Page 21 - 1964-03

■jţ..-g!nnaia-------- r-
. /.-D e v a \
IV
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. U N IŢ I-V Ă I
ÎNDEMN SPRE NOI SUCCESE

(Unui din Im

Nimu loon, mecanic principal pc pentru obţinerea unei comprimări folosite pentru ptotecţio capelelor
maşina dc şarjate nr. 5 de la sec- corespunzătoare. Apoi munco putea piloţilor la introducerea lor in cup­
imul socialismului lia de cocsilicare a Uzinei cocso- începe in cele mai bune condiţiuni. tor. Executind cu toată a/cnf/a com­
chimicc din Combinatul siderurgic Roadele exiqentei orqanizări a primarea piloţilor, in loc de 40 dc
Hunedoara cslc unul dintre cei snopi de lasclne, pe zi, sc lofoscuu
1.100 dc sidcrurqisti hunedoreni pe doar 20 dc snopi, ceea ce arată că
pieptul cărora străluceşte insigna numai din această sursă mecanicul
de „Fruntaş in întrecerea socialis­ Nimu loan a economisit in anul
tă ' pe anul 1063. A poposii aici cu trecut 2.100 lei.
8 ani in urmă, venind dinlr-un sat
In anul acesta sarcinile de pro­
Anul XVI. Nr. 2859 SIMBATA 7 MARTIE 1964 4 pagini, 20 bani din ţinutul Sebeşului. A indrăgit ducţie ale cocsarllor sînt şi mai
repede maşina pe care începuse să
lucreze după calificare, oamenii din mari declt in anul trecut. Nimu
colectivul cocscriei, meseria de me­ ioan şi-a luat anqaiaincntc la fel
canic. ti era necesară Insă o conti­ de m obilizatoare: reahz.aica qrali-
Vizita delegaţiei nuă sirquinlă pentru ridicarea mă­ cu lui zilnic dc producţie, reducerea
iestriei profesionale, pentru însuşi­ sparqcrilor pe p iloţi la numai 4 kq.,
C.C. al P.M.R. rea cunoştinţelor şi deprinderilor sporirea cu 2 la sută a rezistentei
necesare deservirii unui u tila i mo­ cocsului h ţâ de norma planificată,
la muzeul palatului de^' Comunistului Nimu Ioari nu i-a reducerea consumului dc lascine cu
lipsii această sirquinlă. 50 la sută. Rezultatele dc pinâ
An de an el răspundea ,.prezent"
din Pekin la loatc lormele de specializare şi acum sint de bun augur. De ia în­
a avul
ceputul anului Nimu loan
PEKIN 6 (Agerpres). — ridicate a cu lilicâ ril orqunizate in „zero" spargeri pe pilot, ceea ce în­
seamnă o economie de ci (ev a sute
cadrul secţiei. Acasă, rafturile bi­
In dimineaţa zilei de 6 marlie, bliotecii personale se Incărcau cu de tone de cocs.
membri ai delegaţiei Comitetului noi şi noi cârti din toate domeniile, producţiei pe maşină s-au văzut re­ De altfel cele peste 2 000 tone dc
Central al Partidului Muncitoresc lată cum a reuşit el să se alirme ca pede. Anqajam enlul privind redu­ cocs elaborate peste plan In acest
Romîn, conduse de tovarăşul Ion unul dintre cel mai buni mecanici cerea sparqcrilor cu 10 kg. pc pi­ an de către cocsarii hunedoreni, re­
Gheorghe Maurer, membru al Bi­ din scc(ic. lot, s-a realizat lună de lună trans- prezintă o realizare minunată, la
roului Politic al CC. al P.M.R., pre­ In combinat, lupta pentru spori­ lormindu-sc la s lirş ilu l anului, îm­ care mecanicul de pe maşina de şar-
cum şi persoanele care însoţesc de­ rea producţiei de cocs şi pentru re­ preună cn realizările intreqii sedii, jare nr. 5, comunistul Nimu loan,
ducerea consumului specific, a luat
legaţia au vizitat muzeul fostului o amploare deosebită. Cocsarit cău­ in peste 3.200 tone dc cocs in alara şi-a adus o contribuţie care justifică
planului.
palat imperial din Pekin, cunoscut tau pe toate căite să sporească pro­ încă o dală prezenţa pe pieptul său a
O altă iniţiativă valoroasă a me­
şi sub denumirea de „Palatul de ductivitatea muncii, să realizeze un canicilor. pe care comunistul Nimu insignei de „Fruntaş in întrecerea
iarnă". cocs dc înaltă rezistentă. Mecani­ a Imbrălişat-o imediat, a lost re­ socialistă
Delegaţia a fost însoţită de Sia cilor de pc maşina de şariare Ic re­ ducerea cu 50 la sulă a lascinelor
lan, adjunct al minislruiui culturii venea sarcina să reducă procesul U. L A L
al R.P. Chineze. Directorul adjunct dc spargeri pe piloţi sub cilra ad­
al muzeului a dat explicaţii asupra misă de 15 kg., contribuind astfel in
istoricului palatului şi a diferitelor mod direct la sporirea producţiei.
In acest sens s-a pornit o larqă ac­
exponate cuprinse în muzeu. ţiune. Nimu loan a fost unul dintre
anim atorii ei. El, şi alţi mecanici,
s au anqaiat să reducă sparqcrile
de la 15 kg. pe pilot la numai 5 Uq.
PRODUCTIVITATE ÎNALTĂ
Lupta pentru îndeplinirea anqa-
jameniului a inccixjt. Dc liccate
Succese deosebite au înregistrat co­ dată Nimu r.osen h locul dc muncă
lectivele reviziilo r dc vagoane de pe
raza It. C. IM. Sim cria şi in luna fe­ cu cct puţin 15 minute înainte dc
bruarie. Organizindu-sc mai bine începerea schimbului. Găsea ostiei
maşina in plin mers. In ucest inter­
munca şi, ca urmare, folosindu-sc val de timp putea să se convinqă
mai raţional tim pul dc lucru, s-a în­
dacă muşina funcţionează bine sau
registrat ia fiecare loc dc muncă o nu. Dacă era cazul, reparaţia ei se
productivitate ridicată. Astfel, in d i­ elcctuu imediat, înainte de începe­
cele de productivitate a fost depăşit rea noului schimb Tot ucum era
cu 31 la sută la S im cria-triaj, cu momentul să veriiîce dacă maşina
35,5 la sulă la Pcşti.ş şi cu 3,3 la sută este bine reglată, dacă muiul pentru
la revizia dc vagoane din staţia Si- comprimarea piloţilor se ridică sau
M aşinile unelte produse la U. IM. Cugir se bucură de apreciere pentru înalta lor tehnicitate. m cria-călători. nu la 40 dc cm. cil esle prevăzut
IN CLIŞEU : Un nou lot de freze gata să ia drum ul uzinelor.
B rig ăzi c o m p le x e
SĂ DÂM ECONOMIEI NAŢIONALE cu p la ta în a c o rd g lo b a l

La I. F. Haţeg valorificarea supe­
CIT MAI MULT CĂRBUNE! rioară a masei lemnoase constituie ccsta cu brigăzi complexe. Aceasta,
deoarece sc realizează şi o producli-
n preocupare permanentă a întregu­ \ita tc mai marc a muncii, iar planul
La conferinţa locală a sindicatelor găzile, sectoarele, in toate exploa­ natului carbonifer şi a lţi delegaţi, lui colectiv. In acest scop s-a trecut dc producţie sc poate îndeplini şi
Pettoşani au vo rb it m u lţi oameni. tările, dar să lupte in mod perma­ există posibilităţi de a se extinde la organizarea m uncii în parchete, în depăşi lună dc lună. Dovadă stă
In marea lor m ajoritate, delegaţii nent pentru creşterea prin toate In abatajele cameră iniţia tiva „Două brigăzi complexe cu plata in acord faptul că planul lunii ianuarie şi fe­
care au participat la dezbaterile mijloacele a p roductivităţii muncii, cîm puii de. cărbune în fiecare global şi la exploatarea lem nului in bruarie a fost îndeplinit şi depăşit.
purtate în cadrul conferinţei, au fost pentru îm bunătăţirea calităţii căr­ schimb, din fiecare aripă de aba­ trunchiuri şi catarge. In prezent în In februarie planul producţiei glo­
m ineri. U nii din Petrila sau Lonca, bunelui, pentru scăderea preţului de taj", in abatajele frontale — „Două parchetele în trep rinde rii noastre lu ­ bale a fost depăşit cu 1,CG Ia sută,
a lţii din Lupcni, Vulcan, U ricani sau cost. lişii de cărbune pe zi" ş.a. In organi­
Aninoasa. Fiecare cuvînt rostit a ic; In anul 1964, m inerii Văii Jiu ­ zarea întrecerii socialiste, organele şi crează 21 dc brigăzi complexe cu pla­ iar la producţia marfă s-a realizat o
a fost caracterizat p rin tr-o înaltă lui au de realizat noi sarcini de organizaţiile sindicale, vor trebui să ta in acord global, brigăzi care îşi depăşire dc 4,34 la sută. Dc aseme­
răspundere pentru soarta producţiei mare răspundere. Nevoile economiei aibă in vedere tocmai acest lucru. aduc o im portantă contribuţie la va­ nea, s-au dat peste plan mai bine dc
de cărbune. Ce am făcut şi ce tre ­ naţionale cer cantităţi sporite de După cum s-a subliniat la conferin­ lorificarea superioară a masei lem- 2.800 m.c. de m aterial lemnos de d i­
buie să mai facem pentru a scoare cărbune. In acest arr trebuie să se ţă, o sarcină de cinste a m inerilor ivoasc. Avind în vedere avantajele a- ferite sortimente. O contribuţie dc
din adîncul pâm întuiui cărbune mai obţină o creştere considerabilă a evidenţiaţi şi fruntaşi în întrecere cestei metode, s-a prevăzut, în pla­ scamă la aceste realizări şi-au adus Controlonrca dc calitate Sanda Tomescu din secţia depănat a în-
m ult, mai bun şi mai ieftin, pentru productivităţii m uncii, să se asigu­ este şi aceea de a transm ite celor­ brigăzile complexe din parchetele tic p rln d c rii „Sebeşul' din Sebeş, se preocupă in permanentă dc îm bu­
a asigura pîinea industriei noastre? re un avint şi mai puternic al ex­ lalţi m ineri iniţiativele, procedeele nul dc măsuri tchnico-organizatori- Jigorul, Hroţoni, Poiana Om ului, nătăţirea ca lită ţii produselor. Dcseo ii discută cu ‘ muncitoarele secţiei
lata citeva întrebări la carevs-au dat tracţiei cărbunelui. Pentru rezolva­ şi metodele înaintate de muncă, de cc, ca 75 la sută din masa lemnoasă asupra m ăsurilor ce trebuie aplicate pentru îm bunătăţirea ca lită ţii pro­
şi răspunsuri. rea cu succes a acestei sarcini sînt a-i ajuta să-şi îmbogăţească cunoş­ planificată să sc exploateze anul a- Margina şi Scorţaru. duselor. Ca urmare, muncitoarea Sanda Tomcscu este apreciată şi sti­
★ create condiţii Minele sînt înzes­ tinţele lor profesionale. A. GHEORGHE mată dc colectivul in m ijlocul căru ia lucrează.
M in e rii V ăii Jiului, aşa cum s-a trate cu maşini, utilaje şi mecanis­ O mai mare grijă trebuie să se tehnician Foto : V. ONOrU
subliniat la conferinţă, dau viaţă cu me. Unele din ele nu sînt încă fo­ acorde a ju to ră rii brigăzilor rămase Toate autobazele
entuziasm sarcinilor încredinţate di* losite pe deplin. Acest lucru se în- sub plan. In Valea Jiu lu i asemenea
partid, depun strădanie pentru a-şi lîm plâ fiindcă nu au fost înlăturate brigăzi mai există. O parte din a- cu planul depăşit
îndeplini cu cinste datoria lor faţă toate o p ririle şi avariile mecanisme­ cestea, din cauza insuficientei apro­ Din activitatea femeilor
de patrie. An de an, m inerii din Va­ lor şi a m aşinilor. Datoria organelor vizionări cu m aterialele necesare, Pentru colectivul de muncă dc la
lea Jiu lu i au obţinut noi succede în şi organizaţiilor sindicale este de a nefolosirii în mod raţional a tim pu- l.R.T.A. Hunedoara-Deva sfîrşilul lu ­
producţie, au dat ___________________ _________________ lui de lucru, nu-şi x a a A a i i
exemple minunate îndeplinesc în mod nii februarie a coincis cu noi satis­
de abnegaţie în însemnări pe marginea lu cră rilo r conferinţei ritm ic sarcinile de facţii. M obilizaţi de comunişti, lucră­ Forme atractive de educare intîlnîri săptămînale
muncă. Un pas se­ plan. Asemenea to rii autobazelor, mecanicii şi con­
rios înainte s-a fă ­ locale a sindicalelor Petroşani lipsuri se cer să ducătorii auto, au depus e fortu ri sus­ Com itetul comunal al fem eilor din Deseori se organizează seri lite ra ­ Cercul de citit organizat de co­
cut in anul 1963. fie înlăturate. M i­ ţinute pentru întreţinerea întregului Tciuş s-a ocupat permanent dc edu­ te cu tema „Femeia oglindită în li­ misia de femei din circumscripţia
Ca rezultat al a ctivită ţii pline de ajula m inerii pentru a înlătura ase­ nerii, aşa cum au aratat to­ parc auto în cea mai bună stare teh­ carea cetăţenească şi ridicarea nive­ teratură" unde se prezintă romane nr 3 a oraşului Lupeni este frecven­
elan, din Valea J iu lu i s-au trim is menea lipsuri, pentru a asigura mer­ varăşii Nicolae Nicorici, şeful Explo­ nică. Ca urmare, în luna februarie, lulu i dc cunoştinţe profesionale şi ci;tt* este „M am a" de M axim Gorki, tat de 30-35 de femei care locuiesc
industriei siderurgice, transporturi­ sul lor înainte pc căile progresului atării miniere Lupeni, Augustin Do- colectivul în treprinderii regionale de culturale al fem eilor. Această preo­ medalioane literare în care se fac cu­
lo r şi energeticii, peste plan, 129.000 tehnic. Maşinile cu care au fost în­ meier, miner, şef de brigadă de la transporturi auto a reuşit să-şi înde­ cupare este oglindită şi de diferitele noscute fig u rile unor oameni de pe străzile Ecaterina Varga şi Cri-
tone cărbune. zestrate minele sînt cei mai buni E.M. D îlja şi a lţi delegaţi, vor tre­ plinească planul producţiei globale forme de activitate organizate, in ca- ştiinţă şi literatură, concursuri şi şan. La şedinţele cercului ce se ţin
Despre munca plină de entuziasm prieteni şî cele mai bune ajutoare bui să aibă materialele necesare e- în proporţie de 107 la sută, iar la in ­ r<* csie cuprins un mare număr de consfătuiri pe teme d ife rite etc. odată pe săptămină sînt prezentate
a m inerilor din acest im portant ale m inerilor. Ele trebuie îngrijite, xecutârii lucrărilor. întreruperile şi O mare atenţie s-a acordat şi creş­ materiale legate de viaţa şi activi­
centru carbonifer al ţă rii vorbesc supravegheate cu atenţie. îngrijirea întîrzierile din cauza lipsei de apro­ dicatorii câlătorî-kilom etri şi tone- femei. De exemplu, în această lună te rii num ărului de cititoare. Pinâ a- tatea femeilor, expuneri educative
i un'jenează 35 cercuri de c itit, un
în mod convingător şi rezultatele fiecărei msşini, a fiecărui utilaj va vizionare şi nefolosirii pe deplin a kilom etrice în proporţie de 118 la cum, în Teiuş 573 femei au devenit şi se organizează discuţii pe diferite
obţinute în acest an. In lunile ianua­ răsplăti pe m ineri prin productivi­ tim pului de lucru sint un mare rău sută şi, respectiv, 104 la sută. ii*c:o;'ât cu femeile la care participă
rie şi februarie s-au dat peste plan tatea lor mai înaltă, prin funcţiona­ în munca lor. In activitatea m ineri­ Cele mai bune rezultate au fost ob­ 30 tovarăşe, cursul „Şcoala mamei" cititoare active ia r 32 de femei au teme care interesează femeile.
mai m ult de 14.000 tone cărbune. rea lor din plin. Trebuie de aseme­ lor să existe regula : „N ici un m inut ţinute de autobazele din Deva, A lba- frecventat de 23 femei si alte forme. p rim it insigna de „P rieten al că rţii". In ultima.şedinţă a cercului a fost
Aceste succese au dovedit din nou nea să se aibă lot tim pul in vedere irosit dîn producţie". O asemenea invitat medicul losif Dudaş, care
că m inerii ţin la onoarea 1or, sini că înlocuirea muncii manuale cu organizare va ajuta fiecare brigadă Iulîa, Hunedoara şi Brad, care şi-an Scară literară le-a vorbit femeilor despre bolile
hoiărîţj să păşească cu încredere in munca la maşini şi utilaje, extinde­ să-şi îndeplinească înainte de ter­ depăşit planul între 5,8 şi II la sută.
prim ele rînduri ale întrecerii socia­ rea largă a mecanizării lucrărilor men sarcinile de producţie, să ex­ La obţinerea acestor succese merită Tn comuna Luneoiul de Jos, raio­ rin ţe la căm inul cultural sau în ca­ transmisibile.
liste ce se desfăşoară în cinstea ce­ reprezintă calea principală de creş­ tragă mii de tone de cărbune peste a fi subliniat aportul conducătorilor nul Brad, femeile s-au obişnuit să d ru l cercurilor de c itit.
lei de-a X X -a aniversări a eliberă­ tere necontenită a productivităţii plan. auto V ictor Marian, L iv iu M iînîuţ frecventeze cu regularitate cele 2 Aşa se face că la seara literară cu Expuneri atractive
rii patriei, pentru îndeplinirea înain­ muncii. Concomitent cu lupla pentru spo­ de la autobaza Hunedoara, Constan­ cinematografe săteşti, biblioteca co­ tema „Femeia în zilele noastre", or­
te de termen a planului de pro­ Nu esle însă suficient să avem rirea producţiei este necesar să sc munală şi să participe la toate acţiu­ ganizată zilele trecute, au venit ma­ In mai m ulte în tre p rin d e ţi şi in­
ducţie pe anul 1904. doar maşini şi mecanisme. Munca desfăşoare o muncă continuă pen­ tin Zlăvog, Adam Ilie de la autoba­ nile organizate pentru ele. Aceasta joritatea fem eilor din comună. Aici s titu ţii, gospodării agricole de stat
Pentru a se obţine asemenea în­ la aceste maşini şi u tilaje cere m i­ tru reducerea preţului dc cost pe za Deva, Adelslein Zoltan, Petru Ju- s-au prezentat d ife rite materiale care şi gospodării agricole colective din
fă p tu iri, au trebuit rezolvate o se­ nerului o calificare mai înaltă. Acest fiecare tonă de cărbune. M inerii, nea, de la autobaza Brad, şi Nico­ pentru că la îndrumarea com itetului
regiunea Hunedoara au avut ioc jo i
rie de probleme în dom eniul teh­ lucru trebuie să stea în centrul preo­ conducătorii sectoarelor, ai exploa- lae Kaduranu de la autobaza din comunal de partid, com isiile de femei oglindesc viaţa de azi a fem eilor din după-amiază adunări in întim pina-
nicii şi al mecanizării proceselor de cupărilor organelor şi organizaţii­ G II. CÂLINESCU A lba-lnlia. au organizat mai m ulte a ctivităţi ţara noastră, lupta lor pentru o via­
extracţie a cărbunelui, în domeniul lor sindicale. Anul trecui, aşa cum C. ALHEANU colective cu fem eile i vizionarea în ţă fericită precum şi unele poezii de­ rea zilei de 8 M artie. A u fost făcute
organizării activităţii oamenilor, s-a arătat în darea de seamă, au dicate m uncii si a c tiv ită ţii fem eilor. expuneri atractive despre participa­
probleme a căror soluţionare tre­ fost cuprinşi in cursurile de c a lifi­ (Continuare în pag. 3-a) corespondent colectiv a film elor, recenzii şi confe- M A R IA BENKA rea fem eilor la opera de construite
buia să asigure creşterea producţiei care şi de ridicate a c a lifică rii pro­ corespondentă a socialism ului in pairia noastră.
şi productivităţii muncii, reducerea fesionale peste 9.5.00 m uncitori, î im S
preţului de cost şi îm bunătăţirea maiştri şi tehnicieni. Organele sin­ In clipele de răgaz
ca lită ţii cărbunilor. dicale au datoria să vadă acum care
Minele au fast dotate cu maşini este eficacitatea acestui învâţăm int. 1
şi utilaje noi. In u ltim ii ani. nu M inerii trebuie să fie a jutaţi tot i* Jţ Zilele trecute, comisia de femei Ritmul muzicii i-a cuprins şi pe
4-
* •
numai câ s-a transform at Valea J iu ­ tim pul, să devină mecanizatori p ri­ Vi a hotărit să organizeze o seară de solii Rusu. Am indoi sini lăcătuşi in
lu i, minele sa ic, oraşele şi aşezările cepuţi, să-şi însuşească tehnica îna­ odihnă cit mai plăcută S-au lacul secţia de vagoane. A lături de ei la *
fale m uncitoreşti, ci s-a transform at intată de extracţie a cărbunelui IţbH m k in viia (ii şi alişc. Femeile din comi­ milia Bocşaru. El sudor in sectorul
şi caracterul m uncii în subteran. In- Introducerea unor metode înain­ sie s-au in q riiil ca ccn mai bună de vagoane, Iar sofia vopsitoare la
ir-u n singur an — 1963 — s-au chel­ tate, aplicarea unor in iţia tive în or­ muzică să Ite prezentă in acea sca­ atelierul dc locomotive. Elegant
tu it pentru lucrările de mecanizare ganizarea producţiei şi a muncii a ră la club. să asigure un bufet bine îmbrăcaţi, au venit să se distreze.
şi uşurare a muncii m inerilor aproa­ dat in unele exploatări rezultate asortat şi o sală frumos împodobită.
pe 100 de milioane de lei. Ca rezul­ bune. Extinderea lor, aşa cum a ...Ziua aşteptată a sosit. Sala clu­ Veselia şi zimbelelc au apărut pe
feţele lor încă de la prim ul dans.
tat al im portantelor investiţii fă­ arătat în cuvîntul sau iov. David bului C.F.R. Simcria cu un aspect Printre cei din sală se allă şi
cute an dc an, minele din Valea Jiu ­ Lazăr, prîm-secretar al Com itetului în g rijit, sărbătoresc şi-a prim it oas­ monlatoru/ de locomotive Zahatia
lui dispun azi dc o puternică bază orăşenesc Petroşani al P.M.R., nu peţii. Pe mese au lost Inimos Scrindlţâ cu soţia. Plini de bucu­
materială de producţie. sc* face in mod sistematic, orga­ aranjate pahare si scrumieie. In rie, închina fn cinstea rezultatelor
M inerii nu se pot însă m ulţum i cu nizat. Iurul lor, scaune. obţinute in săptămină care a tre­
ceea ce au realizat. Aşa cum au In exploatările miniere din Valea Primii care au sosit au lost mem­ cut. A venit şi lînârul montator
arătat m ulţi dintre delegaţi, în Va­ Jiulu i, aşa cum au subliniat tov. b rii orchestrei Toţi lucrează in pto- Constantin Tim olle din sectorul dc
lea Jiu lui trebuie s:'i se muncească Sabin Ghioancă, miner, şef de b ri­ ducţic. Fraţii Alexandru şi Petre cazangerie. Nu vrea să râminâ prea
şi mai bine. Datoria m inerilor este gadă la Lupeni, Gheorghe G iulgiu, Ebert. acordconişti, lucrează ca mult. Urmează şcoala medie sera­
să muncească astfel incit sa asigure preşedintele Com itetului sindicatu­ strungari ta atelierele R.M.R. lă şi a doua zI diminealâ are con­
nu numai depăşirea prevederilor lui de la K.M. Petrila, Gheorghe Ca- Simcria. loun Plcian şi Ale­ sultaţie la matematică.
pla n urilo r de producţie în toate b ri­ loianu, director tehnic al Combi­
xandru Orban, funcţionari, cinlă La o maso' din apropicie petrec
tu saxolon şi clarinet iar loan i>te- inginerul Remus Popa dc ia servi­
Nici o brigadă sub plan lan la baterie. Cu /of// lac parte din ciul organizarea muncii şi sofia.
lormalia de estradă a clubului. După Familia lot e linarâ. s-au căsătorit
Luna februarie a fosî încheiată de Uricani, în frunte cu com uniştii, pen­ ce şi-au acordul Instrumentele, qj dc curind. Este prima petrecere la
m inerii din U ricani cu un bilanţ tru ca sarcinile de producţie sa fie inlim pinat pc invitaţi cu muzică. care participă împreuna ca soţ şi
Ritul pe rind. aceştia intrau in sulă. solie.
rodnic. Folosind raţional tim pul de îndeplinite din prima pînă tu ultim a El iuc parte din marca lamitic a Ptintie in vila \i sc allă s» Inmilia
ic c iu , maşinile şi utilajele, ei au. sp o zî. Aceasta a făcut ca nici o brigadă Atelierelor de reparat material ru­ maistrului Nicolae Doroqa dc ta
rit randamentul de extracţie cu 70 de m ineri să nu rămînă cu planul lant. lală-l pe maistrul Niculac Tur- sectorul de vagoane, Viorel Măhăra
kg. p* post. Astfel, luna februarie a nerea) i/at. cinschi, care deşi arc 56 de ani. a cazangiu şi mulţi alţii.
Comisia de temei de ta Atelierele
lest încheiată de colectivul de mun- Continuind şirul succeselor, mine­ venit cu solia, dornici să petreacă R.M.R Simerla a reuşit să organi­
rit din Uricani şi-au depăşit şi în a- o seară plăcută. Lui Niculac h mai
c \ de a:ci cu un plus faţă de plan de zeze în cinstea zilei internaţionale
ceasiâ lună sarcinile. In primele place şi sportul. In tinerele a lost
3.055 tone cărbune. a femeii, o seară plăcută. care a
cinci zile, care s-au scurs din luna portar la multe echipe de lotbal. făcut ca oamenii să se cunoască
Rezultatele obţinute se datoresc mai tic, ei au extras peste plan mai Dar in această seară va li prieten mai bine.
strădaniilor depuse de m inerii din m ult de G00 tone cărbune. Recreaţie la Şcoala medic din Vulcan. Cile nu-şi împărtăşesc elevii in accslc citeva minute 1 cu muzica. M. VICTOR SîiMERIANU