 a luat cu-
vîntul m uncitorul D um itru Coştiuc
fiecare loc de muncă să fie mai bine ţiri, în abataje cu front scurt şi a l­ drul cursurilor de ridicare a cali­ în întrecerea socialistă pe anul 19G0,
organizată, la indicaţia com itetului tele, care au contribuit la îmbogă­ ficării profesionale. unui număr de 44 muncitor», tehni­ si mnisti-ul Ioan Hodorog care au
de partid, conducerea exploatării, ţirea cunoştinţelor profesionale a ie cieni şi ingineri le-a fost a roidat ti- vorbit despre munca lor.
sp rijin ită îndeaproape de organiza­ m aiştrilor şi tehnicienilor. Este su­ Legate strîns de practică, aceste tiu l şi insigna de „Fruntaş in în­ — Cînd am fost p rim it în no du ­
ţiile sindicale şi U .T M , a trecut ficient exemplul m aiştrilor Linca cursuri vor da rezultate, munca va trecerea soeiaiisiă pe ]fG3", jar sec­ rile m em brilor de partid — a spus
ţiei „Diplom a de secţie fruntaşă in
la înfăptuirea unor măsuri care Să Pondele. Ioan Pop, Gheorghe Bo- li mai bine organizată, tim pul de întrecerea soeiaiisiă pe anul 1903“ pi intre altele D um itru Coştiuc —
lucru va fi mai bine folosit, iar me­
ducă la ridicarea calificării profe­ londuţ si al altora, pentru a demon­ todele avansate de muncă vor fi P rintre primele nume citite de pc m-am angajat să fiu întotdeauna
sionale a cadrelor. Astfel peste 530 stra eficienţa acestor cursuri. Aceşti aplicate pe scară toi mai largă, ceea lisiâ de către preşedintele com ite­ printre p rim ii la realizarea sarcini­
lucrători din exploatarea noastră, maiştri conduc în prezent cu mai lor trasate de partid. In urma re-
multă competenţă brigăzile de m i­ ce va duce In sporirea productivită­ tului sindicatului sc afla si cel al «uitatelor bune obţinute în producţie
din care aproape 400 m ineri şi aju- ţii muncii. iir<ui‘ulu» V ictor Simionescu, şef de
tori-m ineri, au urm at eu regularita­ neri, care reuşesc să-si depăşească brigadă topitor» de Iu cubilou. Cînd mi-am m enţinut titlu l de fruntaş in
te cursurile de ridicare a califică­ în mod ritm ic sarcinile de plan. IOSIF LîlURKR si-a auzit numele, o b ia jîi i s-au in- întrecerea socialistă, lună de lună.
rii profesionale. In cadrul acestor A r fi greşit însă dacă. o dală cu şeful E. iM. Aninoasa Azi, ca semn al p re ţu irii muncii me­
bujorat.
cursuri, diferenţiate pe meserii, au — E o cinste care o merită le, Lui'-"» lost acordat titlu l şi insig­
fost expuse teme legate de specifi­ — Tinăr, clar are multă experienţă. na de „Fruntaş in întrecerea socia­
cul exploatării noastre, care sâ-i — Si încă ceva Jj place meseria. lista pe «unii J963“ . Mă angajez ca
ajute pe m ineri în munca lor. P rin ­ Sosirea în Capitala in acest an să muncesc cu şi mai
In fiecara lună si-a m enţinut liilu l
tre acestea se numără expunerile de evidenţiat in întrecerea socialistă. multă însufleţire, să păstrez acest
care au prezentat noţiuni generale* a unei delegaţii culturale sooietice Acest dialog, purtat de tovarăşii titlu.
de geologie, metode de săpare a ga­ săi de muncă, dovedeşte aprecierea In cinstea fruntaşilor în întrece­
le riilo r şi suitorilor, metode de ex­ Joi dimineaţă a sosit in Capitală străine, iu vederea semnării planu­ de care se bucură comunistul Victor rea socialistă pe anul 19G3, biigada
ploatare pl in abataje cameră şi aba­ o delegaţie culturală sovietică con­ lui de colaborare culturală şi ş tiin ­ Simionescu în rinduriîe tovaiâşilo»* artistică dc agitaţie a secţiei turnă­
taje frontale, aplicabile in exploa­ dusă de I. N. Medvedev, vicepre­ săi. torie I a prezentat un frumos pro-
tarea noastră. Ele au lărgit orizon­ şedinte ai Com itetului de Stat al ţifică intre R.P Romînâ şi Uniunea A urmai apoi Viorcd Avram, Lu­ giam artistic.
tul de cunoştinţe profesionale ale C onsiliului de M iniştri al U.R.S.S Sovietică pe anul 1064. dovic Coja, Anton Doan», Lil» Bră- D. M U NTEANU
m inerilor. pentru legături culturale cu ţările (Agerpres) nescu, Emil Negiea, D um itru Coş- corespondent
Eficienţa acestor cursuri nu s-a
Echipa de conlcctii speciole şi modele, condusa de Kamilu Olt o de
lăsat aşteptată. In abatajul frontal
la Inbrica „ Căprioara“ din Sebeş execută numai lucrări dc bună calitate. de pe stratul 15. sectoiul III, în care
IN FOTOGRAFIE: Mem brii echipei lăcind proba unui palton din lucrează brigada condusă de T ia -
fiiclc ian Caşian, aplicarea metodei de ex-
Cine n-a văzut de multă vreme
un spectacol prezentul -dc artiştii
Cntlti pentru semănatul de amatori, cu siguranţa rămine sur­
prins de nivelul tu care s-a rid i­
cat astăzi arta acestora. $i nu este
vorba doar dc o -anumita interpre­
De la atelierul dc lierăric ul </os- minlelor. prci/ăiircn scininfelui, bu­ ză timpurie custravc/i. ardei şi v i­ tare a cutărui sau culurui aitis-
podănct ugricoie colect'n c din Sebeş, nul mers al reparaţiilor la a/e/n/c/e nete. amator, ca acum citiva ani, ci dc
răzbat pină dcpurlc sunetele cioca­ m uneltele repartizate. I.a sediul b iig u iii de tractoare, tu ridicarea pe o scară larqă a măies­
nelor, cc izbesc Iară încetare ticnit Urmind a insăminţu In această p ri­ tel cu şi iu sediul (losj)O(lăriei. me­ triei artistice, de o vădită muluri
încins. La sediu/ gospodăriei, cu toa măvara 4-10 ha. cu punimb. 38 lui. c j canizatorii nu-şi r/ăsesc llntşleu slrin- tale cu care amatorii înţeleg ro
te cu-i încă dc vreme, e multă lot- cartofi. 34 ha. cu borceug. 10 hu. cu t/ind un şurub, sau cuntrolind pentru Iul artei şi conţinutul ei de idei. As­
lo td Pc Ielele colectiviştilor sc rc- ovăz, 10 ha. cu Iloarcu-soatelui, 10 n nu ştiu cHu oară maşina, toii mem­
Itectă purcă voioşia începutului de ba cu mazăre. 10 ha. cu slccUt tu­ brii brigăzii. împreună cu maşinile pe tăzi spectacolele amatorilor nu se
martie. ra jeră, f> ha. cu son/, precum şi 220 care le deservesc, sint gat a de-o deosebesc decit intr-un anumit le.
ionii pc întinsele tarlale. de cele ale prolesioniştilor, mesa­
Pentru obtmereu de recolte sporite t)u cu lasolc 200 ha. dovleei in cu l­ jul artei tiind rclielut cu aceeaşi vi-
ci s-ati prer/ăht temeinic. Participant uită intercalată şi 150 ha trilo i în In unn din uccstc seri. Iu sediul goare. prolunzime şi claritate. St
la lecţiile cerem Hor tic invu'ăm înl cultură ascunsă, colectiviştii ilh luspodăriei. a tost prelucrat planul simte cu prer/nunjă in arta omalo
ar/rozoolelmic. la selectarea şi trata­ 'sebeş, tu sprijinul brIritizii de Iun te măşti ii al comitetului de parti-l rilor munca organizată dusă in ria ­
i :d consiliului dc conducere, cu
rea seminţelor, rcpuralul ulila/clot ş :oare de ia S.MT. Miercurea, au ara >!>vitc la cumpuniu agricolă dc pri- dul acestora, educarea şi lormarci
uneltelor sau la transportul îngrăşă­ una din tuumnă întreaga suptalafă năvaru. Asemenea plunun au lost lor cu oameni inainloli, care no
mintelor, colectivişti, au muncit cu rol in tuumnă au trunsportu: r/uno ilui mile şi pe brigăzi. ajuns să priceapă sensurile majorr
clon pentru prcr/ătircn tuturor con­ Ic r/iaid pc 20 tiu dc grădină, iar ii Colectivişti, şeii dc echipă. br:ga- ale ciniccului şi dansului, ale mte
d iţiilo r ncrcsuie buinii.n mers al cam ■ursul iernii cu n/uturut ccloi ■ ieri şi mecanizator i, îşi cunosc cu in general.
panici a(/ricolc dc ptim :i\ ură. autocamioane pro.nrivlutcu t/ospodă >lii sarcinile ce Ic icvin. La luciă- Desigur, pcnlrtt mulţi, conside
’lcrm inutea pregătirilor a lost con­ ici. a unei remorci ii a alelaiclu ilc (te pină acum, pentru pregătirea raţiile dc mai sus nu sint noi, do
diţională în primul tind de buna oi iu mai tiunsportut pină ia uccusl, nmpunici. s-au evidenţiat brigăzile
(/un.za re a muncii Fală de urcuş/. ’clă aproape 800 tone gunoi de grojn onduse de Simion Opincar şi M a­ pentru cine a asistat la specl-acoln
problema comitelui dc potiid. impre Intrcar/u cantitate dc seminţe ne ia Farcuş, conducătorii de atelaje muzical coregrafic, prezentat h
imă cu consiliul dc conducere şi m esarâ a lost asigurată dm soiuri (U on Lazur, Vulcr Durbu. Ion Zaltarie. sala „ A ria " din Deva de către ceh:
qineuil agronom, au tnandcslal (/nj- nutla productivitate, ITrnd trimise du on Sisu şi Petru Suliştcunu. mai bune lorm afii dc ama lori iii-
cuvenită. S-a lutul o iuslă re orga teme probe la laboratorul regional întrecerea csic insă de-abia la in-
nizare a biiqăziioi, s-:iu ic pai liza ’n vederea obţinerii legumelor Hm 2put. C olectiviştii aşteaptă cu ne- I. CIOBOT/’
terenul, u iltu rilc ş uicla/cl:-. In i? nuni, la r/rădină au lost pregătiţi 1-501 . fbdate începutul muncii pe ogoare.
Iul a ces j bric adie Tu au r> i-ii s i oi n:./). dc poturi calde, insăminlindu-sv !Continuare in pag. a II a)
ganizeze bute transportul iinjrăşă o stiprulală dc 850 m.p. cu roşii, var­ M. RUGINESCU