Page 23 - 1964-03

Nr. 2859 Drumul socialismului Pag. 3

m I I i i Pe seama creşterii
m \\ * if i
„Ai învăjal Iu, învafă şi pe a1 ii productivităţii
w \ La Exploatarea m inieră Aninoasa
j se acordă atenţie sporită creşteri?
prod u ctivităţii m uncii. Com itetul de
m Pe Rozi na Na v radi, una dintre Pentru a se convinge dacă au în­ fie declarate evidenţiate în între­ partid a indicat conducerii tehnicu-
cele mai vechi muncitoare ale fa­ ţeles, le-a pus să repete cele de­ cerea socialistă. adm inistrative să ia unele măsuri
bricii „Căprioara** din Sebeş, am monstrate. — Vă puteţi lăuda. Rezultatele pentru extinderea procedeelor avan­
in tîln ii-o in m ijlocul unui grup de In zilele următoare, după ce le obţinute sînt frumoase — Ic-a sate dc lucru La nivel de sectoare
m m m m tinere. împreună cu acestea, dis­ spuse concret ce au dc făcut, le spus în ti-o zi Rozina Navradi. T o­ s-au luat măsuri p livin d asigura­
1 s i ® cuta despre organizarea cit mai dădu sâ execute cîtc ceva din p ri­ tuşi, nu sînt m ulţum ită de felul rea unor condiţii corespunzătoare
*•_____ V ** I u m W 'W -* ^ , judicioasă a muncii. ma operaţie. Rozina Navradi con­ în care vă ocupaţi de calificarea dc lucru brigăzilor de m ineri în
— înainte de începerea lucrului trola felul cum lucrează, le ajuta tinerelor. vederea folosirii depline a tim nului'
- *•■' * •* — le explică cn — este bine să vă în muncă. După ce au început să Firuţa Sântei, ştia unde bate Ea dc lucru. Toate acestea au permis
aprovizionaţi cu materialele nece­ stâpînească bine operaţia la care era aceea care se ocupase puţin cu 'V exoloataie să se realizeze o
productivitate de cea. 1,300 tonp pe
sare celor opt ore de munco, să ve­ au lucrat le-a pus să execute ope­ de calificarea m uncitoarelor din post. Colectivul sectorului nr 3.
« H S ! rific a ţi calitatea lor. M aterialele ra ţii din ce în ce mai complexe, brigadă De aceea, roşise ta faţă unde lucrează şl brigăzile de m i­
IţY r/,. • i p : ^ , trebuie aşezate aproape de masa care cercau mai m ulte cunoştinţe şi-şi p iio n i ochii in pâirunl. neri conduse dc Srhneider Franc isc.
Bulgarii Cilieorghe şi Casian Tralan.
■a Vte-/ J * r de lucru, în ordinea întrebuinţă­ profesionale. — Despre line-i vorba Ai învă­ a reuşit să realizeze o productivita­
I ® rii lor, in asn fel, incit tim pul ne­ La început, cum era şi firesc, lu­ ţat tu meserie, învaţă şi pe a lţii
productiv să fie elim inat cu desă- crările erau de calitate nu îndea­ — se adresă Rozina Navradi, to­ te (u 230 Ug cărbune pe post mai
virşire După aceasta, folosindu-vă juns de corespunzătoare. Pe zi ce varăşei Firuţa Sântei. mare decit cea planificată.
1 de model, treceţi la confecţiona­ trecea însă, datorită aju torulu i dat Pentru Firuţa Sântei, ziua aceea Pe baza creşterii p ro d u ctivită ţii
w m & d k rea căptuşelilor pentru poşete. a trecut foarte gicn. Prefera mai muncii s-a extras o im portantă can­
titate de cărbune. In prim ele luni
Deşi aceasta e prim a operaţie, ea bine sâ i se dea o spalmă, dccît să ale anului în curs colectivul E M.
nu este de Ioc uşoară. D im po tri­ C alificarea — fa nivelul i se spună astfel. Cuvintele „ai Aninoasa a depăşit olanul de pro­
vă, cere m ultă atenţie. Dacă se fehmcîi avansate învăţat tu, învaţă şi pe a lţii" o ducţie cu 2.017 tone de cărbune.
taie greşit căptuşeala, sau dacă apăsau, îi stăteau in urechi. Rozi­
cantitatea de vată care i se adau­ na Navradi avea dreptate. De ca­
R & ., iSS r~
gă nu este cea corespunzătoare, dc Rozina Navradi şi de muncitoa­ lificarea m uncitoarelor din b ri­ Pentru oţelării
produsul va fi de slabă calitate.
rele cu o bogată experienţă, tine­ gadă s-a în g rijit pica puţin.
La şcoala de conducători auto din Dobra sc acordă o deosebită atenţie pregătirii viitoarelor cadre Şi, pe rînd, Rozina Navradi le rele Firuţa Sântei, Bărbules Ius­ După discuţia avută cu Rozina C olectivul reviziei de voqoane Si-
de m uncitori. Aici, inginerii, tehnicienii şi m uncitorii cil experienţă in muncă sc preocupă cu pasiune de explică tinerelor loatc celelallc tina, Munteanu M ărioara şi altele Navradi, Firuţa Sântei a început m crio-lrioi, paralel cu preocuparea
instruirea elevilor. operaţii Apoi, le demonstra au început să lucreze din ce in ce să se preocupe mai m ult de c a lifi­ pentru tcaltznreu exemplară a pla­
nului de producţie şi onqujumcnielor
I:\ FO TO G R A FIE : In sala de cunoaştere a autom obilului, un grup de elevi studiază părţile compo­ practic cum trebuie să lucreze. mai bine, să dea numai produse carea tin e rilo r din brigada sa. luate In întrecerea socialistă, acor­
nente ble autom obilului. de calitate bună. Conducerea sec­ Le-a arătat cum să confecţioneze dă o (den/ie deosebită colectării tic-
ţiei marochinărie, întregul colec­ căptuşeala, cum se asamblează şi rului vechi. Din iniţiativa comunişti­
lor, aici mi lost otqaniiale in luna
cum se lipesc părţile componente
construite peste rîul Strei, în lun­
Participarea activi a deputaţilor la munca gime de 24 m etri, realizînd economii tiv, aveau numai cuvinte de landa alte poşetelor, cum se fac corect, februarie reuşile acfnm l pentru de­
la adresa lot. „A u prins, au prins
pistarea unor noi rezerve de mctaie
îndoiturile, Ic-a îndrum at sâ ci­
de peste 40.000 lei. Deputata raio­
bine fetele.
Parcă ar lucra do
nală Dorica Uanilescu şi deputaţii m ulţi ani la fabrică" — discutau tească cărţi şi reviste tehnice. In vechi. Ca urmare s-au colectat şi ex­
sfaturilor populare comunali Augustin Ciorogar, loan deseori muncitoarele. cadrul brigăzii. Firuţa Sântei le-a şi 2.700 kg. lonlă veche.
pediat olelăriilor 32.500 /or/, lier vecin
Cornenci şi a lţii din comuna Riu
repartizat pe tinerele S lricatu Ana.
de M ori, sp rijin in d permanent co­ Intr-una din zile conducerea sec­ Şerbeanu Moga şi Ordean Ana sâ
mitetele de cetăţeni nu reuşit ca ţiei a hotărît să le numească pe
In îndeplinirea sarcinilor ce re­ documentate, să oglindească reali­ O metodă practică pe care o fo­ împreună cu alegătorii lor sâ te r­ Firuţa Snntei şi pe Bărbules Iu sti­ lucreze pc lingă m uncitoarele care La atelierul de zonă
vin sfatu rilo r populare un rol deo­ zările şi lipsurile din sectoarele ana­ losim in raionul Haţeg si care a dat mine in anul trecut construcţia şco­ na şefe de brigadă In locul lor, au o experienţă bogată în muncă.
sebit il nu deputaţii care, prin acti­ lizate. cu scopul dc a crea o bază rezultate bune, este conducerea ca­ lii de 8 ani, realizînd economii de in brigada condusă de comunista Zi dc zi. le ajuta, le controla asu­
vitatea ce o desfăşoară in circum ­ de discuţii şi posibilitatea luării ietului de deputat ce cuprinde sar­ peste 74.000 Ici, iar la construcţia pra felului cum muncesc. După ce M uncitorii dc la A telierul dc zonă
scrip ţiile electorale unde au fost unor hoturii i eficiente. De fiecare cinile din planul de stat şi local magazinului universal modern prin Rozina Navradi au fost date să lu ­ muncitoarele şi-au însuşit o ope­ din Petroşani, antrenaţi in întrece­
aleşi, constituie principala verigă dală cînd se iau hotăriri, noi ţinem repartizat pe citxrum scripţii, astfel muncă patriotică s-au realizat eco­ creze tinerele Ştefan Anula şi Da;- rea socialistă, muncesc cil entu­
de legătură cu masele de alegători, scama de propunerile deputaţilor, că deputatul are posibilitatea să nomii în valoare de 7 000 lei faţă hen Marin. raţie, erau puse să execute alte ziasm pentru îndeplinirea şi depă­
'fin in d seama de acest lucru, comi­ izvorite din în itln irile şi consfătui­ urmărească in orice moment stadiul de deviz. Exemple asemănătoare Cu ţoale că Firuţa Sântei şi operaţii din ce în ce mai com pli­
tetul nostru executiv, îndrum at de rile avute cu alegătorii. rezolvării problem elor din circum ­ sînt multe în raionul nostru. P.ărbules Iustina nu mai făceau cate. Ca urm are a preocupării ei. şirea planului. De la începutul anu­
către com itetul raional de partid Pentru ca h o tă rîiile luate in se­ scripţia sa. parte din brigada condusă de Ro­ a întregului colectiv de muncă lui şi pină acum ci şi-au depăşit
Com itetul executiv, apreciind spri­
s-a ocupat îndeaproape de instru i­ siuni să fie popularizate în rîndul O altă metodă folosită pentru îm ­ jin u l deputaţilor în atragerea şi mo­ zina Navradi, aceasta le ajuta în din brigada condusă dc comunista planul cu 2,8 la sută. Cele mai bu­
rea deputaţilor asupra felului cum maselor de cetăţeni, comitetul exe­ permanenţă, le explica cum tre ­ Firuţa Sântei, muncitoarele S tri- ne rezultate au fost obţinute de lă­
cutiv raional acordă sp rijin deputa­ bunătăţirea a ctivită ţii deputaţilor a bilizarea maselor la îndeplinirea tu­
trebuie să lucreze cu masele de ale­ fost şi organizarea întrecerii patrio­ turor obiectivelor de ordin economic buie să-şi organizeze munca în catu Ana. Ordean Ana, Şcrbean cătuşii Ion Godcami. Pali Andrei,
gători, in vederea atragerii acestora ţilo r în organizarea de consfătuiri tice între circum scripţii eleclurale. şi social-cultnral, s-a preocupat şi brigadă, ce metode trebuie să fo­ Nicolac Ncnu şi Constantin lloca,
la rezolvarea tuturor sarcinilor ce pe circum scripţii electorale. Cu acest losească pentru ridicarea califică­ Moga au început să stăpînească tot (are şi-au depăşit sarcinile lunare,
le revin. In acest scop. am organizat p rile j se aduc la cunoştinţa alegă­ In acest scop au fost întocmite fise se preocupă de buna organizare a mai bine tainele meseriei, sâ dea cu 7A la sulă.
cicluri de conferinţe sî expuneri cu to rilo r sarcinile ce Ie revin şi mă­ in care sînt înscrise sarcinile ce re­ adunărilor de dări de seamă pe care rii şi calificarea m uncitoarelor. Ca numai lucrări de calitate bună I CRIŞAN
teme ca „D eputatul sfatului populat surile ce trebuie luate pentru în­ vin cetăţenilor din fiecare circum ­ deputaţii le ţin periodic in faţa ale­ urmare, cele două brigăzi au în­ L. DEM ETER corespondent
şi formele activităţii sale", „C om i­ deplinirea acestora. scripţie electorală, pe etape dc rea­ gătorilor. Numai în semestrul lî al ceput să obţină rezultate bune, să
siile permanente — sp rijin de sea­ Participarea activă a deputaţilor lizare, urm ărirea rezultatelor făcîn- anului 1063, au fost prezentate41 dări
mă in munca s fa tu rilo r populare', fa munca .sfaturilor populare sc re­ du-se pe bază de grafice trim estriale. de seamă aJc deputaţilor raionali,
„Comitetele de cetăţeni, importante flectă şi in activitatea ce o desfă­ Schim burile de experienţă orga­ 34 ale deputaţilor orăşeneşti, şi S ă d ă m e c o n o m iei n aţio n ale
forme organizatorice de legătură ale şoară in cadrul com isiilor perma­ nizate cu deputaţii, au constituit 30G ale deputaţilor comunali. Cu
sfa tu rilo r populare cu masele" şi nente. Aceste comisii inli.eprind stu- mijloace eficace de atragere a a- ocazia discuţiilor purtate dc către
altele. alegători la aceste adunări, s-au fă ­ c ît m ai m ult c ă rb u n e!
cut şi o serie de propuneri privind
In activitatea sfa tu rilo r populare mai buna gospodărire a satelor din
un loc dc seamă il ocupă sesiunile raion. (Urmate din pag La) in această direcţie trebuie să se m inerii Văii Jiu lu i pentru în făptui­
— principala formă dc lucru a de­ bucure in iţia tiva „N ici un vagonei rea in mod neabătut a sarcinilor
putatului — in cadrul cărora se Metodele întrebuinţate se oglin­ tarilor, ai com binatului carbonifer de cărbune rebutat pentru şist vizi­ trasate de partid. Realizarea a m ii
dezbat dife rite probleme din ficti­ desc în rezultatele obţinute pe anul să-şi pună întrebarea : Ce trebuie b il". In vederea îm bunătăţirii cali­ dc tone de cărbune peste plan, re-
vi ta tea organelor lco3le ale puterii eJii şi fac nurnei oase propuneri care ccsiora în sprijinu l muncii sfatu­ 1063 în luate sectoarele dc activitate. făcut pentru n reduce preţul de tăţii cărbunelui, aşa cum au arătat prezantă un succes de seamă in în­
de stat şi se iau hotă firi menite să fiind puse în aplicare duc fa obţine­ rilo r populare. Asemenea schim buri Aşa. de exemplu, execuţia bugetară cost, cum să se economisească fon­ m ulţi delegaţi, o mare răspundere o trecerea socialistă organizată dc că­
rea de rezultate frumoase. De exem­
ducă la lichidarea lipsurilor in sec­ plu, in urma propunerilor făcute de au fost bine organizate în comunele In partea de venituri s-a realizat durile statului ? Şi acest lucru se poartă şerii (le brigăzi, m aiştrii m i­ tre sindicate pentru îndeplinirea
toarele analizate. Berthelot, Silv.aş, Totesti, Sarntise- în proporţie de 100 la sută, iar la neri, şefii de sectoare. Ei trebuie să înainte de termen a sarcinilor anua­
către comisiile permanente s-nu exe­ geiuza şi oraşul Haţeg. Cu acest p ri­ cheltuieli 00,8 la sută, fondul cen­ poate obţine în mod deosebit prin- le de producţie.
Ridicarea continuă a nivelului de cutat lucrări de întreţinere a păşuni­ lej deputaţii fac un larg schimb de tralizat al stalului a fast depăşit tu tr-o organizare mai bună a muncii, se îngrijească nu numai de îndepli­
Trecind in revistă realizările ob­
pregătire şi desfăşurare n sesiunilor lor pc o suprafaţă de peste 3 000 ha. păreri şi totodată se popularizează 30 la sulă, planul de electrificări ru ­ prin valorificarea rezervelor inter­ nirea norm elor de extracţie a căr­ ţinute, vorbitorul a subliniat că pe
a constituit o problemă care a stal s-a identificat o .suprafaţă de 300 cele mai bune rexulrate obţinute şi rale a fost depăşii, electrifictndu-sc ne, p rin tr-o evidenţă bună a eco­ bunelui. ci şi de calitatea produc­
tn centrul atenţiei com itetului exe­ ha pentru plantări de pomi, metodele de muncă folosite. Merită nom iilor. ______ ţiei. Numai in acest fel îşi pot a fir­ v iilo r organele şi organizaţiile sin­
dicale, conduse şi îndrum ate de că­
cutiv^ j ARpnlru . aceasta s^a*. - jnsis-J î făcut amenajări 1 de spaţii a li scoasă în evidenţă activitatea 2G noi obiective iar planul, de lu­ ■ 7\$a ■ CbnL“ S = ff-subtilliar la confe­ tre organele şi organizaţiile de
lat îndeosebi asupra pregătirii ma­ verzi. îndreptări de străzi şi d n i- deputatului comunal Vaier Purc.eloni crări cu munci patriotice penîru în­ rinţa locală a sindicatelor din Pe­ ma capacitatea lor do conducători, partid, vor trebui să pună în cen­
frumuseţarea satelor şi oraşului
terialelor ce urmau să lic prezen­ m uri pe o lungime de peste 10 km din comuna Berthelot care împreu­ fost de asemenea depăşit cu peste a troşani o mai mare atenţie trebuie sâ se dovedească bum* organizatori trul a ctivită ţii lor problemele p ri­
tate, urmârindu-se ca ele să fie bine etc. nă cu com itetul de cetăţeni a reu­ 200.000 Ici. sâ se acorde ca lită ţii cărbunelui. ai procesului de producţie vind îndeplinirea înainte de termen
şit să construiască prin acţiunile pa­ Este ştiut că o cantitate mai marc Una dîn principalele cerinţe puse a planului de producţie, în mod r it­
A vind la bază experienţa acumu­
triotice întreprinse cu alegătorii un lată, comitetele executive ale sfatu­ de cenuşă in cărbune provoacă mari de către conferinţă în faţa organe­ mic de către fiecare brigadă, sec­
lor si organizaţiilor sindicale a fost
Şcoîi o r g a n i z a s e de Cenfrocoop pod peste rîul Galbena, lung de 17 rilo r populare djn raionul Haţeg pierderi industriei noastre socialis­ şi aceea de a se ocupa în perma­ tor şi exploatare ; înfăptuirea an­
m şi să realizeze economii în bani
gajamentelor luate în întrecerea so­
te. In siderurgie, cenuşa duce la
si materiale de peste 45 000 lei. La vor folosi şi în v iito r ajutorul depu­ înrăutăţirea calită ţii cocsului şi la nenţă de asigurarea securităţii m un­ cialistă nu numai la indicii cantita­
ta ţilo r căutînd noi forme şi metode
In u ltim ii ani cooperaţia de con­ de studiu au fost cuprinşi în aceste fel. deputatul raional loan Vasin din dc atragere a acestora la înfăptui­ scăderea productivităţii furnalelor, cii. In această direcţie s-a cerut să tivi, ci şi la indicii c a lita tivi ; înde­
Rîu Băi bat, impreunâ cu alegătorii în economia energetică, procentul
sum şi-a lărgit necontenit reţeaua, şcoli 1.003 elevi. din circum scripţia sa, au construit rea h o lă rîrilo r partidului şi sfatului, fie luate toate măsurile pentru a se plinirea înainte de termen a sarci­
organizând magazine m ixte şi uni­ P o trivit h o lă ririi Consiliului de fn felul acesta, sfaturile populare mare de cenuşă în cărbune are o in­ crea la fiecare loc de muncă con­ nilor dc construcţii a unor noi lo­
un drum nou in lungime de aproa­ fluenţă negativă asupra focarelor pe
versale, unităţi specializate de des­ M iniştri privind organizarea aces­ pe 1 km realizînd economii de pes­ îşi vor întări necontenit legătura cu care le uzează înainte de vreme. d iţiile cele mai bune de lucru : Ilu ­ cuinţe şi obiective soda l-eu I tu tale
facere a produselor industriale, u- tor şcoli, elevii pot prim i burse acor­ te 11 000 lei, iar deputatul raional masele şi vor reuşi să conducă mai De aceea, conferinţa a cerut ca m i­ minat. aerisire, o deplină siguran­ pentru m ineri ; îm bunătăţirea neîn­
r.iiă ţi de alim entaţie publică, centre date de Cenrrocoop, echivalente* cu fnsîf Paşuth din comuna Bani Ma­ bine treburile gospodăreşti, să rea­ nerii sâ nu uite niciodată că un ţă ctc. cetată a co n d iţiilo r de muncă şi de
lizeze toate sarcinile de plan ce le
de achiziţii şi de valorificare supe­ valoarea lunară a alocaţiei dc hrană. re, împreună cu deputaţii comunali. stau îri faţă in perioada actuală. conţinut mare de cenuşă este duşma­ fn încheierea lu cră rilo r conferin­ viaţă.
rioară a produselor agric ole ctc, pen­ Absolvenţii vor fi repar ti zaţ i la d i­ Laz.ăr Marcu, Maria Şotîngă, Dra- LEO NTIN D R A IA nul com bustibilului şi să facă tot ţei a luai cuvîntul tov. D um itru *
Bejan, secretai al Consiliului Cen­
tru satisfacerea tot mai bună n ce­ ferite unităţi unde vor trebui să lu ­ gotă Lazăr şi loan Toader, m obili­ preşedintele C om itetului executiv ce e posibil pentru a curăţa cărbu­ tral al Sindicatelor. Conferinţa a ales consiliul local
rinţelor de aprovizionare a locuito­ creze pe baza angajam entului luat zând masele de cetăţeni au reuşit să al S fatului ponular al raionului nele în abaiaje, pentru a da econo­ In cuvîntul său, vorbitorul a apre­
m ici naţionale o producţie de înaltă
rilo r de la sate. in prealabil, ccl puţin 5 ani. dea in folosinţă cele două puduri Haţeg calitate. De o mai mare amploare ciat munca harnică desfăşurată (le al sindicatelor. Ca preşedinte a fost
Pentru asigurarea desfăşurării în I Q * reales tov. Samoilâ Momeu.
condiţii cit mai bune a a ctivită ţii ce­
lor 28 334 de unităţi existente. Cen- 6 ? J ®
iroroop a pregătit în scoli tehnice şi
profesionale numeroase cadre de e m i l i i i i s iă b in e d a c ă e g o s p o d a r flt R a id a n c h e tă
contabili, merceologi planificatori,
statisticieni, precum şi vînzâtori, co­ da G. Enesou şî Ludovic Szocs de
fetari, bucătari, ospătari, librari. De ani dc iile prin muncă avintată, eroică chiat. mii dc construc­ la blocul V 5. Dispoziţiile date cu In obiectivul aparatului Neglijenţe...
In vederea sp oririi num ărului dc tori au determinai o metamorfoză lătti precedent u Hunedoarei socialiste. o săpiămină înainte n-au fost duse de fotografiat
Au aiHirul mai ini ii marile aqtegalc dc toc, apoi aproape concomitenf
cadre cu pregătire medie, necesnie in întregime la îndeplinire. — De ce aţi Lăsat panourile din dat şi m aiştrii Ludovic Szocs, Carol
siluetele blocurilor de locuinţe dc pe dealul Chizidului. $I acum, după ani De cele mal m ulte ori comisia tegolilm îm prăştiate? Dai căiăm i- Orban, D um itru M orarii. E o scuză
cooperativelor săteşti, Centrocoop a
de muncă, constructorii îşi continuă o peru de înălţare a u m ii oraş mo­ z.ile, dar fierul beton, dar... ? care nu „prinde". N eglijenţele a-
organizat în d ife rite regiuni, înce- In diurnul ci, comisia a este însoţită şi de uri „fotoreporter".
dern. t)e iu clărtiicu impunăluaic a noului spital, unui dinttc cele mat Bineînţeles, din cadrul şantierului cestea sînt cam vechi şi ele duc
pind cu anul şcolar I9G3 IPG4 incă modeme din tară, pe o distantă de peste 3 hm., se tuşită ca o salbă ze­ în tîln it un lucru neaştep­ înarm at cu cele necesare, el a sur­ La astfel de întrebări unii maiştri
i l şcoli tehnice care pregătesc con­ cile de blocuri aliate in construcţie In rilm ut viu al q/isantefor, sau uzând tat O grămadă de m ortar prins în luna februarie câteva as­ au întotdeauna cam aceeaşi scuză : la degradarea anum itor materiale.
îngheţat şi scobit pe dină­
tabili şi merceologi. Noile şcoli teh­ de mijloacele clasice de execuţie, consltuciotii de pe şuntierul ni. 4 td untru. avfnd o înfăţişare pecte care sini popularizate deja pe „am neglijat tovarăşe inginer şef" Să exem plificăm . In faţa căii de ru ­
nice, spre deosebire de cele existen­ l.C.S.H muncesc intens pentru executarea celor oe.sie /.000 de aparta­ curioasă. Este opera zida­ un panou, afişat la clubul dc la se­ Probabil cam acelaşi răspuns !-au lare a macaralei de la blocul turn
mente. ce trebuie date in folosinţă, in amu Wb-l. Iv G, m aistrul D u­
te. cu durata de dni ani, au o dura­ Munca lor se împleteşte cu qtitu unei cil mai bune qospodatiti. rilo r care lucrează sub diul şantierului. Iată cîtevu dintre m itru M oraru du­
tă de 4 ani, prim ind ca elevi absol­ conducerea m aistrului Ion ele. In faţa blocului H 7, o grăma­
Şantierul n căpătat o nouă inldtişare. arată mai cutat, mai qospodărit. Baba. dă de praf de piatră stătea „uitată" pă term inarea g li­
venţi ai şcolilor dc 7 (0) ani. pro­ In vizita întreprinsa pe acesl şantier s-au fn tiln it diverse aspecte in ninsoare şi ploaie de circa patru sării şi-a luat scu­
veniţi din mediul ju ra i, oameni le­ in privinţa gospodăririi. In cele ce urmează vom reda citcva din ele luni. Se explică sub fotografie; „O lele, oamenii şi a
plecat lăsind în
gaţi de viaţa satului. I ii prim ul an mostră de felul cum poate fi jus­ urmă, în apa în ­
O iniţiativă şi eficienţa ei • -v tificată depăşirea la consumul de gheţată, cărăm izi
praf de piatră înregistrată de lotul
condus de tov. Ştefan Fira Ce spu­ de d ia lit. In blo­
Bine ar fi «3ic5 ... Dezbaterea cifre lor de plan pe transportă m ateriale Semn că mais­ v\ ne şeful lotului cul B 3 o cameră
anul acesta a p rile ju it eonsti uctori- trul Nicolae Sirbu şi brigada de zi­ a fost destinată
lor de pe şantierul nr. 4 ocaz.in de dari condusă de Paul Serneşi sînt Iu altă fotografie sînt Im orta li­ de către m aistrul
..C om itetul executiv al Sfatu­ zate cantităţi de fier-beton „depo­
a face propuneri valoroase care să buni gospodari, că îşi respectă eu- Petru Foia, depo­
lui popular al oraşului Brad ar ducă la realizarea, la toţi indicato­ vintul dat. Nu sini mai prejos nici zitate" prin noi nj. Explicaţia e ne z ită rii cim entului.
verifica mndul cum cetăţeanul rii, a planului încredinţat. Pentru m aiştrii M ihai Fhtgner, Andrei Ta- emiţătoare : „A ici a lucrai brigada In nici un caz în
Petru Bocăeţ, împreună cu elec­ ca şt preţul de cast să fie cît mai mas. Gheorghe Nistor şi a lţii caiv *- . dc fierui i-belonişti condusă de Fe­ lâz.i, sau altfe l de
tru Moca". O altă fotografie con­
tricianul Petru Bobar din satul scăzut, şi-au propus o mai bună lucrează la blocul X 1. spital si res­ semnează „inovaţia" m aistrului amenajamente, ci
Musariu, au instalat lămpile pen­ gospodărire a punctelor de lucru. pectiv şcoala de 1G ( lase. Aici dru­ Gheorghe Rocaş, de la lotul nr. 2, la intîm plare. Ca
Aşa n luat naştere iniţiativa „Punct m urile de acces sini bine în tre ţi­ urmare, sacii s-au
tru ilum inatul public. V rînd să o r e a folosit unele radiatoare ea
de lucru model". A pornii dc la un nute, prin încăperi nu se găsesc a spart, ia r prin toa­
Diolue de faptul că l.G.O. Brad a în- ION RAtlA : Marş potaie I Cine podi ne peste trecerea şanţurilor. Şi
punct comercial aflat în construc­ runcate la intîm plare materiale, te camerele ace­
tîrziat cu reparaţia reţelei electrice. ţie. amplasat în faţa blocului turn iar cim entul şi m ortarul sini depo­ tc-a adus aici '* asa mai departe sint im ortalizate lui apartam ent se
Petru Bocăeţ a instalai lampa de la tip Oneşti nr. 4. zitate la locuri accesibile tutu ro r e- CtlNELE VAG ABO ND : Oame­ neglijenţele a ltor m aiştri care au cunosc urme de
poartă în asa Ici ca să lumineze giă* Am vizitat acest obiectiv. In in ­ chîpelor şi brigăzilor. Prin fapte, nii lăi, meştere. Ei mi-au lăcut un „u ita t", prin diverse colţuri, plăci La intrarea in laboratorul central, sub moloz şi pâ- ciment. Fără sâ
dina sa, iar a doua lampă a orien­ cinta lui tuburile de fontă de cana­ aceşti m aiştri, împreună cu brigâ (tyj cotcf bun I prefabricate pentru acoperirea cana­ m int staieau îngropate vată de sticlă dulapi şi alte vroi. urm ele le
lelor termice, borduri, anum ite lu­
materiale. Din neglijenţă, m aistrul
tat-o către curtea rudeniei sale Ni- lizare, cărăm izile si m aterialul lem­ zile (are muncesc la lucrările am in­ crări nedecofratc ctc. mea n-a luat masuri de gospodărire a Fabian Franc isc conduc la opera
colae Coz a. In Jelui acesta cetăţenii nos sini bine stivuite, lîerut beton tite, au arătat că pierderile de ma­ cru respectiv. punctului dc lu- m aistrului Petru
se găseşte amplasat intr-un loc fe­ teriale pot fi evitate, că fiecare loc Foia. Din fe ricire
din sat nu sc pot folosi aşa cum tre­ rit de roţile autocamioanelor ce de muncă poate fi bine gospodărit. PRIMUL M UNCITO R: Ce caznă vet c t
buie de lăm pile electrice. (Emil Ga- AL DOILEA M U N C ITO R : Ce să-i Iaci ? astfel de exemple
se găsesc tot m ai
bor — corespondent). Aparatul de fo­ U nii lac, iar a lţii im g l
Comisia in acţiune tografiat a im or­ puţine.
. Vânzătorii magazinului de sol­ fcl'J
talizat şi un bloc
d a ţi din C tigir n-ar mai vinde une­ Ziua de joi a fiecărei săptâmîni nu se mai deosebesc de molozul eva­ a flat în construc­
le m ărfuri după preferinţe. Aşa au este consacrată indm im ării şî con­ cuat din clădire. ConsiaiiuH ace­ fTTT L mJ ,(U ţie, înconjurat de Dm vizita întreprinsă pc şantierul nr. 4 al l.C.S.H. s-a constafat că
procedat cei a m in tiţi şi zilele trecu­ trolului. Cinci sau şase cadre teh­ eaşi stare de luci urî, şeful comisiei, grămezi mari de la marca m ajori laie a locurilor dc muncă se manifestă ordine in gos­
te cînd au vîndut satin im prim ai nice competente, pornesc la drum tov. ing. Stelîan Popcscu, şeful şan­ păm int neevacuat podărirea şi depozitarea m aterialelor. In iţia tiv a „P unct de lucru mo­
del s-a extins lot mai m ult. iar controalele sâptămînalc au dus Ia in -
mimai unor cunoştinţe. Cînd au fost >i vizitează fiecare punct de lucru. tierului, îî atrage din nou atenţia PRIMUL CETĂ­ larnca s p iritu lu i dc răspundere a tot mai m ulţi constructori Faptele
m aistrului Fabian
Franci.sc. Mais­
întrebaţi dc ce procedează astfel, Printre altele, se urmăreşte felul T T T J S 7 y C fe ŢEAN : Tov,oraşe, dovedesc ca şantierului ii stă mai bine dacă c ordonat, dacă m unci­
cum sint gospodărite locurile de trul tace. Nu mai are ce răspunde. nu ştii pe unde se
vînzătorii respectivi au răspuns pc to rii lui sint huni gospodari
muncă, cum sînt depozitate si pus Argumentele sînt m ult prea con­ poate ujunqc la a-
un ton necuviincios. (Rnfila Vinţan, trate materialele. însoţim comisia. cest bloc ? D !" pacate s-au mai i»(H »il şi nspede neplăcute. E adevirat, sînt
corespondentă). Un prim popas îl facem la labora­ vingătoare ca sâ se mai poată dez­ AL DOILEA CE­ pul.nc tata de numeroasele puncte dc lucru existente. T o tu ţi si acestea
vinovăţi I se fixează termen pen­
..Sfatul popular din Baiu Mare torul metrologic. In saptămînn an­ tru înlăturarea acestor aspecte. Pes­ T Ă Ţ E A N : Imi pa­ rcljule înlăturate. Dc aceea, este necesar ca tovarăşii din conducerea
ar manifesta m>»i multă preocupare terioară s-a consemnat faptul că în te cîteva zile un tehnician al» şan­ re rău, nu şli>t. antierului sa lupte en toata tana pentru ca Fiecare punct de lucru să
pentru repararea drum ului din cen­ apropierea clădiri: zac împrăştiate tierului va verifica dacă sarcina Dar udtesali-vu Io- des mu model Organizaţiei dc bază p.,M,n din cadrul şantierului ii re­
tru 5 (< munci. Drumul respectiv eMe prin no>oi cantităţi de vată de sti dată a fost dusă la îndeplinire. Dacă Iu tilo r / 5/ III, ti- vine sarcina sa desfăşoare o muncă „u lilic ă de masă lot mai susţinută
olovliidu-si* n agitaţie* vizuală vie, mobilizatoare, care să explice con­
plin de gropi, im practicabil. Repa­ dă. cărămizi de placaj, că sc gă nu, maistrul va fi sancţionat. indcă muncitorii structorilor im portanţa bunei gospodăriri, efectul ci asupra preţului dc
seşie fier-beton in toată curtea, iar de aici execută tu
raţia drum ului s-ar putea face uşor cost ul lucrărilor. <c va reuşi ca pe şantier să se înlăture risipn dc ma­
multe bile manele încurcă circula­ Pentru ultima dată li se atrage crarea.
prin munca patriotică a cetăţenilor. ţia. Lingă staţia de mortar, din cau­ atenţia şi m aiştrilor Vasile Ropcear tern,e a toate punctele dc lucru, îar o dată cu aceasta va scădea şi
(Ion Mira — corespondent). za neglijenţei, balastul şi nisipul nu, de la punctul comercial din stra- preţul de cosi al lucrărilor. A OARGA
Desene dc V. ilH IlA ll LSCU