Page 19 - 1964-03

►

Dramul socialismului Pag. S

Atenţie sporită creşterii 6 M artie — zi însem nată
în istoria poporului nosiru
productivităţii muncii Astăzi, C M artie, sc împlinesc 19 vern democratic, condus dc dr. Pe­

ani dc cînd cc!c mai largi mase tru Groza, eminent patriot şi om de
Recent a avut loc conferinţa loca­ Analizînd problema creşterii pro­ populare din patria noastră, conduse stat. Instaurarea guvernului dr. Pe­
la a sindicatelor Brad. Darea de sen- d u ctivită ţii m uncii, conferinţa a re­ de Partidul clasei muncitoare, prin- tru Groza a constituit o victorie im ­
mA şi delegaţii Ia conferinţă au ana­ levat că deşi s-au obţinut rezultate (r-o luptă hotăi'îtă, au instaurat la portantă a poporului nostru în lupta
lizat pe larg activitatea desfăşurată bune în m ajoritatea întreprinderilor, cîrma ţării^ prim ul guvern democra­ pentru putere. Ea a însemnat n
de sindicate p rivin d mobilizarea tu­ ele nu sini pe măsura posibilităţilor. tic din istoria poporului romin. schimbare esenţială in conţinutul
tu ror colectivelor de muncă Ia înde­ La E M. Barza de pildă, nerealizn- Pregătită, organizată şi condusă puterii dc stat, reprezentanţii cla­
plinirea sarcinilor de producţie, relie- rea sarcinii de creştere a producti­ dc P artidul Comunist Romîn, insu­ sei muncitoare avind roiul prepon­
fînd metodele bune de lucru aplica­ vită ţii m uncii a influenţat negativ în- recţia armată de la 23 August a derent în guvern.
te cît si uncie lipsuri care se mai depiinirca tu turor indicatorilor de marcat începutul revoluţiei populate Luptînd neîncetat pentru binele
manifestă in această privinţă. In plan. Aşa cum s-a arătat in darea de în patria noastră. Pc întreg cuprin­ şi progresul întregului popor, cla^a
conferinţă s-a arătat că Consiliul lo­ seamă şi în discuţiile purtate, la sul ţă rii, milioane dc oameni ai muncitoare, sub conducerea P a rti­
cal al sindicalelor Brad, sub condu­ EM . Barza nn a existat o preocu­ m uncii, sub îndrumarea partidului dului Comunist Romin, a înlăturat
cerea permanentă a com itetului ra­ pare susţinută pentru folosirea in ­ clasei muncitoare, şi-au manifestat din viaţa politică a ţării partidele
ional de partid, a reuşit să acorde un tegrală a capacităţilor de producţie, cu tărie hotărârea lor pentru instau­ „istorice", partide reacţionare, de­
sp rijin moi substanţial com itetelor a m aşinilor din dotare, introducerea rarea unul guvern democratic, ce­ mascate ca agenturi nlc puterilor
sindicatelor fi in întreprinderile raio­ tehnicii noi, realizarea în întregim e tin d înlăturarea şi nim icirea fas­ im perialiste, a îndepărtat apoi din
nului, a popularizat mai pe larg me­ a planului M.T.O. cism ului, refacerea economică a tă­ guvern pc u ltim ii reprezentanţi ai
todele şi experienţa pozitivă. Ca u r­ U nii participanţi la discuţii aua- rii, distrusă în urma războiului şi a burgheziei şi a creat condiţiile răs­
mate, planul producţiei globale pe rătat că Consiliul local al sindicate­ je fu irii dc către exploatatorii rom îni tu rn ă rii m onarhici şl proclam ării
raionul Brad a fost realizat anul tre­ lor Brad trebuie să îndrume şi să con- şi străini. Niciodată pînă atunci nu Republicii Populare Rominc. Acest
cut în proporţie de _____ - trolezc mai îndca- s-a n n i cunoscut o participare atit lucru a dus la cucerirea întregii pu­
102,4 ia sută, iar i , ... proape comitetul de largă a maselor la viaţa politică teri dc către clasa muncitoare in
planul producţiei C o n f e r i r i IO C E ~ l3 . sindicalului dc la a ţării. Numeroase dem onstraţii or­ alianţă cu masele largi ale ţărăni­
marfă în procent • . ganizate în fabrici şi uzine, pc slră- mii
de 100,1 la sută, in- ^ S . n C i C Q i e lo r B r a d f M ?*,•*.<*accs- 7.1, au ridicat la luptă pentru o viaţă
ta sa colaboreze In anii care s-au scurs dc la G
registrînclu-se tot- mai m ult eu condu­ mai bună, pentru independentă şi M artie 1945, poporul nostru, condus
odată beneficii peste plan în valoa­ cerea tehnico-adm inistrativă pentru libertate, pentru reforme democra­ cu înţelepciune dc partid, a ob ţi­
re de 867.000 lei. asigurarea unor condiţii mai bune de tice, cele mai largi mase populare. nut victorii însemnate pc drum ul
A tit darea de seamă prezentată cit muncă fiecărei brigăzi şi echipe. In scclorul „R etezatul", parchclul Negresele, dc la I. F. Haţeg lucrează şi conducătorul auto loan P rim ăriile, preturile şi prefecturile progresului şi al bunăstării sale.
şi delegaţii înscrişi la cuvint s-auo- Slab a urm ărit com itetul sindicatului Opric. Ing rijin d u -şi bine maşina el reuşeşte să transporte, zilnic peste 20 tone buşteni. au fost luate cu asalt, iar din în tre­ înfăţişarea ţă rii s-a schimbat dc la
prinderi şi uzine fasciştii au fost
p rit mai m ult asupra felului în cate şi felul cum sint organizate adunări­ IN FO TO G R A FIE : Conducătorul auto loan Opric în drum spre depozit. F oto: S TJîUŢA alungaţi. P ăm întm ilc m oşierilor, un an la altul. Astăzi socialismul
a fost organizată întrecerea socialis­ le lunare ale grupelor sindicale, con­ lucrate cu truda m ilioanelor dc ţă­ a învins deplin şi d e fin itiv la oraşe
tă, cum s-a desfăşurat în diferite în­ sfătuirile de producţie, cum se dez­ rani, au fost smulse cu puiet ea din şi sale, iar exploatarea om ului dc
treprinderi de pe raza raionului Brad. bat problemele pr ivind folosirea-ca­ S e îm b u n ă tă ţe ş te continuu inim ile acestora. In focul luptei re­ către om a fost lichidată. Ţara noas­
In discuţiile care le-nu purtat tov. pacităţilor de producţie, cum se res­ voluţionare pentru înfăptuirea re­ tră sc situează in prezent p rintre
loan Epure, Nicolae Lăslău, Vladi- pectă tim pul de lucru, combaterea formei agrare — prim a reformă ţările înaintate, ca dispune dc o
m ir Borlea, Constantin Cîmpeanu, a titu d in ii unor m ineri care absen­ a s is te n ţa s a n ita ră a populaţiei agrară cu adevărat democratică din economic socialistă unitară, in p li­
loan A dăm uţ şi a lţii, au subliniat tează nemotivat şi a acelora care nu istoria poporului nostru — şi pen­ nă dezvoltare şi dc o cultură mereu
respectă N T S . înfloritoare,
im portanţa pe care o are realizarea tru cucerirea întregii puteri de că­
fiecărui obiectiv al întrecerii socia­ In cuvintul lor* m inerii Nicolae In raionul Alba, ca de altfel în dicare a unor boli. Astfel, în anul rul sanitar şi-a îndreptat atenţia tre oamenii m uncii, s-a închegat Pc măsura dezvoltării fără prece­
liste. Unul dintre acestea este creş­ Lăslău şi loan Adăm uţ dc )a E.M. întreaga ţară, se duce o susţinută 1663 s-au executat 120.700 vaccinări, este asigurarea unei asistenţe de ca­ alianţa muncitorcască-ţărâncască. dent a economici noastre naţionale,
terea continuă a prod u ctivităţii m un­ Barza au critica t faptul că mai sint a ctivitnlc pentru apărarea sănătă­ iar in per ioada 1 ianuar ie — 1 mar­ litate şi Indn/m are la locul de m un­ Sub conducerea P artidului Comu­ creşte neîncetat nivelul dc trai al
cii. C onsiliul local al sindicatelor a încă echipe si brigăzi care nu sînt ţii celor ce muncesc de la oraşe şi tie ac. alte aproape 7.000 vaccinări că privind igiena şi proiecţia m un­ nist Romîn, în ju ru l clasei m unci­ oam enilor muncii, viaţa lor devine
îndrum at comitetele sindicatelor să aprovizionate la tim p cu vagonete sate; Există acum în raionul Alba şi re vaccinări. ţ ii în inlr/'pr inderi. Astfel, în mod toare, s-au slrîns cele nini largi pă­ tot mai îmbelşugată. Oraşele şi sa­
mobilizeze colectivele dc m uncitori, goale, m aterial lemnos şi alte mate­ 93 de medici şi 224 cadre medii Pentru îm bunătăţirea muncii mc- periodic punctele sanitare şi canti­ turi ale poporului — ţărănimea, in­ tele patriei înfloresc cu fiecare an.
riale. sanitare, iar reţeaua u n ită ţilo r sa­ dico-sanitai e au fost aplicate o sea­ nele d / pe lingă întreprinderi «nu Stalul investeşte astăzi sume im por­
ingineri şi tehnicieni la realizarea telectualii, oamenii m uncii ap a rii-
— De multe ori avem necazuri cu nitare se dezvoltă continuu. In u l­ mă de măsuri cum sînt: introduce­ fost controlate, ia r acolo unde s-au nind naţion a lităţilo r conlocuitoare, tante pentru dezvoltarea invăţăm iu-
sarcinilor de plan, introducerea teh­ aprovizionarea m aterialului lemnos. tim ii ani s-au dat în folosinţă noi rea evidenţelor obligatorii pc fişe constatat deficienţe au fost luate t li tui şi cu ltu rii, pentru ocrotirea
nicii noi, îm bunătăţirea şi perfecţio­ Deşi comenzile se fac din tim p, lem­ unităţi, dotate cu m obilierul şi ins­ la toate circum scripţiile sanitar e ; măsurile cuvenite. — form ind laolaltă un larg front sănătăţii. M ii şi m ii dc apartamente
narea continuă a procesului tehno­ nul ne soseşte cu m ultă întîrzicre. trum entarul necesar. Au luat fiin ţă vitam inizarea sistematică a n lira h iti- îndrum ată de com itetul executiv democratic. A cţionind sub îndrum a­ sc construiesc pc întreg cuprinsul
logic prin punerea in funcţiune de In luna Iebi mărie de pildă, l-am p ri­ circum scripţia a treia urbană şi ră a tu tu ro r sugarilor şi urm ărirea rea partidului, forţele fro n tu lu i de­ ţării, şcoli, cluburi, săli dc cultură
noi maşini şi utilaje. In această p ri­ m it abia la data de 1J. Astfel că in circum scripţiile sanitare rurale Be- lor- mai atentă etc. O atenţie deose­ al sfatului popular raional, secţia mocratic au desfăşurat o largă ofen­ sc înalţă în fiecare oraş şi sat.
vinţă, rezultate frumoase au fost ob­ prima perioadă nu nc-am putut des­ nic şi $ard; s-au dat in folosinţă bită s-a acordat rid ică rii nivelului sanitară si de preveder i sociale şi-a sivă îm potriva rcaeţîunii din inte­
stab ilit o serie de obiective menite
riorul ţării, doborînd de la putere
ţinute la l.M . Ţebea, A telierele cen­ făşura în mod normal activitatea. dispensat e la Intregalde si Teiuş ; profesional al cadrelor medico-sani- să ducă la înlăturarea ncîntîr/.inlă guvernele cu m ajoritate reacţionară, Poporul nostru, credincios politi-
trale Ci iscioi', I.It.T.A. Brad, În tre ­ Sînt apoi cazuri cînd lemnul este tr i­ spitalul din Alba Iulia pentru bol­ tare din mediul rural prin in strui­ cii înţelepte a partidului, îşi în­
prinderea dc industrie locală ,,CYişa- navii cremei a fost dezvoltat de la a lip su rilo r ce mai există în a ctivi­ care sc îm potriveau cu înverşunare dreaptă în p;czcnt toate forţele, în­
mis la frontul de lucru la dimensiuni
na“ Brad, i.G.O. Brad, l.F. Baia de necorespunzătoare si necojit, ceea ce 220 la 270 paturi : s-au construit noi rea lor- periodică la centrul de ra ­ tatea medico-sanilară. M obilizind reform elor democratice. treaga sa energie creatoare, pentru
toate foiţele din raion la în fă p tu i­
Criş si altele, unde comitetele sindi­ atrage o muncă în plus — a spus localuri pentru dispensare la Me- ion. De asemenea, s-au luat măsuri rea acestor obiective, se voi’ putea Datorită luptei neînfricate a ma­ înfăptuirea m ăreţului program al
calelor au dezbătut problema creşte­ printre altele tov. N. Lăslău. leş, Alm aşul Mare etc. In prezent, pentru trim iterea sugarilor’ şi copi­ selor, conduse de Partidul Comunist desăvârşirii construcţiei socialiste,
rii prod u ctivită ţii m uncii, au stabilit Din cuvintul delegaţilor a re­ in raionul a m in tit funcţionează 10 ilo r spre spitale, tratam entul de ur ­ obţine succese şi mai bune. Romîn, la 6 M artie 1945 a fost in ­ elaborat dc cel dc-al IlI-lc a Con­
măsuri concrete pentru obţinerea in­ ieşit de asemenea, că mai sînt circum scripţii sanitare rurale şi ur­ genţă începînd încă de la dispensa­ V. I’ETRESCU staurat la cîrma ţă rii prim ul gu­ gres a\ partidului.
d icilo r planificaţi. Aşa bunăoară la încă ingineri, m aiştri şi tehni­ bane, 7 case de naşteri, un S.M S. re. Unele circum scripţii sanitare au
l.F. Baia de Cris, comitetul sindica­ cieni care nu acordă asistenţa la Zlatna şi 7 farm acii. obţinut anul trecut şi in perioada
carz s-a scurs din anul acesta suc­
tului, dind curs propunerilor făcute tehnică necesară la toate locurile de cese deosebite în activitatea lor.
Sub îndrum area C om itetului exe­
în adunările sindicale şi în consfă­ muncă şi in egală măsură la toate cutiv al Sfatului popular raional Se evidenţiază mai ales circum scrip­ rii ne sesizează
tu irile de producţie, a contribuit la schim burile, nu se îngrijesc ca u ti­ Alba, secţia sanitară şi de pi'evcderi ţiile sanitare clin Cricău şi S înlim -
extinderea mecanizării operaţiilor de lajele m iniere şi m ijloacele de tran­ bru precum şi circum scripţia a doua
doborit şi scos, folosîndu-se îm r-o sport să se afle in cea mai bună sta­ sociale şi-a orientat activitatea spre urbană care au ajuns la indicele zero Lipseşte apa minerală să se respecte orele de consultaţii Cerinţe nesntlsfăcute
întregul
îm bunătăţirea muncii
în
măsură mai mare încărcarea şi eoji- re de funcţionale, în aşa fel ca ele raion. Mai buna asigurare eu ca­ privin d m ortalitatea infantilă. Bune şi tratamente.
rea mecanică. De cîteva zile in unităţile alim en­ MARJA O U D U IALA Deseori in cur sul
să asigure un randam ent maxim . dre medicale, creşterea num ărului rezultate in combaterea m ortalită­
In încheierea lu cră rilo r conferin­ asistenţelor de specialitate, îm bună­ ţii infan tile au mar obţinut circum ­ tare din oraşul Simeria lipseşte apa satul Cinciş anului 1963 am so­
ţei a luat cuvintul iov. Vichente Bă­ tăţirea dotării cu medicamente şi scripţiile sanitare V in ţu l de Jos, In- minerală. Din acest m otiv atunci licita t a tit eu cit si
lan, preşedintele C onsiliului regional instrum entar, cu m ateriale şi in­ ircgalde, Teiuş şi altele. cind este solicitată de către cumpă­ MVino mîlne! “ a lţi cetăţeni din
al sindicatelor Hunedoara care a dat ventar gospodăresc au făcut să sca­ Paralel cu munca de.asistenţă sa­ rători, personalul de deservire al P lin vara anu­ Lupeni, oraşul re­
Îndrumăr i p rivin d activitatea de v ii­ dă indicii de m ortalitate generală nitară, cad iele medicale, împreună u n ită ţilor dă acelaşi răspuns : lui trecut mî s-a gional Petroşani,
tor a consiliului local al sindicate­ şi infantilă şi să crească durata cu organizaţiile de Cruce roşie şi — Nu avem. lovuiăşilor de la
•* - v c lor Br ad. V o rb itorul a subliniat im ­ medic a vieţii, ceea ce demonstrea­ de femei, desfăşoară o susţinută stricat ceasul de
Părerea meat este că acest fapt si
portanţa desfăşurării unei activităţi ză g rija statului nostru faţă de om. muncă de propagandă, folosind d i­ dator este neglijenţei de care dau do­ voiaj. Cum la com­ magazinul Kero-
mai susţinute de către organele şî Cu toate că la unele circum scrip­ ferite forme cum sint conferinţe, vadă organele comerciale respective. plexul de deservir e metnl din loca­
organizaţiile siiKlicaî&r'fii'fceea ce p ri­ ţii se face încă sim ţită lipsa cadre­ concursuri pe tenia „S anitarii price­ din Gurabarza es­ litate ţinte pen­
veşte buna organizare a întrecerii lor medii sanitare, secţia sanitară şi puţi" clc. .Numai în anul trecut, IO AN POPA te şi un atelier de tru bocanci. De
socialiste, urm ărirea mai îndeaproa­ de prevederi sociale din cadrul sfa­ spre exemplu, au last ţinute la ora­ Piaţa U n irii nr. 3 Simeria reparat ceasuri, fiecare dată ni s-a
pe a pr oblemelor caic se discută în tului populai* raional s-a străduit ea şe şi sale 338 conferinţe şi patru răspuns :
- ee mi-am zis : hai
adunările lunare ale grupelor sindi­ întreaga activitate să se desfăşoare concursuri pe tema am intită. De ase­ Cu uşile zăvorite să-I duc aici că — Deocamdată nu avem. Moi tre­
cale sj în consfătuirile de produc­ in condiţii corespunzătoare. (nţcle- menea, în cadrul căminelor cultu­ In satul Cinciş ceţi pe aici.
ţie trim estriale, cum sint rezolvate gind situaţia, majoritatea cadrelor rale au fost expuse de către medici trebuie să fie De curînd am solicitat din nou
propunerile m uncitorilor. Mai multă medico-sanilare existente au dat do­ şi cadre medii 1.203 lecţii care au s-a construit un meşteri buni. In
atenţie va trebui acor dată muncii de vadă de in iţia tivă şi devotament în tratat probleme de ordin igienico-, dispensai- medical luna iunie a anului trecut m-am ţinte pentru bocanci la acelaşi ma­
educaţie pentr u înlăturarea absenţe­ muncă. Pot ti a m in tiţi în această sanitar. Trebuie spus însă că in acea­ modern şi bine în ­ prezentat la atelier, mi s-a eliberat gazin şi chiar la maguzinul de spe­
lor nem oiivale şi a respectării cu privinţă medicii Nicolae Mitea, N i­ stă pr ivinţă nu s-a făcut totul. M un­ zestrat cu personal bonul cu ni’. 729 şi am plătit 39 cialitate din Petroşani. Răspunsul a
mai multă stricteţe a norm elor de colae Roşu, Gheorghe Chiriţescu şi ca de educaţie sanitar ă putea fi mai medical, m obilier de lei. fost acelaşi.
tehnica securităţii, să se formeze o Elconora Fodor, oficianţii sanitari temeinic organizată, putea fi desfă­ şi aparatură. Din — Peste 10 zile va fi gala — a Probabil că tovarăşii din condu­
opinie de masă îm potriva acestora- Vnsile Snsu şi Anton Niergheş, fel­ şurată de către un număr* sporit de păcate însă cind zis meşterul. De alunei am fost in cerea magazinelor respective con­
bateri. V orbitorul a îuătat că sînt cerul Nicolae lonaş, moaşa Constan­ cadr e bine pregătite. Nu trebuie tre­ sideră acest articol ea pe un lu­
asigurate ţoale condiţiile, cn Consi­ ţa Harubagiu, soia de ocrotire Ma­ cut cu vederea nici faptul că unele te duci la dispen­ nenumărate i’îndurî la cooperativă cru mărunt şi de aceeu nici nu in ­
liul local al sindicatelor din Brad rja Cibu şi m ulţi alţii. cadre med ico-san ilare nu şi-au în­ sai- găseşti uşile dai- ceasul nu mi-a fost reparat nici sistă să-I aibă în magazine. Dar ori
să-si îmbunătăţească activitatea, să In sectorul sanitar-antiepidem ic, deplinit în mod conştiincios dato­ ini Ilise. In aceas­ pină acum. Nu ştiu ce părere o fi cum ar fi p riv it este o cerinţă a
M uncitorul Gheorghe I'ălămnş dc a:< rde un ajutor- mai calificat orga­ secţia s-a orientat spic combaterea ria. Este vorba de oficianţii sanitari tă situaţie ce- avut despre acest lucru conducerea
)a fabrica „Căprioara" din Sebeş, nelor şi organizaţiilor sindicale din bolilor transm isibile si scăderea sis­ Petru Stancin şi loan C uţit, sau dc tăţenii din Cinciş sînt nevoiţi să cooperativei meşteşugăreşti din mai m ultor cetăţeni şi ea trebuie
îşi organizează judicios munca, se raion. tematică a mor bidităţii. Pentru acea­ iov. Elisnbeta Steop. In loc să re­ meargă să se consulte la Teliue. Am Brad. In orice caz. lucrător ii atelie­ satisfăcută.
preocupă pentru îmbogăţirea cunoş­ ★ sta, personalul med ico-san ii ar a fost zolve sarcinile ce le-au stat in faţă, dori ca secţia de sănătate a Sfatului ru lu i de reparat ceasuri din G ura­ GHEORGHE CRISTOF
tinţelor profesionale. Cn urmare, Ca preşedinte al C onsiliului local îndrum at să desfăşoare un volum aceştia au manifestat dezinteres. Imperii
lunar, îşi depăşeşte planul cu 15- a! sindicatelor’' din Brad a fost ales însemnat dc' muncă, care p o trivit Pentru abaterile săvirşile ei au fost populai- al oraşului regional Hune­ barza nu-şi fac cum trebuie dator ia.
20 la sută, economisind citc C m p. tov. loan Dărăbanţ. sarcinilor- din planul secţiei sanita­ sancţionaţi. doara să ia măsurile cuvenite în N IC O LAE nO T A
piele. Foto: V. ONOIU S C ER nu re, urmăreşte scăderea pînă la era­ O problemă asupra căreia scclo­ aşa fel ca la dispensarul din Cinciş m iner la E. M. Barza
Un nou tip
dc eoncasoi* 1
pentru a-şi spori contribuţia la în­ în întrecerea socialistă, un lin ă r in ­ unor date şî cifre care incaixtă me­
C onţinut bogat, m etode eficace gospodăriilor agricole colective. orăşenesc U.T.M, Deva, care au moria cursanţilor, fără să rezolve La uzina de utilaj greu „Progre­
giner şi un activist al C om itetului
tărirea
economico-organizatorică a
problemele centrale ce se cer a fi
Asemenea activităţi se organizea­ prezenlai-o sub formă de sim po­ clarificate pentru cursanţi. sul" din Brăila a început producţia
de serie a noului tip de concasor
De asemenea in activitatea unor
Pe baza m ăsurilor elaborate de cut eu ocazia acestor- in stru iri, atit lelor, în luarea notiţelor-, au orga­ ză în ti’-un număr’ mare de cercuri zion. propagandişti se asigură o slabă le­ mobil pe pneuri CM-6. Proiectul
A jutate îndeaproape de organele
către B iroul C om itetului Central al la nivelul com itetului regional cît nizat cu ei consultaţii la temele mai din oraşele şi raioanele Hunedoara, şi organizaţiile de partid, organele gătură a le cţiilo r ce se predau in
U.T.M. cu p rivire la îmbunătăţirea si la cele raionale şi orăşeneşti au greu de înţeles. Petroşani, Deva, Orustie, Alba si cercuri cu problemele practice care după care se execută concasorul,
conţinutului si eficacităţii învâţăm in- contribuit la generalizarea experien­ Folosind asemenea metode s-a altele. Acestea îi ajută pe cursanţi şi organizaţiile U.T.M. din regiunea stau în faţa cursanţilor, lucru ce care e mult superior faţă de alte
tului politic, Com itetul regional H u­ ţei pozitive obţinute de unele cer­ ajuns ca în m ajoritatea c e rtu rilo r să-şi însuşească mai bine cunoştin­ noastră s-au preocupat mai m ult de duce la o slabă participare u aces­ tipuri anterioare a fost realizat de
buna desfăşurare a învâţâinîntului
nedoara al U.T.M. a orientat înră curi de invăţăm int politic. sâ avem o frecvenţă bună a cursan­ ţele predate. politie, de asigurarea conţinutului si tora la invăţăm int cit si la dezba­ ingineri şi proiectanţi din uzină.
de la începuh’l anului de învăţă- In vederea aprofundării cunoştin­ ţilor. lată un exemplu caic merită Fnvâţămintul politic clin şcoli, con­ eficacităţii acestuia. terea problem elor puse în discuţie. Concasorul are un grup motor cu
rnint, munca organelor şi organiza­ ţelor predate în cercuri au lost or­ să fie scos în evidenţă. Propagan­ tribuie mai m ult la îm bunătăţirea In u ltim ul tim p Comitetul regio­ Nici ciclurile de conferinţe nu se o putere de 45 CP, o gură de în­
ţiilo r U.T.M. din regiune spre or­ ganizate cu propagandiştii a ctivi­ distul Cibian 11 ie de la Depoul C F.II. procesului jnstruciiv-edncaiiv al nal U.T.M. a m obilizat mai m ult desfăşoară toate bine. Jn unele ra­ cărcare de 450X220 mm., un trior
ganizarea d iferite lor forme de în- tăţi cultural-educat ive cum sîn t: Simeria a observat că unii cursanţi elevilor. Prin expunerea lecţiilor le­ comisia regională de invăţăm int po­ ioane ca Alba, Ilia si Haţeg, birou­ cu site rotative care permite clasa­
vâţămînt, recrutarea cursanţilor-, se­ vizitarea unor mari întreprinderi ru-şi notează, nu sînt atenţi la lec­ gate de cunoaşterea S tatutului UTM, litic in rezolvarea unor măsuri me­ rile comitetelor- raionale nu conduc rea pietrelor în trei sorturi dc di­
lecţionarea şi pregătirea propagan­ industriale, gospodării colective ţii, iar în cadrul discuţiilor nu iau majoritatea elevilor au reuşii să cu­ nite, să ducă la îm bunătăţirea des­ cu destulă răspundere desfăşurarea
diştilor. fruntaşe, a unor- monumente isto ri­ cuvintul. In această situaţie, pro­ noască scopul şi caracterul organi­ făşurării învăţăm inlului. In acest ciclurilor* de conlerinţe, mai ales pe ferite granulaţii şi o bandă de trans­
Ca urmare a m ăsurilor luate, în ce. muzee, expoziţii, vizionarea pagandistul, după predarea lecţiei, zaţiei, drepturile şi îndatoririle mem­ sens s-au trim is în raioanele Alba, cele de la sate. Şi in unele scoli, ca portat material pentru încărcare.
anul de invăţăm int 19GJ-1S64 nu las: unor- film e, învăţarea de cântece şi i-a solicitat să mai i’ămină organi­ b rilo r U.T.M., principalele proble­ Haţeg şi 11ia colective care au a ju ­ Şcoala medie „Decebal", Şcoala me­ Aşezarea şastului pe şase pneuri
organizate un număr de I .'174 cer­ poezii etc. zând o discuţie cu aceştia. A reie­ me polilice interne si externe. tat comitetele raionale respective în die nr. 1 din Hunedoara, Şcoala me­ face posibilă deplasarea utilajului
curi dintre care : f>66 cercur i de stu ­ După deschiderea anului de în- O activitate bună p rivind organi­ asigurarea unei pregătiri temeinice die din Haţeg, ciclurile de confe­ pe teren accidentat. Avînd greuta­
diere a S iatulului U.T.M,, 308 cer­ vâţâm int politic, Com itetul regional şit că ei aveau un slab nivel de zarea si desfăşurarea învăţăm întu- n pr opagandiştilor , în aducerea lec­ rinţe se desfăşoară slab, singura tea redusă si gabaritul reslrîns, noul
curi „Să ne cunoaştem patria socia­ cunoştinţe polilice. ideologice si de 1 r r i politic desfăşoară com itetul ţiilo r la zi, in îm bunătăţirea conţi­ formă de prezentare a acestora f i­ tip de concasor este destinat în
lism ", 242 cerrui’i „Trăsăturile mo­ cultură generală. După această dis­ U.T.M. de la Şcoala medie din Sebeş nutului învăţăm inlului. ind expunerea. special lucrărilor de construcţii ru­
ralei socialiste in cirului tinerei ge­ Pc marginea desfăşurării cuţie, propagandistul s-a ocupat cu C ercurile de studiere a S tatutului Trebuie să subliniem însă că în In activitatea de v iito r este ne­ tiere şi de drumuri forestiere. El
n era ţii”, lf)(> cursuri politice U.T.M. multă grijă, de fiecare din aceştia, U.T.M. din această şcoală sint cu desfăşurarea invăţăm intului politic cesar ca comitetele raionale şi oră­
şi 363 ciclu ri de conferinţe. in v ă ţâ m în tith ii politic U .T.M . explîtîndu-le anum ite noţiuni, ajn- lecţiile la zi. Lecţiile sînt slrîns la oraşe, sale cît şi scoli se mai şeneşti U.T.M., sp rijin ite şi îndru­ are o productivitate medie de 6
(n urina m uncii politice desfăşu­ lîndu-i să conspecteze şi să-si ia legate de viaţă, de activitatea ele­ manifestă si unele lipsuri. Unele mate de către com itetul regional, să m c. pe oră, puţind produce şi sor­
rate de organizaţiile U.T.M. sub con­ U.T.M. a s p rijin it comitetele raio­ notiţe. vilor'. Cu ocazia predării le cţiilo r se comitete raionale şi orăşeneşti ca se ocupe mai m ult de îm bunătăţirea ta piatra pînă la 6 mm. Forţa şi re­
ducerea organelor şi organizaţiilor nale şi orăşeneşti în pregătirea şi In m ulte cercuri de invăţăm int organizează de asemenea învăţări Ilia, Haţeg şi Hunedoara nu se ocu­ conţinutului şi a eficacităţii în v ă ţ* zistenţa sa permit concasarea roci­
de partid, s-a reuşit ca în acest an desfăşurarea sem inariilor de două s-au organizat cu cursanţii si alte de cîntece şî poezii, simpozioane pă în suficientă măsură de pregă­ m întului politic, să lupte pentr u re­ lor dure, cum sînt cele de granit
ele La lecţii sîm folosite hărţi, gra­
să fie cupr inşi în diferitele forme de zile cu propagandiştii de la sate şi activităţi menite sâ-i ajute in apro­ fice, planşe, precum şi alte mate­ tirea temeinică a tu tu ro r propagan­ cuperarea ră m in e iilo r în urmă în şi bazalt. El poate fi pus uşor in
învăţăm înt politic peste 76.000 ti­ pregătirea lunară a proj^agandiştilor fundarea cunoştinţelor, ca : în tîln iri riale demonstrative. Aici eficacita­ diştilor, nu organizează cu ei a cti­ predarea lecţiilor. In vederea închi­ funcţiune şi este deservit de un
neri de la oraşe si sale. Datorită de !;t oraşe. cu activişti de partid, vizite la d i­ tea învăţăm inlului politic se reflec­ vităţi bogate şi atractive. Acest lu­ derii anului de studiu in învăţum în- singur muncitor. Pentru lucrul în
ajutorului prim it din partea orga­ Datorită preocupării organelor şi ferite obiective industriale, la gos­ tă în pregătirea temeinică a m ajo­ ciu face ca unii propagandişti să tul politic U.T.M. de la sate voi* timpul nopţii, are instalaţii cores­
nelor şî organizaţiilor de partid, din organizaţiilor U.T.M., m ajoritatea podării agricole colective, învăţarea rită ţii elevilor. in procentul ele nu se pregătească temeinic şi din trebui luate măsuri pentru buna
cei M 7 ‘j propagandişti, 020 sînt cercurilor desfăşoară 'o activitate de cinieee etc. aproape 90 la sută de elevi promo­ timp. In m ulte cazuri ei citesc lec­ desfăşurare a pregătirilor ce se tac punzătoare de iluminat.
membri şi candidaţi de partid. buna. Propagandiştii expun eu m ul­ Cursanţii folosesc pentru apro­ vaţi la s lîiş itu l trim estrului, in com­ ţia, enunţă unele probleme pe care în acest scop, a convorbirilor reca­ (Agerpres)
Comitetul regional U.T.M. u aju­ tă claritate lecţiile, subliniază pro­ fundarea cunoştinţelor- materiale portarea frumoasă de care dau do­ nu le înţeleg, nereuşind in acest pitulative ce se vor ţine în ca­
tai mai bine comitetele raionale şi blemele dc bază. Există străduinţă ajutătoare, ca : hărţi, planşe, g ra fi­ vadă. lei să reţină trează atenţia cursan­ drul fiecărui cerc şi curs. Va tre­
se
creeze
orăşeneşti în pregătirea propagan­ din partea propagandiştilor pentru ce, expoziţii, fotomontaje. Aşa de Experienţă bună în această p ri­ ţilor. Cotiza acestor lipsuri îşi gă­ bui dc asemenea să meargă, in
să
care
colective
diştilor. G rija pentru asigurarea a - se documenta cît moi bine, fac exemplu, la cercul de invăţăm int vinţă există si la Şcoala medie „Ho- seşte expresia în faptul că birou­
unui conţinut ridicat al pregătirii legătura firească a problem elor dis­ „Să ne cunoaştem patria socialistă" i ia. Cloşca şi Crişan" din Alba lu- rile unor comitete raionale şi orăşe­ cercurile dc invăţăm int politic Brigada artistica
propagandiştilor si-a găsit expre­ cutate cu sarcinile ee revin tinere­ din G.A.C. Bcnîc, după predarea lia si la Şcoala pedagogică din neşti U.T.M. nu se ocupă cu toată U.T.M., îndeosebi la sate, pentru a
sia în organizarea unor expunofi tului în procesul de producţie. lecţiei „Să ne cunoaştem patria Deva. g rija şî atenţia de organizarea şi Ie ajuta concret. Se cere ca în ra­ a minerilor
pe teme privind .sarcinile economi­ Propagandişti cum sînt Popovîci R.P.U.", cursanţii au confecţionai Cele 363 cicluri de conferinţe or­ desfăşurarea pregătirii temeinice a ioanele Alba, Ilia şî Haţeg să se asi­
ce ce s ic ii in faţa poporului nostru M ihai si Ciorofan Joan de la Petro­ un fotomontaj cu aspecte din rea­ ganizate in şcoli la oraşe şi sale co­ propagandiştilor. gure o pregătire mai temeinică a In urmă cu trei luni, pe linqă co.
in perioada desâvîrsirii construcţiei şani. Mârgioeanu loan şi Răulca lizările regim ului democrat popu­ respund mai m ult cer inţelor şi preo­ Lipsa de preocupare a acestora propagandiştilor-. nutctul sindicalului dc la Exploatarea
In regiune există posibilităţi ca
socialiste. Asemenea expuneri au Mai’ia de la Deva, Popa Elena şl lar şi locurile pitoreşti din ţara cupărilor tinerilor. Aplicând in via­ pentru buna desfăşurare a învăţă- pe v iito r conţinutul invăţăm int ului minieră Certej o luai liinlă o btiqadd
fost prezentate dc către membri ai Pa seu Ilo ria din raionul Alba, Ol- noastră. Acesta a fost folosit apoi ţă măsurile C om itetului Central al m întului politic s-a răsfrânt în acti­ artistică de aqHaţie, dc a cărei texte
biroului C om itetului regional P.M.K., teanu Ana din raionul Sebeş, Radu U.T.M., in cadrul acestora se expun vitatea m ultor cercuri. Numai aşa se politic U.T.M. să sc îmbunătăţească 5i instruire sc ocupă cu multă Iraqe-
ai biroului C om itetului regional loan şi M orarii Marcela din oraşul în organizarea unei călătorii im agi­ teme legate de cunoaşterea politicii explică faptul că unele cercuri au neîncetat. Este insă necesar ca or­ re de inimă Inqincrul Radu Solcjan.
U.T.M., iar la raioane si oraşe cir Hunedoara si a lţii, se pregătesc cu nare pe haita patriei. partidului, de măreţele realizări ob­ fast deschise cu întârzieri nejustifi- ganele si organizaţiile U.T.M. să do­
către activişti ai com iteiclor raio­ multă atenţie în vederea expuneri­ La Sălaşul Superior-, după preda­ ţinute dc poporul noslru în opera cate. Slaba desfăşurare a învăţăm în- vedească mai multă preocupare şi De la fnliinl'jre. briqada a prezentai
nale si orăşeneşti de partid, de lec­ lor ce le fac, folase.se în pregătirea rea lecţiei „P a rtid u l Muncitoresc Ro- de desăviisiie a construcţiei socia­ m lui politic se daloreşte şi faptului răspundere in această privinţă, să patru spectacole cu două lexic noi
tori ai cabinetelor- de par tid. Aceste acestora, în afara m anualelor şi alte mîn — forţa conducătoare a po­ liste, de formarea si dezvoltarea tră­ că unii propagandişti ca Sa vin Io­ fie ni3î mult ajuinte şi îndrum ate Cu ultim ul proqtam intitulai „ C inic-
in stru iri i-au ajutat pe propagan­ materiale dem onstrative pentru a porului in construirea socialismu­ săturilor m oral-polilice ale t'măru- nel, Pil’ M ihaicla din raionul Ilia, de către comitetele raionale şi oră­ cuI m inerilor", briqada artistică s-a
dişti să-şi însuşească si să dospi iu­ face rnaî înlei esanic lecţiile. lui", s-a organizat o în iîln ire cu Itri de tip nou. Grunţn Silvia şi Donţu Monica di:i şeneşti U.T.M, deplasat zilele trecute in salul tlă-
dă cu mai multă temeinicia sarci­ Propagandiştii din aceste cercuri Iată cum s-a procedat la Şcoala raionul Haţeg, Piesa loan de la l.F . T1TUS IMINIŞOARÂ
nile ce revin tineretului în vede­ şi de la multe altele nu s-an rezu­ instructorul com itetului raional de pedagogică din Deva cînd s-a ex­ Petroşani şi a lţii, nu sc pregătea în Secretar al C om itetului regional ruu, unde a lost primită cu vii aplau­
re? în fă p tu irii m ăreţului program mat numai !a predarea lecţiilor şi partid rare le-a vorbit cursanţilor pus tema : „M unca, o chestiune de permanenţă, predau şi seminarizea­ U.T.M. Hunedoara ze de colectivişti.
de desăvîrşire a construcţiei socia­ conducerea discuţiilor ci au ajutat despre sarcinile actuale trasate de glor ie si er oism". La expunerea aces­ ză lecţiile în mod scolastic, nu pre­ In aceste zile briqada tace pre•
liste în patria noastră. De aseme­ practic cursanţii, mai ales pe cei partid unităţilor socialiste din a gri­ tei teme şi-au adus contribuţia un gătesc din tim p plnnurile pentru n iO N IS IE IIE LJO N I
nea expunerile metodice ce s au fă­ mai slabi, in conspectarea materia­ cultură şi ce trebuie să facă tinerii m uncilor cu experienţă, evidenţiat discuţiile tovărăşeşti, expun greoi membru al biroului com itetului qăliri pentru proqranuil pc cate-l va
lecţiile insistând mai m ult asupra
regiunal' U.T.M, Hunedoara
prezenlu la C cilej ia 8 film tic.