Page 24 - 1964-03
P. 24
Tag. <> Drumul socialismului Nr. 2859
interviu! acordat
de Nicoiae Herlea ia New York
,VEW YORK fi (Agerpres). — dc a iucq aici. deoarece M etropoli
Buletinul dc şliri al Cosei Albe tanul eslc unul din cele mai mari
transmite interviuI acordoi de Nico- teatre din lume.
tae Herlea cu cîtevo 7ile inam ic dc CinlâreUil romin şi-a expus apot
a apare pentru prima oară pc scena unele u n icii despre menirea ortislu-
celebrului teatru dc operă M etropoli iui. Artistul romin a arătat apoi cu
tan din New Vork Herlea a declarai repcliliile cu ansamblul operei M etro
cu schimbul de artişti este loarte fo politan sc desfăşoară bine şi o avut
Guvernul cipriot acceptă crearea unei C uvînfarea lositor pentru „ promovarea înţelege cuvinte dc admiraţie pentru d irijo ru l
rii intre popoare*, reamintind câ nu Kurl Adler şi pentru cinlătcHi ame
forţe de pace a 0. N. U. în Cipru lui N.V. Podgornîi meroşi muzicieni americani ou vizitat ricani.
Rominia M i//(; dintre ci vor pârtiei- Buletinul dc ştiri al C-isei Albe lacc.
ia televiziunea franceză
NEW YORK 6 (Agerpres). forţelor O.N.U. pentru menţinerea /sa, unui occs/o, in septembrie. In o prezentare a artistului romin y
In ii-o scrisoare adresată secret.i- p u ci in Cipru, U Thanf, secretarul PARIS 6 (Agerpres). — Festivalul inlctnolional „Gcorqe F.ncs- liniind succesele oblonite pc cele n,...
n ilu i general ai O.N.U., U Tham, La j martie, N. V. Podgornîi, con c.u\ tn acelaşi timp. numeroşi cinlă- mari scene ale lumii şt lu diverse
genera) a) O.N.U. a anunţat Consi refi, precum şi ansamblul „Rapsodia ■~rmimursurl muzicale iniei naţionale,
m inistrul a Iacei ilor externe al C i ducătorul delegaţiei parlamentare
liul dc Securitate, p rintr-un raport, rnmlnuy au lăcut turnee în Stolele Buletinul rde \ ă. totodată. <.d lui Ni-
prului, Spyrns Kyprianu. l-a infor sovietice care a făcut o vizită în Unite. rniac Herlea / s-n otribuit ecl mol
că ) a num it pe genernlul-loeotcnent
mai fă „guvernul C iprului acceptă Franţa, a luat cuvîntul la televiziu In legătură cu apropiatul său debut înalt tl'lu artistic din Republica Porni
crearea um i forte de pace a O N U. I*. S. Gyani (India) în funcţia de co nea franceză. pc scena americană. Nicolnc Herlea ta ră Romină, occIq dc ..Artist al Po
in Cipru. în conform itate cu rezo mandant al acestei forte. După ce a transmis un salul cor a spus: „A m plăcute emofii artistice porului“ .
luţia apiobată de Consiliul dc Secu Oy.mi a trecut la îndeplinirea In- dial poporului francez din partea
ritate" d.Morit j toi sale. EI a anunţat pe se- popoarelor sovietice. N. V. Podgornîi
* « ivia ru ! general, U Thant că inten- a arătat că scopul vizitei l-a consti încheierea primei etape a experienţelor
tuit lărgirea contactelor dintre cele
K:0W YORK 6 (Agerpres). H an ea să numească pe generalul-
două ţâri, consolidarea prieteniei cosmice internaţionale
P nivm d ( onsim ţăm intul guvernu m a irr N. P. Cnrver (Anglia), adjunct
lui c;p;iot in legătură cu crearea al forţelor O.N.U. din Cipru. dintre cele două popoare. ,,Ni se
pare. şi acea.sia coincide cu părerea GORKJ 6 (Agerpres). meniul explorării şi folosirii spaţiu
colegilor noştri francezi, că am reu S-a încheiat prim a clapă a expe lui cosmic în scopuri paşnice" — a
şit. in tr-o oarecare măsură, să rea rienţelor cosmice internaţionale e- spus Ghormon G hcm anţev, conducâ-
N oi in cid e n te în tre ciprioţii lizăm arest lucru" — a declarat şe fectuatc de oameni de ştiinţă sovie to iu l lucrărilor legate de aceste ex-
ful delegaţiei parlamentare sovie tici, americani si englezi. In dccuis r.'i-i ienţe. într-un interv iu acordat co
g re c i şi turci tice. de 12 2lle, specialiştii de la Obser
La 6 martie, după o vizită de 12 vatorul radioastronomic din Zim enki respondentului Agenţiei TASS.
NICOSIA 6 (Agerpres). — ză că vicepreşedintele Ivuciuk i-a zile în Franţa, delegaţia Sovietului (regiunea G orki) au recepţionat de Oamenii de ştiinţă au reuşit să e-
După cum transm it agenţiile occi acuzat pe c ip rio ţii greci că ar fi să- Suprem al U.RS.S. a plecat spre pa tectucze o serie de experienţe în do
dentale de piesa, in Cipru au avut vîrsit arest atentat. M in istrul de in- trie. la Observatorul englez „Jodrel Bank" meniul recepţioriării de emisiuni ra-
loc joi noi incidente între cip rio ţii îerne cipriot. PoMcarpos Georghia- 28 dc emisiuni radio prin interm e
tru ri şi greci. dis, a respins această acuzaţie consi- diul satelitului american „Eclto-2" şi .lirnelcf nnice, rad io telegrafice şi iclc-
Cele mai puternice ciocniri, care derînd că alentatul constituie o pro 7 ani de la proclamarea nouă — prin interm ediul Lunei. loto.
s-au prelungit întreaga zi, s-au pro vocare. „In pr ezent materialele acestor ex
dus în satul Karm i, din nordul K'v- Agenţia Associated Press anunţă independenţei Ghanei „Experienţele în domeniul radio- perienţe sîni în curs de studiere —
reniei, ca urmare a unui atac masiv că incidente au avut loc si în loca coinunicaţîilor internaţionale cosmice « spus Ghctmanţov — şi deocamdată
lansat de c ip rio ţii turci îm potriva litatea Ka/aphani unde schim burile ACCKA 6 (Agerpres). — la distanţa foarte mari pe unde ul
c ip rio ţilo r greci clin acest sat. In ci de focuri au continuat toată ziua. Republica Ghnna sărbătoreşte cet trascurte, constituie un prim pas este prem atur să ne referim la re-
dente au avut loc şi in salul Ţcm - Un purtător de cuvînt m ilila r b ri de-a 7-a aniversare a proclam ării prn*lie pc calea colaborării interna zuliatH. Ele vor li publicate mai
blrvs locuit de ciprioţi turei. tanic a anunţat că trupele britanice independenţei. ţionale a oam enilor de .ştiinţă in do lirziu.
între tim p, In Nicosia, reia tea/.A au in tra t in acţiune In regiunea K v-
agenţia UPI, cinci persoane au fost rentei, trăgînd numeroase rafale Intr-un mesaj radiodifuzat adre
rănite, ca urm are a exploziei unei pentru a-t proteja Îm potriva atacuri sat poporului «ha nex. preşedintele
bombe în zona turcă a oraşului lor unor c ip rio ţi turci pe elevii greci iVkrumnb a arâtal că inireai/a Ohanâ Pentru unitatea forţelor democratice
In legătură cu aceasta se relatea de la o scoală. sc bucură cu acest prilej de realiză
rile obtim ue şi priveşte in v iito r cu din Brazilia
încredere şi curaj. Trebuie sa păs
Intervenţia tov. Voinea Marinescu trăm. a arătat el, cu o vigilenţă neo- RIO DE JANEIRO 6 (Agerpres). diferitele forţe şi s-nr putea crea
Ciocniri armate basiiâ libertatea noastră. Acum in S-jcr.eiarul general al CC. al P a rti baza pentru un nun guvern care să
la sesiunea Adunării O.AÎ.S. la frontiera dintre trăm în tr-o perioadă de muncă cu dului Comunist Brazilian. Luis Car- nu fie obligat faţă de cercurile reac
106 Prestes, semnează în ziarul „N n-
ţionare.
scopul de a realiza prosperitatea na
Etiopia şi Somalia ţională. Scopurile noastre nu se l i vos Rumas“ un articol în care s p ri 'Trebuie sa .sc prevadă aci iu ni co
GENEVA 6 (Agerpres). — I9.r,0. V orbitorul a subliniat în ace mitează numai la realizarea prospe jină ideea creării unui larg Iront po ordonate în parlament. — sc subli
In cadrul dezbaterilor privind ra laşi tim p câ eforturile in vederea ADDIS A llK B A 6 (Agerpres) litic, propusă de fostul m inistru dc niază in articol — pentru modifica
portul directorului general al O r lich id ării depline a tuberculozei M inistrul in fo rm a ţiilo r al Etiopiei Aspect de la Tîrguf interna rită ţii pentru noi, ci includ si o con externe, Santiago Dantas. Prestes rea constituţiei (arc, în forma sa ac
ganizaţiei Mondiale a Sănătăţii n vor continua cu şi mai multă inten a anunţat în cadrul unei confcrin(c ţional de mostre de la Leipzig trib u ţie pozitivă In cauza unităţii, scrie despre necesitatea de a se ela tuală, împiedică înfăptuirea reforme
luat cuvîntul şeful delegaţiei II. P. sitate în viitor. de presă organizată vineri dim inea IN FOTO : Un grup de vizi securităţii şi bunăstării A fricii. bora un program m inim cuprinză
Homîne, Voinea Marinescu, m inis Trecind Ia problema organizării ta Ion la pavilionul Republicii Preşedintele Nkrnmah a exprim at lor fundamentale si liberă exprima:-»
tru l sănătăţii si prevederilor sociale. în g rijirii medicale, şeful delegaţiei ţa Iu Addis Abcba, câ la frontiera Populare Romîne. ţâ rilo r prietene m ulţum iri pentru tor pe baza căruia s-ar putea uni a voinţei poporului în alegeri.
Iteferindu-se In eforturile în tre p rin M P Homîne a vo rb ii despre larga cu Somalia au rcizbucnit ciocnirile ajutorul acordat Ghanei.
se de O.M.S. penii u elaborai ea in extindere n serviciilor pentru ocro m ilitare. Au fost semnalate atacuri
dicatorilor necesari aprecierii ş tiin tirea sănătăţii, despre construcţiile somaleze la posturile de frontieră Răspunsul guvernului argentinian
ţifice a stării sănătăţii în lume. vor rle noi spitale, policlinici, labora din Z)eho şi alle localităţi. M inistrul
bitorul a arătat că sistemul dc orga etiopian a anunţat câ „guvernul sân Sesiunea Comisiei Economice a O.N.U. ia cererile sindicatelor
toare. El a declarai că in H.P. Po
nizare a o cro tirii sănătăţii în R.P. mină. protecţia muncii este o pro a lu.it ţoale măsurile necesare pen
Romină a permis instituirea miei blemă de stat. tru a respinge atacurile somaleze". pentru Asia şi Extremul Orient BUENOS AIHES 6 (Asei-pres). moda!iiâ*i de aplicare urmează
metodologii unitare in privinţa pro In încheiere, vorbitorul a subli Confederaţia Generală a Muncii
blem elor de sănătate si activităţii niat că îm bunătăţirea continuă a După cc a arătat că guvernul so TEHERAN 6 (Agerpres). în v ederea dezvoltai ii economice con- fie definite : voi fi elaborate proiec
reţelei sanitare. In legătură cu a- stării de sănătate a popoarelor este malez mi a răspuns încă cererii for din Argentina a publicat un com uni te dc legi p rivito /jie >a monopoluri,
ceasta. el a a m in tit despre ancheta condiţional A in prim ul rind de po mulate cu cîtcva zile in urmă de La Teheran isi continuă lucrările tuuie a ţării. El a subliniat necesi cat in care tace cunoscut d iferitele te preţui j şi beneficii pentru a Mâ-
complexă medicală organizată în sib ilită ţile materiale ale ţă rilo r res F tio p ij de a se începe tratative d i cea de-a 20-a sesiune a Comisiei JC- tatea acordării de ajutor din partea me abordate în cursul celor trei zi v ill creşieiea costului vieţii : guver
aniî 1959— 1960 în scopul cunoaşterii pective. de dezvoltarea lor econo recte pentru soluţionarea conflictu conornice a O.N.U. pentru Asia sl ţârilor prietene şl O.N.U. le de discuţii av ute cu reprezentanţi nul va acorda credite industriei pen
stru ctu rii reale a m orbidităţii si a mică şi socială. „Ca apărători ai să lui de frontieră dintre cele două Extrem ul O rient (E.C.A.F.E.). In pre Delegatul Cambodgiei. rnre a luat ai m inisterelor muncii şi afaceri
legăturilor dintre aceasta si condi nătăţii popoarelor, avem datoria să zent, participanţii la sesiune exa lor interne. tru intensilîearea a ctivită ţii sale M
ţiile economice, sociale, geo-climn- m ilităm neobosit pentru desfiinţa ţări, m inistrul in fo rm a ţiilo r etio minează situaţia economică a ţă rilo r apoi cuvîntul, a vorbit- despre măsu va plăti salariile, pv'usiîlp şi da torii
tice ele. pian u reînnoit accaslâ cerere ară- rile întreprinse de ţara sa in scopul P otrivit acestui comunicat, ca răs le restante : legile represive care
rea m ijloacelor de distrugere, pentru din. Asia
In continuare. Voinea Marinescu înlăturarea am eninţării războaielor lind necesitatea urgentă a negocieri In expunerea sa, reprezentantul realizării independenţei economice. puns la cererile Confederaţiei, gu limitează drepturile constituţionale
s-a ocupat de acţiunile întreprinse din viaţa om enirii". lor directe. In anul 196)1, a arătat el, Cambod- vernul a dat ur mătoarele asigurări :
pentru lichidarea 1 uberculo/ei. El A fganistanului a arătat câ poporul guvernul va prezenta Congresului vor fî abrogate, iar Congresului ii
a declarat că în R P. Romînă m or şi guvernul ţâ rii sale luptă pentru gia a renunţat la ajutorul american, un proiect p livin d stabilirea unul vor fi prezentate decrete de amnis
talitatea prin tuberculoză a scăzut Scufundarea petrolierului „Dinker HilI CC creai-ea unei baze materiale trainice a nationali/at băncile, a in stitu it mo indee a) salariului m inim , ale cărui tie.
de poşte patru ori. iar morbiditatea nopolul de stat asupra operaţiunilor
cu aproape 60 la sută faţă de anul
NFW YORK 6 (Agerpres) puternic incendiu. Un elicopter care de export şi im port. El a subliniat in
Petrolierul „D inker J lill", cu un a /bucul deasupra locului naufra Donglas-Home despre teresul ţârii sale faţă de problemele Declaraţiile lui Gaston Defferre
th pursamcnl de 10 000 tune, s -j scu giului a comunicat câ au fost obser ce se discută in cadrul sesiunii, în
Regele Paul al G reciei
fundai in strîm toarcj Kosario, situa vaţi mai m ulţi m arinari care încer apropiatele alegeri tru n i acestea au o mare însemnătate PARIS 6 (Agerpres). — gerile care vor avea loc în 1965, s-a
a în c e ta i din v ia tă tă la 80 mile nord de Scattlc cau să se menţină înolînd la supra din Anglia pentru Cambodgîa, care promovează Luînd cuvîniul la un dineu oferit re fe rit la unele aspecte ale politicii
ATEN A 6 (Agerpres). (S t).A.), iu urma unei puternice r \ - faţa apei. Şase m arinari au losi sal o politică de coexistenţă paşnică. - de Asociaţia presei străine din Paris, actuale a guvernului francez.
El s-a pronunţat îm potriva creă
V ineri după-amiaz.ă n încetat din plozir. P otrivit relatărilor agenţiei vaţi, dar nn se cunoaşte încă numă I.OXDK.V 6 (Ascipies). In continuarea lu cră rilo r au mai Gaston Defferre. prim atul oraşului rii fo iţe i nucleare a Franţei care,
viaţă la Atena regele Paul al Gre France Presse, pe bordul navei s-au rul m em brilor echipajului petrolie Luînd cuvîntul în faţa unui m iting lua: rjv .iu u l şî delegaţii a ilo r ţări. M arsilia şi viito ru l candidat la pos după părerea sa. nu constituie nici
ciei. El era în vîrstă de 62 dc am. semnalat niai um ile explozii şi un rului conservator la W estminster, prim ul tul de preşedinte al Franţei in ale- un bun m ijloc de apărare, nici un
Regele Paul va fi urm at la hon de m inistru britanic, Douglas-Mome, a factor nt independenţei naţionale. El
a subliniat. în acelaşi tim p, m arile
Constantin, care în calitate de p rin ţ confirm at că viitoarele alegeri gene d ificu ltă ţi care stau în faţa înfăp
moştenitor a prezidat Consiliul de Procesul lui Jack Ruby rale din Anglia vor avea loc „în iu- întregul personal militar britanic va fi retras tu irii acestui program.
coroană în tim pul bolii tatălui său. Abordtnd problema re la ţiilo r in-
oie sau octom brie".
După două orc de Ia moartea re D ALLA S G (Agerpres). Al doilea m;u lor. M cm illon. a dc- LI a arătat că )a 9 aprilie vor avea din Kenya teroceîdentalc. prim arul M arsilie!
gelui Paul, la Palatul regal din Atena. ■.'poziţiile a doi inspectori de po chuat că !a întrebarea unui agent s-a pronunţat pentru o mai marc
In prezenţa m em brilor cabinetului liţie, citaţi in şedinţa de joi a pio- (le poliţie cu privire la motivele c ri loe ia Lordra alegerile municipale, X A U IO E I 6 (Agerpres). guvernul Kenyci a fost de acord să unitate politică între ţările Europei
occidentale, astfel in cit aceste ţâ ri
şi a altor o ficia lită ţi ale ţă rii a a- cesulnî lui Jack ltubv. aii em isiunii, mei sote, Rub.v a răspuns: „Trebuia care „vor iiP.rca deschiderea sezonu La Nairobi au hiat sfirşit convor perm ită unor unităţi m ilitare b rita
să poată susţine concurenţa econo
vut loc ceremonia depunerii ju ră - p o triv it a firm a ţiilo r principalului a- '■a cineva s-u Iacă, deoarece, voi, po lui e ve u i al", căci ele vor li urm a b irile dintre prim ul m inistru al Ke- nice sâ execute manevre m ilita re mică americană. El s-a pronunţat în
m îr.lului de către noul rege al Gre vocat al apărării. M elvin Belii, ,,do liţiş tii, nn o puteaţi face". Si el a te, în curşul lu n ii mai, de alegerile nyoi, Jorno Neftyaua. şî Duncan împreună cu armata Kenyeî pe te ri favoarea in tră rii M a rii B rita n ii în
ciei, Constantin. vezile rob» mai coplt-şitoare" împo confirm at că Ruby inlenţiona sâ ţin Sundys, m m istru! britanic pentru toriul acestei ţâi i. tr-un asemenea sistem vest-euro-
triva lui Jack Ruby. ea trei fu tin î asupra Ini Osvvald. im iniripr. e din întreaga ţară. ,,z\poi, pean. chiar dacă această intrare va
în iunie sau octombrie, a declarat problemele Commonvvealth-ului. şi După ccm informează agenţia înlîrzia realizarea „u n ită ţii vest-eu-
Ai esie depoziţii demonstrau < !i Avocatul M olvin Belii s-n Străduit ropene".
S P O R T Ruby a comis cu premeditare crima, tim p de trei ore să demonstreze ce D o u g . z s . H o iv e , vor urma alegerile pentru colonii. France Presse, în comunicatul co In altă ordine dc idei, D e ficrrc a
cn intenţia bine stabilită de a-l ia i lor 12 ju ra ţi că nu se poate acorda legislative". fnointe de a pleca la Dar Es Sa- mun dat pu b licităţii în urma aces declarat că este pentru concilierea
de pe Lee Osvvald. P rim ul martor. încredere m ă rtu riilo r depuse. El a După i'u.fi transmite agenţia Fran laani, Sand.vs a ţinut o conle rinlă d e tor ccn’ o rb iri se menţionează câ a- franco-vest-germană. El a calificat
CAM PIONATUL M O N D IAL Archer, a declarai că îndată după înci-rcat sâ evidenţieze cîtcva con ce f ’ressc, înainte de pronunţai ca a- recunoaşterea de căirc Franţa a R. L\
DF. HANDBAL IN 7 pizfsâ El a declarat că in cadrul dis vionnoie m iln sie engleze vor avea Chineze drept un „act diplom atic
ce l-a împuşcat pe Osvvald. Ruby a ica bieţii minore in irn declaraţiile fe cestui discurs, Douglas-Home şi-a re cuţii in- s-a cr.nvenit ca pînă la sl ie dreptul sâ zboare deasupra te rito riu
R.P. Rominâ— U.R.S.S. exclamat : „Sper câ l-am onim ît !" le.' doi m artori si rapoartele scrise tras in mod public c ri»ici le form ula şitul acestui ar. întregul personal lui Kenyei. isr navele britanice vor dictat de o judecată sănătoasă".
V iito ru l candidat al SFlO în ale
şi. mai lirziu. a precizai in mod c la r: făcute fie ei şefilor lor ierarhici în gerile prezindenţiale a anunţat că
16-14 (7-8) „W ia m să-l omor. Voiam să trag V c;ilu :â cu f/>r',a. te îm potriva liderului laburist Lla- mihtcir b iiiL u ic să fie retras de pe putea folosi mai departe portul va vizita S.U.A. in a doua jum ătate
trei gloanţe". Revolverul luj Rub.v Tn cursul şedinţei viitoare, in sala rold Witson pe care îl acuzase ante teritoriul Kenyei. El a adăugat (ă * i M om i ara. a lu n ii în curs.
PARDUBICE 0 (prin lelefon de la mai conţinea cinci gloanţe în mo tribunaluiui va fi proiectat film u l n- rior câ intenţionează să pună marina
trim isul special Agcrprcs, R. Ochi- m elii ui arestării acestuia. sflsiaatului. de război britanică „la dispoziţia
albi) :
Selecţionata R.P. Romine a debutul 0 . N.U.". ®IE IP'IRttE YSUTIIN IDUE^I II
victorioasă în cel de-al j-len cam Oswald a fosf asasinul? Rol tiv it dr.-ului Manuel Losada,
pionat mondial masculin de handbal Planurile economice V IITO A R E COSMONAUTE liber. Autorităţile au chemoi popu
în 7, care s-a deschis vineri conco MOSCOVA ti {z\gctpres). — lai iu dm capitala R-F. Germane să s-a de/vulirif ostiei procesul Iruns-
mitent în palm oraşe din R.S. Ceho îndoieli exprim ate de o re v is tă b rita n ic ă ale partidului conservator După cum comu/i/ca ar/on/ia TASS, outiHipe Ki o/;c/a/iuniie dc prinde- lorm ârii az.otului mineral in amino-
slovacă. Jnciml la Rurdubxc. in ca LONDRA 6 (Agerpres). — întors duoâ tragerea prim ului glon prinltc persoanele care se p re rii re u ursului ucizi şi pioleinc.
drul grupei O. rn reprezentativ a U ltim ul număr al revistei b rita n i te au fust contestate de sofia guver LO NDRA 6 (Agerpres). le sc in emirul detaşamentului cos c r e ş t e r e a c r i m i n a l i t ă ţ i i UN OU URIAŞ
U.R.S.S., handhahşiii roMi/'.’ii uu rc- ce „Spec i?»io/ “ publică un articol rD natorului Conall.v. care sr alia în M iru s 'i:1' de finanţe al M arii Mi i- monauţilor sovietici pentru viiloa- I \ S.U.A. O lerm ieiă dm apropiere de Ră-
jnirtul un Inimos succes cu scorul M. Brinberg, lector la catedra d<* maşină. „Cum putea atunci un for 1. m ii. Kegmnld Maudiing a voi bit la i ele zhorui i cosmice se qIIu şi te WASHINGTON 0 (Agerpres). — ririucux, doamna C/u(/nac a desco
de Jh— N (1~H). Meciul, disputat tu sociologie a L’ niv ei siuîţii din Ber* nas din spete să-l atingă pe Ken- confei inţa C onsiliului ceniial al mei. Una il ml re ele s-a că sătoiit de Directorul Biroului Iedera/ rle in perit recent. Intr-un cu>bar, un ou
.stadionul de iarnă in iula a nesie kelry (Galilor nia). c are exprimă se nedv în gîi ?“. întreabă autorul l-kuliduiui conservator derpre situa curtnd In prezent, u lii ca c.ii şi s:> vestigaţii. Edqar Hoovet, a nnuntăt uriaş cu un diametru dc 10 cm.,
7 000 de sneclutori, a inşi deosebii rioase' îndoii'li că Lee lînrvey O.s- In «al treilea rind. s-a constatai ţia iiu lu s lijc i britanice, despre pla lol ci shalia/a şi pregătesc pen- ră in unul W(>3 număuil crimelor cinlănnd 130 dc grame.
de spectaculos, s liin im i entuziasmul Wiilcl ar fi fost asasinul preşedinte oficial cu au fost trase trei focuri, nurile economico ale partidului sun tiu zbonuile in Cosmos t/rave comise in Sfatcic Unite a in- Cind a spart oul. ca a rămas Ivar-
publicului Conduşi cn 8 — 7 la iurr/u, lui Keniiedv dar au fost găsite rinei cai inse. B rin pentru viito ru l apropiat Aceste pla O altă cosmonaută, dubiuia Va reqislrut o creştere dc t0 ia sută In te u im ită . io interiorul lui, în afa
sportivii noştri şi-au rcoăsii rai lenta A rticolul se iv lrrâ in special la berg pune întrebarea : „A tras Os- nuri, u arătat el, necesita o sporire Icnhnci Tercston u. este o pgruşu- ompaiulie cu unul picccdcnt. In ră de albuşul şi gălbenuşul obişnu
in repriza u doua. ciiul uu Oomunt indic t’ liile conţi aclidoi ii cu p rivire wakl cinci foruri in cinci secunde» substanţiala a impozitelor. „z\r li ru hsla pasională şi eiccloeuză sule de oraşele cu o populolic de peste 1 it. se mai uita un alt ou cu coajă,
jocul, d a tin ii calităţile toi cunosni- •a arma cn ( are a fost comisă c rima sî jum ăteie. cînd experţii se arată şi nos şi. de lapt. necinstit sâ sc sus sărituri cu deschide ie in/irziatu a milion de locuitori, procentul aces- in greutate de 63 grame
le : viteză, şuturi neaşteptate Si mai ca G In contradicţiile dintre infor cit se poate de sceptici în ce p ri ţină câ sumede de caie avem nevoie nurasulc:. cu alcazare tic sol. pe za trir ctime u losi de fi lu sută. In
ales contraatacuri fulacrăloui c Cu n viliil? referitoare la traiectoria veşte posibilitatea ca un trăgător, pentru locuinţe, scoli, educ aţie şi spi paria suu in upă Fa a irecul P lin timp ce Iu oraşele cu o pupii talie B Ă T U T U L TO BFI A JU TĂ
Mute că in minutul 3R ne ulRim in gloanţelor asasine sî la Scurgerea lie el (ii de cxperim eniat. — si nu tale ar pinea li fui niznie de o altd ire pnmcle nrohn in cumani de in intre 23.000— )00 000 locuitori a LA CREŞTEREA P Ă R U LU I
cinci oameni pe teren, am condus ru tim pului intri* actul crim ei si fug-' era cazul acestuia — să poată trage sursă ile fîl de contribuabili", a spus rercd/c. a ‘cuşif cu note lom le bune dc 13 ia sută. De asemenea, in re Rrolesorul llnasu dc la clinica
I I —8. Apoi sovieticii au uvut o re !iii O.svv'alcl în acest tim p trei focuri cu mare Iu ptribelc de (utgpullu:e dc im giunile suburbane şi rurale creşte- tlin Osohu tJăooniu) recomandă pa
venire puie nucă şi uu e r pitar la 12 In prim ul riad, arată Brinbere. ureci/.ie m inistrul de tinanţe. grindembi/iiuie şi Iu alte ptobe ne >cq a losi dc )3 Iu sulă lolă de onm cienţilor săi cure su/ercau dc chelie
Aceasta se intim piu în m mu tuf f>0 s-a spus că arma crim inală a fost V o/bind ui icrm eni pozitivi dos res'iie in cadrul zborului cosmir. precedent. sa bată /uhu timp dc o oră pe zi.
De aici încolo echipa nonsuo se de- un Mmuicr de 7.65 mm,, pentru ea în al patrulea rind. după părerea pi e xituaţiu economiei engleze, el a f o i .r n \ MFC A \ IS M T L A SI M I I .A R11 Fsle o nielttdu rudioulu. spune pio-
toşe-:r?ă irezistibil, rirutic ncliunilnr ulterior sâ se afirm e câ O.swntd a autorului, lui Osvvald nu îi mai ră sublim a: că „dacă dezvoltarea este AZO TULU I DE CĂTRE PLANTE iesorul. cure susţine <0 vibraţiile
bine linah/ule de Olelea şi Mo/cr. cumpărat o 'arabinâ italiană cit* 6.-* măseseră (lecit două minute pentru însoţim de in ' atf*. nn vom fi în sta IN U RM ĂR IR EA URŞILOR MADRID fi fA qciprcsi — pi aduse orovnrnu creşterea păiu-
Punctele echipa noastre au losi mm., care, in «'ele clin urmă a fus* :c usc unde arma. a cobori de la eta re sâ o menii nein“ /IG.ViY b i Agci piesp — Savant li spanioli dc ta Institutul lui I
marcate dc Muzer (j ). Olelea t-V. «I • l»u r>in m nia ri imei jul şase la etajul doi al clă d irii, a Arienim l)RA tehilcură ca doi u n >e cercetări ştiinţifice, alini sub ŞAHIŞTI E N IG M A TIC I
Gruia 12). Ivânesctt. Pope seu. linul In al doilea rind. potrivit deda părăsi clădirea, n sta de vorbă cu Agenţia I i ar ce Presse menţionea ’Ui scupul dm seclig de. puraziloR» ‘ tmducctCu <tr Ma/?ur; Lnsadu. <jn Doi băirtnt dm Bela<ad — Savj
lacoh Modea. Costurile H. Cel mai ra lu 'n r unanime alp m edicilor din un poliţist, a merge mai deparje ză ;;ă curmir.îf :n ea Itu M tu d lin g des rpc u Insularului tordugir. ut uni lesconc'ii mecanismul asim ilării Mc rea şi Rctia Om ruijnn sini jucă
bun iurător sovietic a losi I chetlev Dai las, Kcnned.v a fost lovit d i’» de-a lungul a patru bloctu i de clă p ic o eventuală speri re a im pozite verştiăln thn Bonn RotRia i-o pn -i/otumi, pe cate lotosinlcliru de tori pttsnflinfi de soli De 20 dc unt
care a marcat 8 goluri. Astăzi echi l'atâ, gloatele pâtrnnzînd sub m ă rii1 d iri. a lua un autobuz pentru un lor nu a i redus soi pi »2e în cercuri- in urmărire cu uiulorui ciulilor po alte plantele n i elntntiln ci se im Unesc In iiecruc semă Şi
pa R.P Romine inlilnesic sete: Do iui Aflam I ii plus. toate depozitul si iii t tim p si apoi a plec/i mai de- litişli. Unui rhn ei u pulul li prins După cum precizează, presa inară o'c rutierii partide ncsiiişUe
nata Norvegiei. m a rlorilor oculari, f it si fotog»afiil' oarte cn un taxi. le eoaiom. *■ c mce consideră că aceas •ircşli savanh an refactw drumul 'memi pinti dinimeniu Rină acum
Rezultate înregistrate în celelalte arată clar câ în momentul oîema- Conclu/iu articolulu i este eă Os ta va frina ((.:o ii|e pc p.aţa internă. rlur cu arest nulei a muşcat mlnu nnrcutş la nivelul subrelutat şi en- nimeni nu ştie cate tlin ei c mai
r/rupe: R.P. Germană — Iugoslavia tiilu i, maşina prezidenţiala 'recu.se vvald s-a comportat fără nici un plan Efectele reducerii taxei de scont, a- unui poliţist şi i-n inqhRit \cnqhc- zimutos de către electronii c io rd i hun iurător. deoarece el nu comu
1J— 1J (8—8)\ Suedia - R R. Unga cL'ja de depoziiul dp căi tî şcolare de dinainte stabilit, in tim p ce modul ta Roldishii a losi Iransporlat !a tei plantelor, Qciivlzoii cu ajutorul nică nimănui rezultatul put Udelor
ră 1j—8 18—dl : R S Cehoslovac ă — unde se presupune că a Iras Oswald. cum a fast comisă crim a indică un daiigă agenţia, nu s :ir lim itate numai spital Ai dm leu urs continuă să li luminii. disputate.
Franţa 23— IJ (12—7). A firm a ţiile câ Kcnned.v s-ar fi plan bine elaborat şi executat. la ac«;T dr-r/iemu.
Redaclia $1 administraţia Larului slr. 0 Martie ar. 9, telelon 15 80, 12 75, 15 85, 20 78. Taxa plătită tn oumerar conlorio aprobării Dhecliei Generale P.T.'I.ft ar 203.228 din 6 aoiembr.c 19-19. - Tiparul* luu epi enderea Poliy/dhcâ Hunedoara D«v*