Page 2 - 1964-03
P. 2

Pag.  2                                                                                               Drumul  socialismului                                                                                                         Nr.  2854




                                                                                                                                                                                                        Comitetul  executiv

                                                                                                                                                                                      al  Sfatului  popular  al  regiunii  Hunedoara


                                                                                                                                                                                                organizează  un  CONCURS

                                                                                                                                                                                      p e n tru   o cu p p -'  ea  u r m ă to a r e lo r   p o s tu r i:
                                                                                                                                                                                          •   secretar  al  Corni   .hui  exccu  liv   al  S fatului  popular  al  oraşului
                                                                                                                                                                                            raional  Pctrila  ;
           T in e re ţe a   unui  străvechi  oraş                                                                                                     Noutăţi  tehnice                    •   secretar  al  C om itetului  cxecu liv   al  S fatului  popular  al  comunelor:
                                                                                                                                                                                            —  Luncoiul  de  Jos,  raionul Brad
           Aşezare   străveche.   SibiuI   şi-a   tria  chimică,  siderurqică.  construc­                                                          C entrală  atom ică  mobilă              —  Strungari,  raionul  Sebeş
         scris  de-a  lungul  onilor  isloila  sa   toare  de  maşini,  alimentară,  apa­                                        O  întreprindere   In  L   R.S.S,  la  Ulianovsk,  se  con­  —  Băcia  şi  C ristur,  oraşul  rc gional  Deva.
         m ultim ilenară.  A  lost  distrus  de  tu-   rate  de  precizie,  maşini  şi  utilaje                                din  S.U.A.  a  pus   struieşte  o  centrală  atomică  mobilă   La  concursul  pentru  ocuparea  postului  de  secretar  al  C om itetului
         tari,  asediul  de  turci,  mistuit  de  in­  pentru  iădustriu   textilă,   mobilă,                                  la  punct  un  apa­  denumită  „Instalaţie   atomică   în   executiv  al  Sfatului  popular  al  ora şului  raional  Petrila,  pot  să  se  în-
         cendii.  S-a  Întării,  înconjurindu-se   stole,  produse  lactate,  preparate  de                                    ra t  care  va   per­  b lo cu ri-pilc”  sau  pe  scurt  „AR BU S ".   scrie  cei  ce  au  studii  medii  sau  echi  valente cu  acestea  şi  au  stagiu  (prac-
                                                                                                                                                                                       ticâ)  de  7  ani  în  domeniul  m uncii  adm inistraţiei  de  stat,  de  preferîn-
         cu  ziduri,  s-a  lortilicat  cu  turnuri   carne  etc  Această  varietate  de  pro­                                   m ite  scafandrilor   Constructorii  sovietici  au  proiecta­  ţâ  la  sfaturile  populare.
         şi  bastioane I  Cu  sute  de  ani  in   duse  duc  laimu  oraşului,   aht   in                                       ca  şî   sportivilor,   t-o  in  blocuri  separate.  Ansam blul   La  concursul  pentru  ocuparea  postului  de  secretar  al   com itetului
         .vioui,  aici  se  încrucişau  caravane­  tară.  cil  şi  In  peste  50  de  alte  lari,                              să  poarte  conver­  blocurilor  arc  o  greutate  totală  dc   executiv  al  sfatului  popular  comun al,  pot  să  se  înscrie  cei  ce  au  studii
         le  neguţătorilor  din  A pui  şi  O ri­  unde  sini  exportate   mărfurile  de                                       saţii  între  eî   în   260  dc  tone.                  medii  sau  echivalente  cu  acestea  si  un  stagiu  de  cel  puţin  5  ani  în
         ent ;  uneori,  Sibiul  ern  loc  de  be­  aici  Astăzi,  Sibiul,  cu   cel   peste                                   tim p  ce  se   află   Pentru  prima  oară  în  lume   s-a   muncă  la  sfaturile  populare,  iu  invăţăm înt  sau  în  alt  domeniu  al
         jenie  pentru  dom nitorii  romini  de   109.000  locuitori  ai  săi,  dă  anual  a                                   sub  apă.  Este  vor­  folosit  ca  moderator  şi  fluid  pur­  adm inistraţiei  de  stat.
         dincolo  de  Cârpeli  in  Iota  prim ej­  produci ie  industrială  qloba/ă  in  va­                                   ba  de  un  cilin d ru    tător  dc  căldură,  un  lichid  organic   De  asemenea  pot  să  se  înscrie  şi  absolvenţii  şcolii  de 7 ani  care  au
                                                                                                                                                   —  gazoil  hidrostabilizat,  ridicat  la
         diei  otomane.  In  1848.  Sibiul  u  lost   loare  de  aproape  2  miliarde  lei.                                    de  oţel  inoxidabil   o  temperatură  dc  250  grade.  Com­  un  stagiu  de  cel  puţin  10  ani  în  mun cu  In  sfaturile  populare  sau  în  alt
         sediul  trupelor  revoluţionare   din   I.a  Sibiu  au  apătul  noi  cartiere,                                        care  cuprinde  un   bustibilul  folosit  este  uraniul.  domeniu  al  adm inistraţiei  de  stat.
                                                                                                                                                                                          Cererile  de  înscriere  Ia  concurs  se  vor  depune  la  Com itetul  exceu-
         Ardeal.                            cu  sute  de  apartamente  cnntorla-                                               am plificator  şi  un                                   tiv  al  S fatului  popular  regional  Hu nedoara,  în  Deva,  pînă  la  dala  de
           In  acest  oruş  vectii,  care  post rea­  bile.  Siluetele  zvelte  ale  schelelor                                 em iţător,  alim en­  Termometru  electronic            ÎG  m artie  19G4.  fiind  însoţite  de următoarele  acte :
         lă  între  zidurile  caselor  sale  cu  us-   \estesc  prezenta  unor  noi  şantiere                                  tate  de  baterii  si                                      •   copie  de  pe  actul  de  naştere :
         pcct  medieval,  Iile  din  istoria  pa­  de  locuinţe...  tn  Tcrc/.iunum  —  ;na-                                   care  perm it  trans­  întreprinderea   „L le klio rn e d iţiiia !‘   •   actul  de  studii  în  original  sau în  copie  legalizată  :
         triei  noastre,  se  altă  multe  edificii   hatuua  de  piuă  mal  ieri  —  se  rid i­                               miterea   vo rb irii.  din  Lubliana  a  pus  la  punct  pro­  •   dovadă  asupra  stagiului  în muncă  în  adm inistraţia  de  stat  ;
         interesante.  Ele  alrarj  alenlia  oa­  că  un  nou  cartier  modern                                                   In  loto :   Con­  ducţia  de  termometre  medicale  elec­  •   certificat  de  sănătate  eliberat  de  circum scripţia  sanitaro  sau  poli-
                                                                                                                                                  tronice.  Spre  deosebire  dc  termo­
         menilor  (le  ştiin/ă  şi  turiştilor  In   Noile  evadate,  mogazinete  mari,                                        versaţie  pe   fu n­  metrele  cu  mercur,  care  reacţionea­  clinica  de  care  aparţine  candi datul  :
         centrul  Sibiului   este  muzeul  Bni-   t/uminalut  Ifuorescent  dau  Sibiului                                       dul  unei  aoc.    ză  încet  la  m odificări  de  tempera­  •   dovada  situaţiei  m ilitare  clib  erată  dc  comisariatul  m ilita r  (pentru
         kenlhat.  o  construcţie  In  stil  baroc.   aspectul  urnii  oraş  modern  In  cursul                                                    tură,  term om etrul  electronic  poate   bărbaţi) :
         V izitatorul  intilneşle  aici  lucrări  v*:t-   după-amiez.elor,  mii  de  sibieni  se                                                  stabili  cu  mare  precizie  în  numai   o  autobiografic.
                                                                                                                                                                                          Concui-sul  va  avea  loc  !a  Comî letnl  executiv  al  Sfatului  popular
         loronse  de  Rubens,  Van  Dycli,  Ti-   îndreaptă  de  cele  mai  multe   ori                                                            trei  secunde  temperatura  corpului   al  regiunii  Hunedoara  cu  sediul  in  Devii,  str.  Dr.  Petru  Groza  nr.  22,
         y.ian,  Poussin,  Grigorescu.  Andre-   spic  cluburile  amc/iajo/e  pe  lingă                                                           omenesc.                             în  ziua  de  26  martie  1964,  orele  9.
         escu.  Lnchian,  tipărituri  rare  din  se­  uzine  şi  instituţii,  spre  bibliotecile                                                    Aceeaşi  întreprindere  a  început  să   Concursul  va  consta  dintr-o  pro bă  scrisă  şi  una  orală  asupra  cunoş-
                                                                                                                                                   producă  şi  aparate  electronice  „Le-
         colele  XV  şi  XVII.   Deosebit  de   înzestrate  cu  mii  de  volume  în  d i­                                                         rikont*',  folosite  pentru  analiza  sin-   tin ţe lo r  în  domeniul  construcţiei  şi adm inistraţiei  de  stat.
         valoroasă  este,  de  asemenea,  clă­  ferite  limbi,  spre  numeroasele  ci­                                                            getui.                                  Tematica  problem elor  concursu lui  se  poate  consulta  la  Comitetul
         direa  primei  tipografii  din  Transil­  nematografe,  spre  teatrul  unde  func­  Alergători  fenomenali                                                                    executiv  al  Sfatului  popular  regio nai  (secţiunea  secretariat-adm inîstra-
         vania,  construită  in  anul  1529.  In   ţionează  două  sedii  —  una  In  lim ­                                                           Autom atul  de  taxat            liv),  precum  şi  la  comitetele  execu live  ale  sfa tu rilo r  populare  raionale,
         biblioteca  oraşului,  veche  de  un  se­  ba  romină  şi  alta  In  limba  germa­                                                                                            orăşeneşti  si  comunale.
                                            nă.  Viala  oamenilor,  a  întregului   In  Mexic  de  pe  acum  se  vorbeşte   de-a  dreptul  neverosimil,  dar  e  fapt   care  dă  restul
         col,  se  aflu  documente  şi  scrieri  In­                         despre  o  posibilă  senzaţie  la  Jocu­  cu  Luis  Rohas  a  alergat  560  km.  în
         tr-o  colecţie  care  cuprinde   1500   oraş.  a  căpătat  un  sens  nou.  lum i­  rile  Olimpice  care  vor  avea  loc  in   72  de  ore,  iar  un  alt  indian  —  ta-   In  troleibuzele  şi  tram vaiele  din
                                            nos.  Stră\ echiul  oraş  si-a  rcdnbln-
         piese  si  peste  250.000  de  volume.                               todmna  acestui  an  la  Tokio   După   ralnim ara  a  fugit  în  5  2ile  960  km.   oraşul  Plovdiv  (R.  P.  Bulgaria)  a
                                            dii  tinereţea.
         A ici  se  păstrează  diploma  de  li­   T K A IA N   CATIVCESCU    cum  se  ştie,  la  jocurile  precedente,   La  concursuri)  alergătorii  din  Sie-   fost  introdus  un  aparat  automat  care
         bertin  a  trădătorului  Iul  Horia,  do­                           desfăşurate   la  Roma,   abisinianul   rra  Madre  fug  desculţi  sau  încăl­  poate  da  restul  atunci  cînd  sînt  in ­
                                               corespondent  Agerpres  pentru   B ikila  Abebe,  în  vîrstă  de  28  de   ţaţi  cu  guaracia  (un  fel  de  sandale).  troduse  monc2i  cu  o  valoare  mai
         cumente  istorice  purlind  pccefi/e  lui
                                                      roşiunea  Braşov       ani,  soldat  din  garda  personală  a   C hiar  şî  animalele  sînt  neputin­  mare  dccît  costul  biletelor  respec­
         Va sile  Lupu  şi  Siqismund  Ba thory,
                                                                             îm păratului  Etiopiei,a  parcurs  des­  cioase  în  fata  unor  astfel  de  fugari   tive.  Noul  aparat  este  prevăzut  cu
         corcspondenln  lui  I.  i.  Caraqiale  cu                           culţ  distanţa  de  42  km.  în  2  ore,  15   neobişnuiţi,  care  gonesc  vinatul  prin   patru  fente  (deschizături)  dc  dife­
         Horia  Petra  Petrescu,  fost  bibliote­                            minute,  IC.2  secunde.  O  astfel  de                               rite   grosimi,  p o trivit  unui  număr
         car  la  Sibiu,  manuscrise  ale  lui  A1.   Linişte  cu  ajutorul   perform anţă  n-ar  constitui  n  pro­  stepă  pînă  cînd  acesta  cade  frîn t   corespunzător  dc  valori  monetare.
                                                                                                                de  oboseală.  Rezistenţa  neobişnuită
         Emlnescu.  G/i.  Coşbuc,  Alecsandri.                                blemă  pentru  indienii  din  trib u l   şi  însuşirile  fiz.ice  excepţionale  per­  Restul  este  plătit  pe  ioc,  în  func­
         Ion  Slavici.  Alexandrii  V/a/iu/ă  vi     zgomotului              taralm m m a  („tarahum ara*  înseam­  mit  indienilor  tarahuniara  să  aler­  ţie  dc  moneda  introdusă  in  fenta
         m ul\i  al(l  reprezentanţi  de  frunte  ui                         nă  alergător).                    ge  şi  iar  să  alerge,  fără  sa  sc  mai   respectivă   Inovaţia  bulgară   ş tir­
                                             Inginerul  sovietic  prof.  Bukovski                                                                 ii eş te  un  deosebit  interes.
         lite ra tu rii  noastre.          a  term inat  probele  de  verificare  ale   Indienii  acestui  trib   trăiesc   în   oprească.
           Oraşul  de  jos  şi  oraşul  de  sus,   unui  aparat  care,  combălînd   râul   regiunile   centrale   ale   platoului                    Laser  portativ  polonez
         leqate  între  ele  prin  scări,  prin  pla­  prin  rAn,  perm ite   să   suprime  în   muntos  Sieira  Madre  din  Mexic  şi
         nuri  înclinate  Şi  uUcioare  .ce  şer­  apartamente  orice  fel  de  zgomote,   sînt  consideraţi  cei  mai  buni  aler­  Aplicaţiile  electronicii   La  laboratorul  de  aparate  pentru
                                                                             gători  din  lume  pe  distanţe  lungi.
         puiesc  pe  sub  vechile  ziduri,  işi  ca­  indiferent  de  sursa  —  stradă,  apar­                                                    măsurători  ştîîn*îfice  al  Institu tu lu i
         pătă  pe  zi  ce  trece  o  nouă  tine­  tamentele  vecine  etc.   Probele  an   Taialuim ara  aleargă   cu   uşurinţă   în Mausoleul „V.i. Lenin“  de  Fizică  ai  Academiei  de  Ştiinţe
                                                                             cite  270  km.  facă  oprire.  In  fiecare
         rele.   In  construcţiile  recente  a ii   fost  concludente.  Aparatul  care  se   an  la  ei  se  organizează  întreceri,  de­  In  prezent,  în  Mausoleul  unde  este   din  R.  P.  Polonă  a  fost  construit
         oraşului  se  Îmbină  armonios  măre­  branşează  la  un  aparat   de   rad;o   numite  „karrera",  care  se  dispută   păstrai  corpul   neînsufleţit  ak   lui   sub  conducerea  îng.  Stanislaw  Siem-
                                           obişnuit,  absoarbe   zgomotele   de                                                                    pînski,  un  laser  portativ  cu  rubin.
         ţia  trecutului  cu  prezentul  unu.  so­                                                              V.  1.  Lenin  se  efectuează  im portan­                                  ^  Boqat sortiment de mărţişocn
                                           joasă  frecvenţa  si  le  transformă  în   nu  pe  drum uri  amenajate,  ci  prin                        După  părerea  c o n d u c to rilo r,  ero­
         cialist.                                                            stepă,  prin  m unţi  şi  peste  rin ri.  D is­  te  lucrări  cu  caracter  tehnic  pentru
                                           senina le  electrice  de  frecventă  şi  de                                                             area  unei  asemenea  instalaţii  por­  cjâsiti /a magazinele cooperaţiei de conşum
           Sibiului  de  azi  ii  este  caracteris­  puteri  date   El  reconverteşte  apoi   tanţa  este  de  circa  270  km.  Acest   asigurarea  unui  regim   optim   dc   tative  constituie  o  nouă  etapă  pen­
          tică  viola  nonă,   trepidantă,  cure   aceste  semnale  în  sunete  cu  ace­  Mipermnraton  a  fost  deja  parcurs   conservare.  Electronica  este  chema­  tru  pregătirea  de  noi  mcdele  caro
          pulsează  pretutindeni.   In  ultim ii   leaşi  frecvente,  dar  cu  faze  opuse.   în  27  de  ore,  ceea  cc  nu  este  de   tă  sâ-si  aducă  o  contribuţie  im por­  vor  pune  bazele  folosirii  pe  scară
         ani.  oraşul  s-a  imboqălit  cu  nume­                             mirare,  avînd  în  vedere  că  în  anul   tantă.  Traducioare   speciale  insta­
                                           Undele  sonore  se  anulează  şi  rezul­                                                                largă  a  laserelor  cu  rubin  în  chi­
         roase  întreprinderi   industriale  şi                              1927  o  tînără  de  14  ani  a  fugit  )4.">   late  în  sala  m ortuară  voi  sem nali­
                                           tatul  este.,  liniştea  totală.  Dispo­  km.  în  14  ore  şi  42  minute,  tar  un   za  dispozitivelor   electronice   cele   mie,  industria  constructoare  de  ma­
         economice:   Maşinile  modeme  şi  zitivul,  pe  cit  de  sim plu  pe  atît  de   alergător  a  străbătut   aceeaşi  dis­  mai  mici  ra diaţii   ale  m icroclim ei.   şini.  mecanica  de  precizie  şi  medi­
         u tila ju l  de  marc, productivitate  mon­                                                                                               cină.
                                           eficace,  este  menit  să  fie  dc  mare   tanţă  în  14  ore  şi  53  de  minute.  Dispozitivele  electronice  la  rîndut
         tate  In  ultim ul  timp  asiqură  lucră­                             Doi  indieni  necunoscuţi  au  aler­  lor  vor   trim ite    comenzi   tuturor
          rilor  un  mare  (/rad  de  mecanizare   ajutor  în  lupta  dîrză  care  se  duce   gat  100  km  în  8  ore  şi  32  minute,   agregatelor.  Pe  un   panou   special   Un  nou  creier  electronic
          şi  automatizare.  ia   Sibiu  se  produ­  în  întreaga  lume  îm potriva  zgomo­  iar  Juan  Maseira  a  parcurs  dis­  operatorul  va  putea  urm ări  în tre­                               Magazinele  Agrosern  au  pus  în  vînzare  cantităţi
          ce  u tila i  minier  si  pentru  indus­  telor.                   tanta  de  265  km.  în  27  dc  ore  Parc  gul  proces  de  prelucrare  a  aerului.  La  Academia  Polonă  de  Ştiinţe  a   mari  de  seminţe  de  legume  într-uu  sortim ent  m ai1
                                                                                                                                                   început  să  funcţioneze  un  tuni  cre­            bogat,  care  asigură  producţii  mari,  cu  calităţi  cu*
                                         ■ ■ i ■ ■■  ■  ■■ ■■  mmmm , m   i m  ii  di u
                                                                                                                                                   ier  electronic.  Este  vorba  de  o  m a -‘         inare  $i  tehnolotrce  superioare.
                                                                                                                                                                                                         Soiuri  pentru  sere,  răsadniţe  şi  c u ltu ri  în  cîm p;
                                                              ţa                                                                                   şină  electronică  dc  calcul  „Z A M -3",          produse  de  staţiunile  experimentale  ale  Instirutu*'
                                                                                                                                                   construită  dc  un  grup  dc  colabora­
                                                                                                                                                   tori  ai  In stitu tu lu i  dc  maşini  mate­       lui  de  cercetări  hortiviticole  şi  gospodării   agri­
                                                                                                                                                                                                       cole  de  stat.
                                                                                                                                                   matice  de  pe  lingă  Academia  Po­
              C roitorul  Ral,  şei  dc  scciic   La  Orăştic  funcţionează  un   Popicari  sînt,  popicărie  este...  dar...                      lonă  dc  Ştiinţe,  sub  conducerea  prof.   Depozitele  Agrosem  desfac:
             la  cooperativa  „Retezatul"  din  magazin  „ludo-bar"  unde  se                                                                      Luluszewicz.  Cu  ajutorul  acestei  ma­
                                               viiul  şi  băuturi  spirtoase.                                                                                                            P O R U M B
             H'Jtcq.  cnnlcctioncază  haine  cu                                                                                                    şini  sc  pot  efectua  o  scrie  dc  ope­
                                                                                 Tocmai  de  la  acest  „dar..."  por­ uşa  popicârici  a  apărut   un   lacăt  (
             multe  (Iclcctinm .                                                neşte  necazul  membrilor  U C F S.  ai  care  constituie  un  avertisment  pen-  I   ra ţii  m atem atice:  adunările  şi  scă­  Seminţe  din  hibrizi  dubli  de  mare  productivitate
                                                                                asociaţiei  sportive  din  Lăpusnic,  ra­  tru  oricine  se  mai  qindcsle  sâ  prac-  4   derile  cu  o  viteză  dc  14.000  dc  ope­  [cu  perioadă  de  vegetaţie  de  la  105—145  zile,  pen-
                                                                               ionul  llia.  Dar  iată  cum  stau  lucru­  ficc  acest  sport.   j|  raţii  pc  secundă,  în m u lţirile   —  4.000   ti.tru  cultura  uscată  sau  pentru  irigaţii,  pentru  boabe
                                                                                rile.  Asociaţia  care  cuprinde  un  nu­  Popicarii  dc  la  Lăpuşnfc,  optimişti,                      siloz.
                                                                                măr  de  aproupe  80  membri  a  creit  aşa  cum  stă  bine  de  utilei  sporii-  I   şi  îm p ă rţirile   —  1 000  de  operaţii
                                                                                printre  altele  şi  o  secţie  de  popice,                        pc  secundă.
                                                                                                                vilor,  nu  şi-ou  pierdui  încă  nădej-  !■
                                                                                tn  cadrul  acesteia  activează  nu  mm   dea.  Ei  speră  că  încă  in  această   Acest  creier  electronic   modern
                                                                                pnim  dc  oO  membri  ai  asocinlici,   iarnă  problema  popicărie/  se  va  re­                                           CULTURI  TEHNICE
                                                                                iubitori  ai  acestui  spoit.   zolva,  avînd  posibilitatea  de  a  se   poate  fi  folosit  atît  la  autom atiza­
                                                                                  lată  insă  că  o  dată  cu  venirea                             rea  lu crărilor  legate  dc  conducerea                Seminţe  dm  soiuri  raionale,  rezistente  Ia  boli  şi
                                                                                                               pregăti  pentru  noi  concursuri  Cei  -
                                                                                iernii,  iu  Lupuşnic  seci ia  de  popice                                                                             dăunători,  cu  însuşiri  tehnologice  superioare,  create
                                                                                nu-şi  mai  poale  desfăşura  aclivilo-  In  drept  urme uză  a-şi  spune  cu-  1   economiei  naţionale,  cît  şi   pentru   de  Staţiunile  Experimentale  ale  Institutului  Central  de.
                                                                                lea.  M o tiv u l?  Foarte  simplu.   Pe  Violul.              1   cercetări  .ştiinţifice.                            Cercetări  Agricole.
                                                                                                                                                                                         PLANTE  DE  NUTREŢ
                                                                                                                                                                                         Seminţe  de  plante  furajere  din  provenienţe  va­
                                                                                                                                                                                       loroase.  raionale  în  diferite  zone  pedoclimatice  care
                                                                                  Păi.  spuneţi   şi  dumneavoastră,   vastâ-.va  o  c/ieamă   Voichila.   nu   telefon  decîl  dormeam  Pină  Iu  u r­
                                                                                tui-i  bine  să  ai  Ictgţzn  acasă?  Vrei   Uva r   $i  a  inclus  telelonul.  Ei,  ce   mă  m-am  trezit  cu  o  insomnie  cum   "‘ asigură  furaje  cu  valoare  nulritiră  ridicată  şi  seminţe
                                                                                să  ştii  cînd  pleacă  un  tren,  ridici   mai  zici  ?           putini  cred  că  au  cunoscut.  Ce  să   :*de  ierburi  perene  pentru  înţeleniri  de  taluzuri,  te­
               Unul  scurt,  a ltul  prea  lung,                                receptorul,  formezi   numărul   şi...   Intr-adevăr,  ce  să  mai  zic ?  De   tuc.  m-am  prezentat  Iu  medic.  Mă   rase  ele.
               M înecile  nu  s-ajung.                                          a lli)  vrei  să  mergi  undeva  cu  ta­  unde  \ă  şt/e  mama  că  „ l.R V.A   '   consultă  omul  după   toate  legile,
               C L IE N T U L :  —  Păcat,  că  ar                              xiul  procedezi  la  tel;  ai  nevoie  să   o  numele  unei  întreprinderi,  care   mă  ntreabă  ce  măninc.  cum  mă  îm­
                 fi  fost  costum  frumos...                                    v orbeşti  cu  n  persoană  din  oraş,  ie   are  numărul  dc  telefon  apropiat  dc   pac  cu  sofia,  cu  colegii  de  muncă,   POMI  FRUCTIFERI
               C R O IT O R U L:   —   Dumnea­                                  loicjscşti  de  lelclon.  Ei.  dar  cite   al  meu.  Am  încercat  eu  să-î  explic,   cu  ce  mă  ocup.  dacă  am  —  auziţi   Intr-un  bogat  sortiment
                voastră  să  fiţi  sănătos  !                                                                    dar  nici  n-a  vrut  să  mă  asculte.  dumneavoastră ?  —  telelon.   Dar              VI Ţ E
                                                                                servicii  nu  aduce  bălrinul  tclelon I
                                                                                                                   —  II  spun  ncvesli-ti  tot  şi  plec.   cite  nu  m-a  inlrebot I  $i  cind  mă      Din  soiuri  de  masă  şî  de  vin,  altoite  pe  port-altoi
                                                                                  Numai  că  uneoti  aduce  şi  dexet-                                                                                 pentru  diferite  tipuri  de  sol.
              Tov.  Braia,  directorul  clubu­                                  vicii.  Da.  da.  Uite,  mie  de  exemplu.   La  line  nu  mai  am  ce  căuta  aşteplam  să-mi  pună  un  diagnostic
             lui  m uncitorilor  dc  ta  grupul                                 Eiu  s-o  pălesc  u rii;   dur  ce  spun,   Bineînţeles  că  s-a  /inut  de  cu-   —  ce  mai  —  grozav,  ba  poale  să
            dc  laminoare  Pcştiş   nu   du   Aici  da  î  Aşa  lactate         c-am  şi  pâ(it-o.   Cum  s-q  in tim -   vint   Acum  i-am  scris  o  scrisoare   mo  trim ită  In  vreun  sanalorm  —
            alenlia  cuvenită  muncii  cultu­  Să  tot  bem  pe  sălui a te !   plai?  UHc-aşu-.                 in  care  i-am  explicat  din  nou  cum   păi  cc-i  de  glumă?  —  numai  ce-l
             rale  ta  club                   Cînd  plecăm  sâ  lin i  în  vervă                                 stau  lucrurile.  Poale  o  să  mă  infe-   aud :
                                                                                   M ai  zilele  trecute  a  venii  mama
                                              Şi  luăm  şi  dc  rezerv ' â . . .                                  lca</ă.  De  nu.  am  să  i  sciiu  din   —  Dumneata,  tovarăşe,  n-ai  ni­  F L O R I
                                                                                pe  la  mine.  A  adus  de  toa te :  şi                           mic I                                 Seminţe  pentru  culturi  comerciale,  parcuri  şi  gră-
                                                                                vin.  şi  (uică.  şi  cîrnati.  „$tiu  maică.   nou.  Ce  mal.  treabă  serioasă.   Si                ,rdmi  din  diferite  specii  şi  varietăţi.
                                                                                ştiu  că  ai.  du  ca  ale  mele  iot  nu-s"   nici  măcar  nu  ştiu  cui  să-i  mulţu­  Am  rămas  cu  gura  căscată.  Cum
                                                                                                                  mesc  că  s-a  pind it  să-mi  dea  de   vine  astu  ?              '<   IERBURI
                                                                                —  im i  spunea  ca.  Ce  moi,  m-arn
                                                                                                                  lucru !...                         —  A dică..  a i;  telelon  Dc  aceea   i    Pentru  spaţii  verzi,  terenuri  de  sport  etc.
                                                                                bucurat...  Pină  uici  totul  bine.  G hi­                        cşh  bolnav.  Dai  eu  nu  ie  pot  vin­
                                                                                nionul  meu  a  fost  că  am  găzduit-o   Aşa-I  cu  telefonul  Dar  acesta  a   deca.  Eşti  victima  unei  bo li:  tclelo-
                                                                                in  comera  unde-l  instalat  telelonul.   lo st  numai  începutul.  Ce  mi  om  zis   nomania  Boala  asta  e  nouă  pe  me­  ADRESATI-V A  T U T U R O R   UNITĂŢILOR \
                                                                                                                  eu,  alai  frate  că  nti-i  de  joacă.  Dacă
                                                                                N ici  nu  s-a  făcut   bine   ziuă   şi                           leagurile  noastre,  dar  i-a  atins  pe   A        AGROSEM  DINŢARA  CARE  VA  LIVREAZĂ  DINj
                                                                                „z.birrr"  telelonul.  Nu  ştiu  ce-o  li   sc  tepelă  lucrurile  si  intră  nevasta  mulfi.  Se  manifestă  intr-un  tel  des­  A  DEPOZITE  $1  MAGAZINE  SEMINŢE  SI  MA  1
                                                                                \ orbit  moina  ta  telelon  şi  cu  cine,                         tul  de  sim plu:  bolnavul  simte  ne­             TERIAL  SADITOR  DIN  SOIURI  CU  AUTENTl\
                                                                                dar  ştiu  că  abia  a  lăsat  receptorul                          voia  să  dea  mereu  telefoane,   la   f i         CITATE  ŞI  VALOARE      CULTURALA      GARAN-
                                                                                in  turcă  şi  m-a  şi  luat  in  pi im ite :  O  I  l e t o n     oricine  Nu  tine  seama  că-i  noapte,   fl  *     TATA.
                                                                                  —  Păi  bine  maică,  aşa  te-am  edu­                           că-i  zi  de  lucru  ori  de  repaus,  ce   ţ   Agrosem
                                                                                cat  cu  ?  Se  poote  să-mi  luci  tu  de-a/                      mar,  nu-i  interesează  nimic  decit
                                                                                                                  Iu  bănuieli  ?  iu  să  mu  culc  cu  in   s’ă  vorbească  la  telefon.  Şi.  co-i  mai
                                                                                de  astea  ?  Te-am   crescut   muică                              curios,  urmarea  bolii  m j-i  atinge  pe
                                                                                greu.  cu  sudoarea  Inintii,  le-am  d h    corner a  cu  lelelonul  şi  să  răspund   bolnavi,  ci  pe  cei  din   im ul  lor.
                                                                                                                 cină  sună.  Zis  şi  tăcut.  Pe'  la  II
                                                                                la  şcoli  să  ajungi  om  învălui  si                             Bineînţeles,  uluru  de  cazul  cind  sini
                                                                                                                  seara  insă.  cind  abia  adormisem,
                                                                                cînd  colo  uite  cc-ai  ajuns!  N ici  nu   sună  unul ■          piinşi  de  organele  in  drept;   căci
                                                                                s  a  luminai  bine  de  ziua  şi  te-rt  şi   —  Gaia ?  —  întreabă  cl.  lelmion  permite  şi  acest  lucru  chiar
                                                                                căutat  una  ta  telelon I  Ah,  de-aş                             ducă  centrala  tclelonică   e  auto­  ÎNTREPRINDEREA  DE  GOSPODĂRIE
                                                                                cunouştc-o  eu...                 —  Nu.  tovarăşe,   qieşcolă  —  I»
                                                                                                                  răspund  eu.                     mată.
                                                                                  Am  incctcut  eu  să-i  spun  c-o  It   Al ai  tirzui  —  ceasul  meu  arăta   —  Şi-ahinci  —  il  înlreh  eu  des­
                                                                                lost  greşeală.  dur  cmc  să  nui  crea­                          curajat  —  ce-i  de  făcut  ?  Poale  c-at
                                                                                                                 oro  2  —  m-a  întrebat  unul  dacă  e                                           ORĂŞENEASCĂ  BRAD
                                                                                dă  ?
                                                                                                                 abatorul ;  pc  ta  ora  4  am  lost  intre-   li  bine  să-i  tratăm  pe  bolnavi  ?
                                                                                 —  Greşeală  zici,  ai?  Păi  ia  a seni­                           —  Fireşte  că  trebuie.  In  primul
                                                                                lă  şi  fu  a ici...  că  fiu  minte  lot,  din   but  cil  e  ceasul;  pe  io  5  un  b/ne-   rind  e  necesar  să  le  administrăm
                                                                                                                 voitoi  s-a  interesul  de  sănătatea
                                                                                lir  in  p u r..  Sună  lelelonul.  „Da"  —   mea.  Da  (la,  vă  rog  să  mă  credeţi   o  doză  mare  de  bun  simt.  Apoi.  vom   angajează  Imediat:
                                                                                zic  eu.  „Cu  N icu“  —  zice  eu.  ,.Dn                          vedea;  poate  recurgem   lotuşi  ia
                                                                                cc-ai  cu  el?"  —  o  întreb  eu  „M ă   că  u$a  s-o  înlim plut.  In  noaptea  ur-   serviciile  tehnicii...  —  doi  te h n ic ie n i  I  c o n s tru c ţii;
                                                                                piivcştc*  —  zice  cu.  z\uz.i  vorbă,   muloare  u  lost  şi  moi  şi  Pc  la  3   .Iată  cite   necazuri  mi-a  făcut
                                                                                pe  ea  o  pn\ eşte,  iar  pe  mi ne  nu !   sună  telefonul.  Ridic  receptorul  şi   mie  telelonul.   Dar   m-am   lecuit.   —  un  in g in e r  p ro ie c ta n t.
                                                                                Si-ahinci  i-am  zis-o:  „tu  ascultă  cu­  răspund.  Ua<  in  loc  să  aud  voce.   Acum  dorm  binc :   am  desfiinţai   Cond t>ile  de  angajare  sini  cele  prevăzute  de
                                                                                coană.  lă  bine  şi  vez.i-li  de  trebu­  aud  muzică.  Ascult  citeva  minute,   postul  telefonic.  Pe  mama  Insă  toi
                                                                                rile  dunulaic.  z\un  cc-fi  spun  eu  ?   z. ic  pouie  o  să  vorbească  o mut  pină   n-am  convins-o.  Zice  că  dc-aia  am   H.  C.  M.  nr.  1053.
                                                                                Ca  Nicu  e  om  serios,  c  însurat  Şi   la  urmă  şi  mai  şir  ?  i-oi  recunoaşte   deslllnfat  postul  ca  să  nu  mai  not
                                                                                are  şi  un  copil  Dacă  nu  (i-u  spus-o.   vocea  si  i-oi  mulţumi  pentru  plă­  li  dat  de  gol.  Aşa  că  tot  va  trebui   informaţii  suplimentare  se  primesc  la sediul
                                                                                li-o  spun  cu".  Ea  dc  colo  furioasă?   cerea  oferită!  Dat  cind  s-a  termi­  să-mi  instalez  telelon.  Dar  cil  timp   întreprinderii  din  Brad,  strada  Horia  nr.  18,
                                                                                „Da'  cine  eşti  matale  acolo ?  Nu  c   nat  meiodiu.  am  auzit  tonul..  nu  va  ft  lichidată   telefononmnia.
             N-are  om u-activitate ?        Cînd  el  prim ul  se  abate       Irva   „Nu  —  i-am  făial-o  eu.  Aici   5/  aşa.  trece  o  noapte,  trec  două,   n-o  fac.  Fie  ce-o  fi I  telefon  548.
             Cine  poate  să  susţină,       Să  îa  leafă  sau  chenzină       c  Maria,  mama  lui  Nicu,  iar  pe  ne-  trec  trei,  eu  mal  mult  vorbeam  la  NICU  NICULESCU
   1   2   3   4   5   6   7