Page 18 - 1964-03
P. 18
Nr. 2858
Pag. 2 Drumul socialismului
Duminica! O IE N 10» \
-------------------------------------^
la căminul cultural din opere interpretate de Zenaida N A : CeteomuşUi — cinematograful
Aria amatorilor La căminul nostru cultural se or RADIO Pally şi Petre Ştefănescu-Goangă; „M uncitorul": LONEA: Primul te-
21,45 Pagini din umorul universal;
portaj — cinematoqtalul „M inerul” ;
ganizează duminică de duminică di
ferite m anifestări cultural-artistiee 7 M A R TIE 1964 22,00 C iclul integral „T rio -u rî de TEIUŞ: Oameni dc afaceri — ci
Beethoven" r T rio nr. 8 in Si be
pentru colectivişti. In ultjm a dum i PROGRAM UL 1: 5,06; 5,35 Me nematograful „V ictoria"; APOLDUL
(Urmare dm pag l-n ) nică, a avut loc o conferinţă, după mol m ajor şi T rio nr. 9 in Mi be DE SUS: La vitsla dragostei —
mol major ; 23,15 Muzică de dans.
care form aţia noastră de teatru a lodii populare; 6,10 Piese de es
raionul Sebeş, ele sint o conlir- prezentat piesa „U n ciniec din flu tradă; 7,30 Sfatul m edicului; 7,43 — cincmalogralul „23 August";
mare concludenta a ucesloru. Jocuri populare; 8,16 Dansuri de CINEMA CALAN i M ongolii — cinematogra
Păru îndoială. inifialivu Comite ier" de Paul Everac, form aţia de estradă; 8,59 Program interpretat ful „Tabăra LC S H
tului t ce/ionul penlru cultură şi unu cor, piese muzicale închinate parti de ansambluri artistice şcolare ; 7 M AR TIE 1064
de a orquniza Io cctilrul de regiu dului şi patriei noastre socialiste, 9.40 Cîntece şi jocuri populare;
ne spectacole cu artiştii amatori, iar soliştii vocali au inierpreiat ein- 10,41 Muzică uşoară romînească ; DEVA : Paşi spte lună — cinemn- BULETIN
este lăudabilă. Eu nu numai că sti tece din folclorul nou. 11,30 Melodii de estradă; 12,20 In loqrnlul P a tria Ş a p te dădace — METEOROLOGIC
mulează entuziasmul şi strădania NICO LAE FOTESCU săli şi pe stadioane; 14,10 Din eîn- cinematograful „A ria "; PETROŞA
amatorilor, dur constituie şi un bun directorul căm inului cultural tecele si dansurile popoarelor ; NI : Pe Donul liniştit sena f — ci
p rilej pentru oamenii muncii de tu 15,45 Muzică uşoară; 17,48 Cînlece nematograful „Republica"; Q ivit o<| PENTRU 24 ORB
din Bălata, raionul llia
oraş dc a cunoaşte îndeaproape dez pentru cci mici ; 18,40 Melodii — cinemotogrolul ,7 N o ie m b rie ; Vreme neslnbilă cu cerul mat
voltarea mişcării artistice in solele populare interpretate de Marcel ALB A tU L IA : Cavalerul Pardaillan
regiunii noastre. Budalu şî Achim Mica ; 19,00 A l — cinematograful „V icto ria "; Co mult noros. Vor cădea preci
Parliciiyj/ea la spcclucol u unui Pentru pregătirea manah ştiin ţific ; 19,25 Muzică de legii — cinematograful „23 Au- pitaţii izolate sub lormă de
mare număr dc iubitori ai arici, formaţiilor artistiie dans ; 20,10 M elodii populare ce pus!"; SEBEŞ: Pisica dc marc — ninsoare şi lapoviţă. Vînlul va
aplauzele repetate care au Insolit rute de ascultători ; 20,30 Pe teme cinematograful „Progresul"-, Petra sufla moderat din sectorul est.
liecare p u iu l din pror/ram, au do Căminele culturale din Lăpugiu, internaţionale ; 20,40 Muzică dc ccl Isteţ — cinematograful .,Sebe Temperatura staţionară ziua va
vedit interesul şi aprcciereu de care raionul llia şi cel din C rivina, ra dans. şul": ORĂŞTIE: Printre oameni buni fi cuprinsă între p»JS 2 şi plus
se bucură in prezent aria umaiori ionul Făget, regiunea Banat, au in i PROGRAM UL II ; 8,40 Dansuri — cinematograful „Pa(n'a"; Roccn
lor. Prospeţimea şi varietatea pro ţia l un schimb de experienţă pentru din operete; 9,03 Piese de estradă; şi fraţii sui seria I Si II — cinema 6 grade iar noaptea va li cu
gramului au imprimul spectacolu pregătirea fo rm aţiilo r artistice apar 10.00 Muzică populară; 11,03 M u tograful „Flacăra"; HAŢEG : Tu dor prinsă între minus 2 şi minus
lui vioiciune, optimism, reitectind ţinătoare celor două cămine cultu seria I şi H — cinematoqtalul 7 grade
cu putere viaţa nouă u oamenilor zică de estradă; 12,05 Muzică „Populat"; BRAD; Virşta dragostei
uşoară romînească; 12,45 Melodii
muncii. rale. In iţia tiva a fost pusă in apli PENTRU URM ĂTOARELE 3 ZILE
care. Recent, echipele de dansuri şi populare; 13,41 „C inlăm patria so — cmemataqralul „Steaua roşie";
Corul casei raionale dc cultură, cialistă" — emisiune de cintecc;
de teatru din Lăpugiu s-au deplasat tl.f A : Salul viafâ — cinematograful Vreme schimbătoare favora
care a deschis programul, a oierii 14.00 Muzică dîn operete: 14,30
la C rivina şi au prezentat un bo „Lum ina": StMERÎA: Vată şi lum bilă precipitaţiilor locale. Tem
spectatorilor un repertoriu bogat, Cîntă orchestra de estradă a Ra-
bine interpretat, dovedind că atunci gat program artistic. Acelaşi pro dioteleviziunii; 15,05 Cîntece şi — cincmalogralul „M ureşul", ZLAT- peratura în uşoară creştere.
gram a avut loc şi în comuna Pie
cind se munceşte cu pasiune se pot troasa din acelaşi raion. jocuri populare; 16.00 Muzică diş
obţine rezultate Irumousc. Aplauze ti activă : 16,30 Ş tiinţa în slujba
Pentru spectacolul prezentat, co
le la scenă deschisă au răsplătit cu păcii ; 17,10 Muzică populară ce
prisosinţa această lor mal ic. m itetul executiv al Sfatului popular rută de ascultători ; 18,34 M elodii Trustul regional de construcţii Deva
comuna! din Pietroasa a transmis
Dacă or li să apreciem care din de mare popularitate din operete ;
tre form alii s-nu prezentat moi bine. iri cadrul spectacolului pe care formaţiile artistice ale ama. prin Sfatul popular din Lăpugiu 19,05 Romanţe ; 19,30 Capodopere ANGAJEAZĂ IMEDIAT
cu greu s-ar pu/eu iacc acest lucru lorilor din raionul Sebeş l-au prezentat la Deva, tinerii Bungărzan m u lţum iri şi felicită ri a rtiştilo r noş ale lite ra tu rii universale : „Faiist"
Toate iormahile. foţi artiştii ama Ion şi Popa Ion, solişti amatori ai căminului cultural din Draşov, tri amatori. Noi aşteptăm să p ri de Goethe — prezentare de conf.
tori s-au comportai la lei dc bine. mim cit de cuiînd vizita celor din univ. Romul Munteanu : 20,00 Ope urm ătoarele cadre fehnico-inginereşti şî m uncitori:
dind întregului spectacol. sub 10- au fost răsplătiţi cu vii aplauze pentru măiestria lor artistică. C rivina şi Pietroasa ra „Tosca" de Giacomo Puccinî
jiorlul calităţii, o desfăşurare vie şi 1M FOTOGRAFIE : Cei doi tineri executînd figuri de bilă. PETRU PANDURU (actul al fll-le a ) ; 20,30 Noapte — In g in eri c o n s tru c to ri şi in s ta la to ri
antrenantă. directorul căm inului cultural bună, copii ; „T randafirul alb" — — m a iş tri c o n s tru c to ri şi in s ta la to ri
Surorile Doz.doc — Ana si Purus- Ieraşi dm Şurţuri, printre care s-au un h p l deosebii : Ihiieraşii din Su- din Lăpugiu de Sus. poveste de T ite l Conslontinescu :
chiva, — soliste vocale ale cămi putut observa oameni in virstă dar gag au cinlat lăru dirijor, lucru ce raional llia 20.40 Muzică populară ; 21,10 A rii — te h n ic ie n i c o n s tru c to ri, n o rm a to ri
nului cultural din Apoldul de Jos. cu inima tinâră, a smuls de la înce nu l-a împiedicat Insă su ciute ire
fraţii Club, eîntărefi din lluier de pui spectatorilor aprecierea cuve- proşabil. Nenumăratele seri dc re şi in s ta la to ri.
la Şugag, Bungăr/.an Ion si Popri petiţii presărate de-a lungul anilor
ton, solişti dansatori ai căminului ni/ă. Cintecc dm lolclotul vechi şi i-au lâcut pe aceşti purtători per Salarizarea conform normativelor în vigoare,
cultural din Draşov, au cules, lie- nou, dome, cintece de veselie, siri- manenţi ai lluierului să cinle azi. Grf*osiei*eIe să fie folosite
carc. publicului speclator ropote dc 1nituri, toate laolaltă au oierii ta nu numai acolo, In v irlu l muntelui, cu îndeplinirea condiţiilor de studii şi stagiu.
blouri sin/eslive ale vieţii oierilor
aphu2e. dc ieri şi de azi. Mentă subliniat In tovărăşia codrilor, ci şi pe cele rajimaî în stare preparată
Apariţia in scenă a celor 2C Un — m u n c ito ri z id a ri p e n tru ş a n tie re le
mut mari scene din regiune şl tură,
Suita de dansuri populare locale, C olectiviştii din Boşorod, raionul c in D e v a , P e tro ş a n i şi A lb a lulîa
prezentată de tormaţiu artislicu din pozitivă să fie însuşită şi de cei
Aiurldul de Jos, în care s-ci simţii Haţeg, au dezvoltat continuu secto lalţi în g rijito ri. — m u n c ito ri n e c a lific a ţi p e n tru D e v a ,
n hună concepţie cnrcqralicu, a fost rul zootehnic prin cumpărări cit şi O altă problemă im portantă care
o rc a li/a n ce s-a remarcai prinţr-un prin reţinerea tineretului apt de re este urm ărită de către consiliul de P e tro ş a n i şi C u g ir.
spectacol armonios, antrenant, care producţie. Ca urmare, în prezent, conducere este permanentizarea în
a lost viu aplaudat. gospodăria dispune de 4f>6 bovine, g rijito rilo r şî reiribuirea lor după Lămuriri suplimentare se vor da la serviciul
Un lupt cure u reţinu! şi care sc din care 81 vaci, peste I 000 de oi producţia obţinută de la animalele pe sonalt pentru personalul tehnic şl la serviciu
cuvine a li relevat, deoarece poate etc. La sfirşitul acestui an colecti avute în prim ire In acest sens s-au
constitui un exemplu pentru aljii, viştii de aici au stabilit pe baza pla obţinut unele rezultate, iar colecti organizarea muncii, telefon 1755, pentru muncitori.
este modestia şi respectul amatori
nului de producţie să mărească nu viştii care lucrează în sectorul res
lor lată dc finula scenică şi in mod mărul bovinelor la 576 capete. Ace
deosebit lată de publicul spectator. pectiv manifestă maî m ult in
La programul prezentat de artiştii sta este un lucru fii esc deoarece teres pentru îngrijirea şi fura
amulnri din comunele raionului gospodăria are condiţii naturale jarea animalelor. Astfel, datorită Ministerul sănătăţii şi prevederilor sociale
Scl)es şi-o adus contribuţia ş 1 or prielnice penlru creşterea animale faptului că furajele au fost adm inis
chestra de muzică uşoară a lubricii lor. trate în hrana anim alelor in mod
„Sebeşul": Soliştii vocali Pttleu Ma In scopul asigurării unei bogate laţiona! in prezent, gospodăria di O FIC IU L CENTRAL FARMACEUTIC |
na, Aldca Ion, Sonda Stoica, Col ia baze furajere, con spune de însemna face cunoscut
Mioara. Similic Paraschiva ş/ uliu, siliul de conduce te cantităţi de fî-
prin cinlecele lor. au contribuit la m edicilor şi farm aciştilor care încă nu şi~au com unicai’
intreriirea spectacolului. O remarcă re nl gospodăriei a Furajele sînt preţioase nuri, concentra ts.
se cuvine Insă: este necesară e li avut o preocupa siloz şi grosiere. adresa la O ficiul Central Farmaceutic pentru a p ri- !
minarea unor mişcaţi inutile ale unor re de seamă. Ast Să LE GOSPODĂRIM Numai cantitatea mi m aterialul documentar cu p rivire la m edica- j
artişti amatori, care nu aduc nici
un lolos calităţii spectacolului. fel. au fost insilo- CU CHIBZUINŢĂ de coceni existen mentele rom îneşti, sau cei care şi-au schimbai !
4r zate peste 1200 tă în stoc la înce
tone porumb, s-au putul lunii m ar dom iciliul, sînt ruga)i să comunice O ficiului Cen-
Apreciind spectacolul artiştilor
Surorile Bozdoc — Ana şi Pa raschiva — soliste vocale ale c.V amatori din raionul Sebeş penlru reTinut din producţia anului trecut 92 tie era de peste 300 tone. Trebuie trai Farmaceutic din strada Av. Sănătescu nr. 48, !
minului cultural din Apoldul de Jos, au interpretat cînlece popit* măiestria şi exigenta cu care a tone porumb şliuleti, s-au asigurai pe să menţionăm în<ă că aceşti coceni raionul 30 Decembrie, Bucureşti, urm ătoarele date:
lare din folclorul nou. Ele au cu Ies la scenă deschisă aplauze re lost prezentat, cu siguranţă cu pu ste 600 tone coceni, 500 tone fîn u ri etc. se administrează în hrana animale i
blicul spectator va primi in viilor
petale din partea publicului spec ia tor. cu aceeaşi căldură ş 1 alic lorm uţii Penlru ca aceste cantităţi să ajun lor în stare netocaiă şi neprcpaiaţi. — numele şi pronumele
IN FOTOGRAFIE : Surorile Bozdoc interpretîncl o jiene^scă. dc acest gen din regiune. gă pînă la noua recoltă, conducerea Acest lucru este cunoscut şi de tov.
gospodăriei, împreună cu specialiştii loan Ful ea, preşedintele consiliului — profesia
de aici, au alcătuit raţii în funcţie de conducere care motivează că gos
de stocurile de furaje existente ţi- podăria nu a avut posibilitatea de a — unitatea sanitară unde lucrează
nînriu—e totodată seama ca ele să toca cocenii deoarece nu dispune de — adresa unde domiciliază.
fie schimbate periodic în funcţie de agi egalele respective. De aceea s-a
sortimentele de furaje folosite. La depus o comandă la S .M T. Haţeg în
întocmirea ra ţiilo r s-a avut în vede scopul de a se trim ite un 1/ actor şi
re producţia şi greutatea animale- o tocătoare. Dar acest lucru abia acum
lor. Spre exemplu raţia pentru va a fost rezolvat de către conducerea întreprinderea Industrială Orăşenească Sibiu,
cile care au 500 Ug, şi dau circa 5 staţiunii.
litri lapte pe zi, este alcătuită din Prin tocai ea celor 300 lone de co Str. M. Kogălniceanu nr. I. Telefon 3931.
6 kg lin u ri, 25 Ug siloz, I Ug uru- ceni se măreşte gradul lor de co-
ieli, 5 kg paie şi 5 kg coceni de m estibililaie şi digestibilitale de la
porumb. Dar deşi aceste raţii 40 la 90 la sută Un sim plu calcul Produce şi livrează pe bază de comandă;
au fost stabilite, totuşi nu s-a ne arată că prin folosirea acestui
trecut în mod concret la ap li fu ia j numai in stare tocată, gospo
carea lor in practică. De asemeneu dăria va obţine în plus peste 57.000 — scaune pentru cinem atograf;
nu s-a făcut încă lotizarea anim a U. N. ceea ce reprezintă însemnate — tom beroane;
lelor după capacitatea lor de pro cantiuiţi de lapte sau carne.
— coşuri pt. gunoi menajer de 50 şi 100 litri;
ducţie-. In această perioadă însă Este deci necesar ca tovară
şii din consiliul dc conduceie al — port prosoape cu unul şi două b ra ţe ;
atenţia consiliului de conduceie este
gospodăriei, prin s p rijin u l acor
îndreptată spre realizarea acestor dat de către S.M.T., să ia măsuri — etajere cu ramă şi c ris ta l;
acţiuni. Mai m uit decît atît penlru urgente pentru tocarea aces — sem iolivere din aluminiu;
tor însemnate cantităţi de coceni.
Echipa de dansuri a căminului cultura! din Apoldul de Jos a adus în scenă a demonstra în g rijito rilo r că pro Astfel se va reuşi ca şi aceste furaje — mînere cu ş ild u ri;
jocuri populare locale. Prin execuţia lor, jocurile au fost deose bit de apreciate de public. ducţiile de lapte pot fi sim ţitor spo
giosiere să fie folosite înlr-un mod
IN FOTOGRAFIE: o parte din formaţia dc dansuri a căminului cultural din Apoi 1 rite, se va forma un lot de vaci care cît mai chibzuit în hrana anim ale — balamale foarfecă ;
Jos.
va fi dat celui mai bun în g rijito r- le/, iar paralel cu aceasta producţia — zăvoare pentru m obilier de 70 şi 9 0 mm.
m uigător pentru ca apoi experienţa de laple să sporească sim ţitor. — jgheaburi şi burlane din tablă zincată; i
otmom mmmmmm m immm « d a fin mmmmm r'\-^rr,txo mmmmm ________ Ing A POTOPEA
— distantiere pentru te re s tre ;
— cuiere garderobă ;
© p B ' o d u c ^ i e — coşuri pentru bucătărie din tablă vopsită.
Segşiame p e to t tismipaal a n u lu i E X E C U T A : |
— piese turnate din bronz cu m aterialul clientului ;<
Terenurile situate pe valea M ure La gu'.pndâria colectivă din V i liul de conducere nl gospodăriei nu au tras învăţăm inte din faptul — prelucrări la strung.
şului şi în părţile iz.fecioare ale n u nerea, uncie se vn cultiva cu legu (preşedinte tov . Ion Sn r m i i ), nu a că în anul trecui s-a realizat numai
rilo r Ampoi, Srbes, Sevax, (Jrmlişie şi me u suprafaţă de 30 hec tare s-au tras învăţămintele netesa/e din lip cîie 7 000 Ic/ de pe fiecare ha din
ale S treiului din leziunea non-ăra. pregătii piua acum J.000 m.p. de ră surile manifestate în anul trecut cele 103 ha. cultivate cu legume. In
sînt propice pentru cultivarea legume sadniţe si se lucrează la preguti- Numai aşa se explică de cc nici ceea c e pi iveşte pregătirile pentru
lor si zai zuvutui iloi . deoarece aici reu a inră 300 m.p. Tot aici s-au ucum nu acordă atenţie cuvenită cultivarea legumelor mai trebuie
există condiţii de irigare şi deci d? Iranspoitat 286 tone gunoi de grajd producerii răsadurilor. ‘ Din planul spus că nici acum nu s-a trecut la întreprinderea de locuinţe ?i localuri Petroşani
obţinere a unor producţii sporite. pentru amenajarea paturilor calde, de 500 m.p. răsadniţe nu se pregăti iarovizarea seminţei de cartofi. Este
De aceea, consiliile de conducere ale O parte din răsadniţe (peste 300 seră pînă zilele trecute dec ii 75 drept că pentru aceasta s-au pre
gospodăriilor agricole colective si m p.) au şi fost însămînţate cu le m.p. Acesta este un lucru inexp li gătit 500 de luciite. Camerele desti Str. Mihai Viteazu
tuate în apropierea n u rilo r am intite gume tim p u rii ca varză şi tomate şi cabil deoarece aici există suficient nate iarovizurii nu sînt insă puse la
s-au oriental b ine'atunci rinei pen h început iarovizarea celor 12.000 material lemnos penlru rame, iar punct pentru eu tov. Dan Traian din
tru acest ii 11 şi-au prevăzut in p'a- leg. sămînţă de cartofi. In aceste ac gunoiul necesar am enajării paturi consiliul de conducere a neglijat in a n g a j e a z ă :
nnrile de producţie să mărească su ţiuni s-au evidenţiat în mod deo lor calde se află în apropierea lo stalarea unor sobe.
prafeţele destinate legumic uitucii. sebit colectiviştii Irim ie Todoian, cului unde se pregătesc lâsadniţele. Rămînerca în urmă cu pregătirile
Pozitiv este şi faptul <ă cele mai Victorău Mărăescu, Chilia Simedru Duca exista mai multă preocupare, penlru producerea răsadurilor In — un şef serviciu tehnic;
mari suprafeţe cu legume vor fi şi alţii. cea mai mare parte din legumele unele G.A C. se datoreşte şi faptu
cultivate in ju ru l oraşelor şi centre Unele lucruri bune în oeeu ce p ri tim purii puteau fi de acum însă- lui că Agrosem Orăştie nu a expe Fiecărei femei-cadoul — un şef servicia plan şi organizarea muncii ;
lor muncitoreşti. Pentru acest au veşte pregătirea răsadniţelor s-uu mînţatc, deoarece gospodăria colec diat din tim p cantităţile necesare de
esie prevăzut ca in regiunea noas făcut şi la gospodăria colectivă din tivă dm Orăsrie se număiâ printre sămînţă. Este vorba de sămînţa de preferat ! — patru tehnicieni / constructori;
tră să se cultive 2000 de hectare Sebeş. Astfel, in vederea producerii gospodăriile care au asigurată în fasole urcătoare şi de varză din so
cu legume si zarzavaturi. răsadurilor necesare cu ltivă rii cu le treaga cantitate de sămînţă. iul Licurici. Magazinele de specialitate — un inginer principal proiectant;
In stopul producerii m aterialului gume a celor 25 ha planificate, s-au La gospodăria agricolă colectivă Tim pul este dr-stul de înaintat De
săditor s-au luat măsuri pentru pre insă m inţii': 850 m. p. răsadniţe. De u- din Miceşti. pregătirile pentru pro aceea se impune luarea unor mă rttn la dispoziţie — trei ingineri proiectanţi;
gătirea a 50.000 m.p. de răsadniţe semenea. pentru obţinerea unor cul ducerea răsadurilor se desfăşoară cu suri urgente pentru pregătirea ră
si a 20.0l'0 m p. dc* culturi forţate. turi foi ţaţe au fost însămînţate în şi mai multă încetineală. Astfel, din sadniţelor. astfel ca o dată tu sosi un bogat sortiment de
Desigur că roate acestea implică ghivece 4.000 fire de castraveţi, care cei 4.133 m.p. de răsadniţe p la n ifi rea prim ăverii să fie asigurat în — şapte tehnicieni I proiectanţi;
anumite pregătiri. In ce măsură o data cu încălzirea tim pului urmea caţi, se amenajaseră pînă de tregul material săditor necesar cul articole pentru cadouri:
s-au făcut aceste pregătiri? ză a fi plantate în cîmp. cui înd doar 74G m p., din care au tu rilo r tim purii. De asemenea, se • tricotaje; — doi tehnicieni II proiectanţi
Cu ocnziu unui raid organizat re Suprafeţe însemnate cu legume fost însămi 11 ţa ţi cu varză tim purie impune o mai intensă activitate şi
cent prin citeva din unităţile agri vor fi cultivate şi la gospodăria co şi gutioare abia 300 m.p, Starea de pentru realizarea unor producţii for • articole de galanterie şl maro- — un desenator ;
cole mari producătoare de legume lectivă din Orăştie. Aici, întreaga fapt nu reflectă nici pe departe po ţate de legume. Toate acestea tre chinăric ;
a reieşit că deşi tim pul este înaintat, • ţesături de mătase ;
grădină (25 ha) este irigată. Cu toa sibilităţile existente aici şi mai ates buie însoţite şi de o preocupare mai — un contabil principal ta Aninoasa ;
totuşi nu s-a făcut prea m ult pen te acestea în unul trecut nu s-a rea experienţa pe care colectiviştii din susţinută din partea Agrosem Oră- • confecţii şi încălţăminte ;
tru a se putea asigura o producţie lizat decît un venit de 11.000 lei de Miceşti o au în cultivarea legume stie pentru aprovizionarea gospodă • bijuterii, ceasuri şi articole de — doi portari la hotelul din Lupeni.
eşalonată de legume pe lot tim pul pc fiecare hectar cultivat. Una din lor. riilo r colective cu sămînţa necesară. gablonţ;
anului. Este adevărat că în unele cauzele care au condus la obţine Acest lucru este şi mai negativ Procedînihi-se astfel. gospodăriile • p r o d u s e cosmetice şi de
gospodării agricole colective ca cele rea unor asemenea venituri scăzute dacă ţinem seama de faptul că peste agricole colective dîn regiunea noa parfumerie ; Solicitanţii trebuie sâ îndeplinească
din Sebeş. Vinerea. Deva. M iercu constă in aceea că răsadurile nu no la sută din veniturile anuale ale stră vor putea să realizeze n pro ® articole de uz casnic ;
rea şi altele s-au luat măsuri co s-au produs în condiţii corespunză gospodăriei sînt realizate din legu- ducţie sporită de legume si eşalo condi)<ile cerute de H .C .^. 10531960.
respunzătoare, astfel că majoritatea toare şi nu au fast plantate în tim m icultură. Se vede treaba însă că nată pc tot tim pul anului. • produse zaharoase şi ciocolată
răsadniţelor sînt pregătite. pul optim. Cu toate acestea, consi tovarăşii din consiliul dc conduceie I. M ANEA tină.