Page 25 - 1964-03
P. 25
..,.„ 7 7
Hu u n e t/,
0 ’ Dii-.,
« i
PROLETARI DIN TOATE
ÎNDEMN SPRE NOI SUCCESE
(lin titlu de. emile M îndria
întregului colectiv
Zilele acestCQ, in întreaga regiu Pentru contribufia adusă la a- Zilele de vineri şi sîmbătă au p ri
provi/ionarca ritm ică a fumatelor
ne continuă adunările grupelor le ju it m inerilor din Urieani satis
cu minereu de bună cal'tate, 92
sindicale. Cu acest prilej. celor de mineri dc la E.M. Teliuc si 126 facţia m uncii îm plinite. In cele două
mai bune brigăzi, care in cursul mineri de Iq E.M. Gheţar au (osl zile, grupele sindicale s-au în tru n it
anului trecui s-uu răsplătiţi cu in în adunări unde a dom nit bucuria
menţinui eviden signa de „Fruntaş
ţiate lună de in întrecerea so şi voia bună. A vîn la ţi in întrecerea
lună, li se acor cialistă" pe anul socialista, m inerii din Urieani n-au
dă „ Diploma de 1963. mai vorbit de-un tim p încoace des
brigadă Iruntaşă in secţiile şi a- pre succesele cu care au încheiat a-
in întrecerea so lelierelc combina nul 1963. Si aceasta pentru că pe
cialistă“ pe anul tului siderurgic graficul întrecerii ci au înscris in
1963, iar muncito au lost acordate ianuarie şi februarie mai m ult de
rilor,
inginerilor
p'tnă in
prezent
8 Martie Vizita delegaţiei C.C. al P.M.R. si tehnicienilor mai mult de ju T.606 tone dc cărbune extras peste
plan.
anul
care
in
din
mătate
cele
la Muzeul Revoluţiei Chineze o contribuţie deo 1.113 insigne de De această dată însă. s-a a m in tit
adus
1963 sî-au
cerea
socialistă*
Tn pragul prim ăverii, cînd plă- sebit de preţios, prin munca lo r p li PEKIN 7. Corespondentul A gcr- D irectorul muzeului a prezentat sebită la îndepli „Fruntaş in intre- din nou faptul că în 19C3 m inerii
U rieani au
din
plan
extras peste
pinzii ghiocei străpung cu petalele nă de hărnicie şi pricepere, la spo pres, E. Soran, transm ite ; nirea ritmică a pentru rezultatele
lor imaculate învelişul de gheaţă al rirea producţiei cerealiere şi legu oaspeţilor exponate care ilustrează planului, creşte obţinute în anul 24.406 tone <le cărbune, că sarcina
ie rn ii — vestind biruinţa unui ano micole, la dezvoltarea sectorului zoo In cursul d im in e ţii dc 7 martie, lupta eroică dusă de poporul chinez, rea productivită 1963. Acelaşi titlu de creştere a p ro d u ctivită ţii m un
tim p însorit care simbolizează b i tehnic etc. D orinţa fem eilor colec m em brii delegaţiei C.C. al P.M.R. — sub conducerea P artidului Comunist, ţii muncii, redu cii a fost depăşită, ceea ce a dus la
ruinţa vieţii, optim ism ul, încrederea tiviste de a-şi aduce o contribuţie tot tovarăşii Ion Gheorghe M aurer, Emil pentru eliberarea ţă rii şi înfăptuirea cerea preţului de a lost acordat si îndeplinirea ritm ică a planului. Dar,
în v iito r — omenirea muncitoare, mai mare la întărirea economico- Eoilnăraş, Nicolae Ceauşescu, Chivu cost şi Îmbunătă unui număr de
forţele progresiste de pretutindeni organizatorică a gospodăriilor agri Stoica — precum şi persoanele care revoluţiei socialiste. ţirea calităţii pro 484 muncitori, teh ir aceste adunări s-a vo rb it mai a-
sărbătoresc Ziua Internaţională a cole colective şi la sporirea produc însoţesc delegaţia, au vizitat Muzeul La sfirşitu l vizitei, oaspeţii au sem ducţiei, Ic sînt inminatc insigne de nicieni $i ingineri de la I.C.S. Hu les despre oameni, despre m ineri şi
Femeii — p rile j de afirm are a soli ţiei agricole vegetale şi anim ale este Revoluţiei Chineze, situat în marea „Fruntaş in Întrecerea socialistă" nedoara. mecanici, electricieni, lăcătuşi şi
d a rită ţii şi luptei fem eilor de pretu confirm ată de faptul că peste 11.000 nat in cartea de nur a muzeului. pe anul 1963. ★
tindeni pentru libertate, pentru drep dintre ele urmează cursurile învâ- piaţă Tien An Men. Delegaţia a fost Ca semn al preţuirii si aprecie După cum ne transmite cores m aiştri, care în anul trecut au dove
tu ri, pentru pace, pentru apărarea ţăm intului agrozootehnic de trei ani însoţită de Pin Cijen, membru al B i In seara aceleiaşi 2ile, delegaţia şi rii de care se bucură oamenii mun pondentul nostru, tov. Troian Hor- dit prin fapte că ştiu să fie la înăl
fe ric irii căm inelor şi copiilor. pentru a învăţa cum să muncească roului P olitic al C C. al P.C. Chinez, cii astăzi, numai in oraşul regio vafh, si unui număr de 26 tovarăşi
mai bine în scopul de a smulge pă- U Siu-ţiuan, membru al C.C. al P.C. persoanele care o însoţesc au asistat nal Hunedoara s-au acordat side- de la sectorul energetic set al uzi ţimea sarcinilor încredinţate de
In ţara noastră, ca şi în celelalte
ţări socialiste, cu p rile ju l zilei de 8 m întului recolte lot mai îmbelşugate. Chinez, Sian Ian, adjunct al m inis Ia un spectacol prezentat de Teatrul rurgistilor, minerilor, m uncitorilor nei „V icto ria " Câ/an, le-au fost in- partid. S-n vo rb it cu m îndrie des
M artie, oamenii muncii sărbătoresc A lă tu ri de masele largi de oameni tru lu i cu ltu rii al R.P. Chineze. de operă din Pekin. iorestieri si din celelalte ramuri minate insigne de „Fruntaş in în pre m ineri destoinici ca A lexandru
cu bucurie pe tovarăşele lor de m un ai muncii, zeci de m ii de femei din de producţie, 2,287 insigne de trecerea socialistă" pc anul 1963. Pînzaru, A urel Drăghici, Ştefan To-
că si de viaţă — egale în drepturi regiune muncesc cu entuziasm pen „Fruntaş in întrecerea socialistă“ . Printre aceştia sint .* lăcătuşul in
şi eliberate de asuprirea si u m ilirile tru buna gospodărire şi înfrum use Din tindul celor tă splălili cu a- stalator de apă Kun Adalbcrt. lă keş, Constantin Rudic, G avrilă Pop,
din trecut — lc oleră din toată in i ţare a oraşelor şî satelor. Ele iau ceastă Înaltă distincţie, mai bine cătuşul de reparaţii cazane cu tu r Constantin Sorescu, loan Bria, To
ma buchete de flo ri şi daruri, le fe parte din toată inim a la m uncile dc 2.000 sini muncitori. Unui nu bine, Emil Toma, bobinatoarele ma Tokeş şi m ulţi a lţii, ale căror
licită cu căldură şi le urează noi suc patriotice de folos obştesc, se îngri Elena Sulă jap. F lorica Tuza si alţii.
cese în muncă şi în viaţă. jesc cu sim ţ gospodăresc de păstra măr de 384 echipe şi brigăzi le-au Cu diplomă de brigadă fruntaşă brigăzi au fost în tot tim pul anului
rea fondului de locuinţe, plantează au lost distinse form aţiile de lucru
Femeia m uncitoare în trecut um i lost acordate Diploma dc brigadă conduse de lăcătuşii Mateşoi N i evidenţiate- fri întrecerea socialistă.
lită, înjosită, ignorată, istovită de pomi şi fie ri, ajută la redarea de sau echipă Iruntase în întrecerea colae. losil Ncleqa. si Tulăboni Cu m îndrie s-a vo rb it şi despre a-
muncă, supusă unei duble asupriri noi terenuri agriculturii. Numai în socialistă pc anul 1963. Doinei.
şi explbatări, se bucură astăzi dc o anul "bare a trecut, prin participa ceia care, prin munca lor, ii ajută
înaltă cinstire, este preţuită ca mamă. rea fem eilor la diferite acţiuni gos pe m ineri în îndeplinirea sarcinilor,
ca m uncitoare si ca cclăţeană. i se podăreşti s-au realizat economii de
acordă toată atenţia pentru a-şi pu aproape 4 m ilioane lei la bugetele Cum îmi organizez munca lăcătuşi şi mecanici, lucrători de la
tea afirm a din plin capacităţile crea sfaturilor populare. întreţinere şi transport, subteran,
toare. Dosfâşurind o susţinută activitate La bunul mers al cuptoarelor o * acestora şi, în consecinţă, luarea despre m aiştri şi tehnicieni. C uvin
Regimul dcm ocrat-popular a creat politică în rîndul fem eilor, organele im portantă contribuţie o aducem unor măsuri pentru scurtarea du
fem eilor din ţara noastră toate con şi organizaţiile de partid trebuie să şi noi ap'uduciiem. De felul în ratei de montare a conductei pro te de laudă s-au spus despre Florea
d iţiile pentru a duce o viaţă din ce îndrume comitetele şi comisiile de care ne ducem noi sarcinile la în vizorii de gaz. Astfel, prin insta Zincă, Cornel Ci urcă, Vasile Ron-
în ce mai fericită. Dacă femeile din femei să mobilizeze femeile de )a deplinire depinde în mare măsură larea racordurilor paralele pen cea, Vichente Plcşa, Constantin M o-
ţara noastră se bucură din plin de oraşe şi sate ia dezvoltarea succese rezultatele ce le obţin otelarii tru gaz, am reuşit ca în prezent
realizările regim ului democrat-popu- lor obţinute în toate domeniile de în munca lor. De aceea, în a- dilcă şi m ulţi a lţii. $i, ca semn al
lar de a duce o viaţă omenonscâ, activitate. Să acordăm şi în v iito r nul care a trecut, împreună cu operaţia de fixare a conductelor de p re ţu irii muncii, 279 de lucrători din
demnă, lipsită de g rija zilei de mîine toată atenţia antrenării fem eilor din încălzire să se execute in mai pu cxploaiare au fost declaraţi „F ru n
aceasta se datoreşte luptei duse dc întrep rinderi în întrecerea socialistă, echipa pe care o conduc ne-am ţin de o oră.
partidul clasei muncitoare pentru pentru îndeplinirea sarcinilor de plan străduit să executăm revizii şi re O altă măsură luată este cea cu taşi în întrecerea socialistă pe anul
eliberarea poporului m uncitor, pen la toţi indicatorii, să îndrum ăm or paraţii de bună calitate pentru a p riv ire la ţinerea uneî evidenţe 1963".
tru instaurarea regim ului dcmocrat- ganele sindicale si conducerile ad evita deranjamentele sau o p ririle stricte a modului de comportare S. P.
popular. pentru construirea socialis m inistrative să acorde un sp rijin accidentale de natură tehnică. a agregatelor şi a constatărilor
m ului în patria noastră. larg fem eilor pentru ridicarea con In acest sens un accent deose făcute cu ocazia re v iziilo r zilnice.
tinuă a nivelului lor de calificare fruntaşi
In ţara noastră fem eile se bucu b it l-am pus pe organizarea m un De asemenea ne-am orientat
ră din plin de drepturi la învăţătură, profesională, pentru însuşirea teh cii în echipa. Astfel, a fost întoc spre ţinerea unei strînse legături
la muncă şi la odihnă precum si nicii noi. In sectorul socialist al a- m it un grafic de revizie după ca cu top ito rii şi m aiştrii de la ex în întrecerea socialistă
drepturi cetăţeneşti egale cu bărba g ricu ltu rii să mobilizăm colectivis re, zilnic, toate agregatele sînt su ploatarea cuptoarelor. Ei ne in
ţii. Datorită a p licării în viaţă a aces tele să-şi sporească aportul la întă puse unui control m inuţios. Pen C.S. Hunedoara
tor drepturi, în regiunea noastră rirea economico-organîzatoricâ a formează întotdeauna cu starea
avem peste 2.700 profesoare şi învă G.A.C.. să participe cu şî rhai m ultă mmm tru îm bunătăţirea continuă a re insta la ţiilo r şi felvil în care se
ţătoare, 270 inginere şi tehniciene, însufleţire la sporirea producţiei ce viziilo r, oamenii au fost re parti comportă în tim pul lucrului.
200 cadre medico-sanitare, iar peste realiere si legumicole, la creşterea PEISAJ I1UNEDOREAN 1964. FOTO : V. ONOIU zaţi pe grupe de utilaje şi agre In gen.eral legătura perma m m
900 colectiviste sînt şefe de echipe, num ărului de animale şi păsări. nentă cu cei care exploatea
brigadiere, preşedinte de gospodării O rganizaţiile de partid sint datoa gate. Cu ocazia reviziilor- s-au
colective. Este sem nificativ că peste re să se oeupe cu sim ţ de răspun executat pe loc vinele reparaţii ză cuptoarele ne dă posibi m m
1.300 femei sînt deputate în sfatu dere de educarea şi mobilizarea fe cÂdnnaeea feilioâ d in @ apitată litatea să cunoaştem mai bine
curente fără scoaterea agregatului
rile populare regional, raionale, oră m eilor din toate sectoarele de acti modul de funcţionare a instala
şeneşti şi comunale. vitate Ia îndeplinirea sarcinilor tra din funcţiune. ţiilo r de apă şi gaz şi, în felul a- * • %
sate de partid. (& a & aerată zilei de • Cunoscind care’ sînt părţile a-
Profund recunoscătoaie partidului cesta, să intervenim la tim p cu
pentru viaţa lor nouă de astăzi, fe Parlieipîr.d activ la construcţia e- Cu prilejul zilei de 8 M artie — siliu lui Naţional al Fem eilor din gregatelor solicitate şi expuse mai
meile muncitoare, colectiviste, inte conomică, la activitatea cetăţeneas Ziua internaţională a femeii — sîm- R.P. Romină. m ult uzurii şi degradării lizice, măsuri operative şî eficiente.
lectuale, gospodine, muncesc cu avînt că şi obştească, fem eilor )e revine bătă după-amiază a avut loc în Ca In tr-o atmosferă entuziastă, p a rti Sarcinile de plan pe anul în
pentru a-ş\ aduce din plin c o n tri In acelaşi tim p înalta misiune de pitală adunarea festivă organizată cipantele la adunare au adoptat în noi am luat măsuri pentru a con curs sînt m ult sporite. Colectivul
buţia la toate v icto riile măreţe pe mame. In această privinţă ele poartă de Consiliul Naţional al Femeilor unanim itate textul unei telegrame fecţiona şi monta în atelier dife
care le obţine poporul nostru m un o mare răspundere pentru creşterea din It.P. Romină si Com itetul oră de salut adresate C om itetului Cen rite piese şi subansamble de rezer nostru s-a angajat să dea peste
citor sub conducerea înţeleaptă a şi educarea copiilor şi tinerilor, au şenesc Bucui eşti al femeilor. tral al P artidului Muncitoresc Ro plan o mare cantitate de oţel. P ri
partidului pe calea desăvîrşîrii mă datoria de a-şi educa şi îndrum a La festivitate au participat nu mi n. vă. M ultă vreme, la reparaţia mind insigna de „Fruntaş în în
reţei opere a construcţiei socialiste. de la prim ii paşi copiii în sp iritu l meroase femei din întreprinderile şi S-a trim is, de asemenea, o tele m ijlocie a cuptoarelor-, era nece trecerea socialistă" pe anul I9C3,
„P artidul, guvernul şi poporul nos înaltelor trăsături morale care ca instituţiile Capitalei, lucrătoare în gramă Federaţiei Democrate Inter sar ca împreună cu întreaga e-
tru —a arăta: tovarăşul Gheorghe racterizează societatea noastră nouă, domeniul ştiinţei, artei si cu ltu rii, naţionale a Femeilor. chipâ să lucrăm 7—8 ore pentru mă angajez să menţin cu cinste P K g & ţ i U Z Ţ M
Gheorghiu-Dej — dau o înaltă apre de a le insufla dragostea faţă de pa activiste ale organizaţiilor de partid In încheierea adunării, a fost pre această înaltă distincţie.
ciere muncii creatoare, luptei nvin- tria socialistă, respectul faţă de m un şi obşteşti. Au luat parte de aseme zentat un program artistic. montarea conductei provizorii de T t t I N j . f u w W L ^ .
tate pe care m ilioanele de femei din că si învăţătură, cinstea, omenia, cu nea. conducători ai in s titu ţiilo r cen tV gaz in vederea încălzirii celor NTCU P A R A S C IIIV
ţara noastră o desfăşoară, alături de rajul, pentru a deveni cetăţeni demni trale şi organizaţiilor de masă. A dunări festive consacrate zilei de două camer e. Specializarea oame şef dc echipă apaducteri R I mI m P
toţi oamenii m uncii, pentru în tă ri ai patriei. Despre însemnătatea Z ilei inter 8 M artie au avut loc şi în alte lo n ilo r pe agregate a dat posibili
rea puterii economice a patriei, creş Sărbătorind ziua de 8 M artie în naţionale a fem eii a vorbit prof. calităţi din tară. secţia O.S.M. II
terea bunăstării celor ce muncesc, condiţiile unei vieţi din ce în ce mai mg. Suzana Cîdea. preşedinta Con ________________ (Ager preş) tatea cunoaşterii mai temeinice a C. S. Hunedoara
apărării păcii in lume". luminoase, femeile din patria noastră IO AN IF T IM IE
Peste 27.000 femei din în tre p rin ştiu că în m ulte ţări de pe globul şef de echipă O.S.M.-2
derile industriale ale l egiunii noastre, pâmîntesc femeile sînt ţinute încă C ontractări
participă activ, ca muncitoare, ingine în stare de robie, că milioane de fe de produse anim aliere
re şi tehniciene în industriile extrac mei suferă. încă din cauza inegalită
D ornici să-şi aducă o contribuţie
tivă, siderurgică şi constructoare de ţilo r de tot felul şi luptă pentru
maşini, dar mai ales în în tre p rin dreptul la o viaţă demnă, pentru li tot mai valoroasă la alcătuirea fon
derile de industrie uşoară, alim en bertate. pentru pace. Pentru 800 Scrisori de mulţumire dului centralizat de produse agricole
tară şi locală, alături de ceilalţi oa Femeile din ţara noastră sînt pe al statului, pe lingă contractele în
meni ai muncii Ia sporirea produc deplin solidare cu această luptă. îm de autocamioane cheiate de către G.A.C., colectiviştii
ţiei, creşterea p rodu ctivităţii m un preună cu întregul nostru popor ele Pe adresa iabricii de încălţăminte Scrisorile de mulţumire primite de din satul Bosorod, raionul Haţeg, au
cii. reducerea preţului de cost si îm sprijină în iru to tu l politica externă din Alba lulia a sosit o scrisoare din colectivul fabricii constituie un im contractat, individual, 1.082 miei, 54
bunătăţirea calităţii produselor. O a partidulu i si guvernului nostru O ţelarii hunedoreni continuă cu Brăila. Expeditor : Vasile Gavrilă, bold in activitatea de concept ie ci
dovadă grăitoare a entuziasmului cu îndreptată spre întărirea păcii în lu însufleţire înlrecerea pentru spori meseriaş. In scrisoare se spune : ,Sinl noi modele, elegante şi practice, porci, 1C5 capele tineret bovin şi o
care participă femeile în activitatea mea întreagă, pentru înlăturarea pe rea producţiei de oţel Fiind apro însemnată cantitate de lapte.
de producţie o constituie şi faptul ricolului războiului, pentru liberta vizionaţi la lim p cu materie primă bencliciarul unei perechi de bocanci I. EUGEN D. M UNTEANU
că multe dintre ele au p rim it titlu l tea şi independenţa pODoarelor. $i materiale şi organizîndu-şi mai labricafi la „Ardeleana" Alba lulia. corespondent corespondent
şi insigna de fruntaş în producţie Cu p rile ju l zilei de 8 M artie, fe bine munca, ei au reuşit să producă Mă declar pe deplin m ulţum ii dc ca
pe anul 1963. meile din regiunea noastră, alături litatea lor. încălţămintea dă siguran S c h im b d e e x p e r ie n ţă
M uncind în sectorul socialist al de femeile din întreaga ţară îşi ma peste plan în prim ele 6 zile dm
agriculturii, peste C00.0O0 colectiviste nifestă sentim entul de solidaritate luna în curs o cantitate de oţel din ţă in mers, iar talpa antiderapantă te Din in iţia tiva Comi zentat referate privind vaci a G.A.C. din C li
dintre care multe sînt şefe de echi deplină cu femeile de pretutindeni care s-ar putea fabrica 800 autoca lace să mergi iară grija chiot şi pe tetului r a i o n a l al organizarea muncii şî nic.
pe si brigadiere, membre în consi în lupta pentru pace şi progres so mioane. ulunecuş. Vă lelicn pentru succesul U.T.M. Sebeş, vineri îngrijirea şi liră ni rea
liile de conducere, preşedinte de gos cial, pentru v iito ru l fe ricit al ome A. N IC O LAE obţinui şi vă doresc sd realizaţi nu C martie a avut loc U anim alelor. Pe marginea refera
podării colective, aduc un aport deo- n irii. corespondent telor şi a demonstra
mai încălţăminte dc bună calitate\ C linic un schimb de P articipanţii la schim
O apreciere asemănătoare a lăcut-o experienţă intre îngri- bul de experienţă au ţiei practice s-au pur
şl M ihai Comşa din Alba lulia. El jito n i-m u lg â to ri tineri asistat apoi la o de tat discuţii fructuoase,
îşi exprima salisiacfia (u(ă de calita din cadrul G.A.C. din monstraţie practică fă generalizîndu-se expe
tea ghetelor fabricate la întreprinde întreg raionul. Cu a- cută de în g tijh o rii- rienţa acumulată in NI CU PARASCHIV
rea „ Ardeleana". ceastă ocazie s-au pre m ulgători la ferma de creşterea anim alelor. şef de echipă apaducteri O.S.M.-2
cald cu trei zile mai devreme decit
e prevăzut în grafic.
începerea lu cră rilo r la tim p a fost
posibilă datorită m ăsurilor tehnîco-
organizatorice luate îneş înainte de
jci£ ^ eiw a % £ - oprirea fu rnalului. Mai întîi, ingi
nerii şi m aiştrii au analizat măsu
rile de organizare a şantierului, ceea
ce a permis aprovizionarea cu 80 la
COMSTRDCTOftl unei brigăzi de lăcătuşi — ne vom loroaselor in iţia tive : „Să realizăm sută din m aterialul necesar înzidi-
organiza mai bine locul de muncă,
vom depune toată capacitaieu şi p ri planul săptâmrnal în 5 zile- şi „Să rii, asigurarea transportului cărăm i
lucrăm o zi pe lună cu m aterial eco
zilor cu vagonul de la magazie la
ceperea noastră pentru a da lucrări nom isit", au venit pe şantierul re locul de punere în operă si altele.
UBA ld M E de bună calitate şi a scurta terme paraţiei capitale a fu rn a lu lu i nr. C B iroul organizaţiei de bază P.M.R.
nul de execuţie cu 2 zile...
Rind, pe rînd, la tribună au u r cu hotărîrea de a fi la înălţim ea în (societar iov. Prodan Nicolae), a o r
crederii acordate. O dovadă a mă
ganizat o adunare, p rile j cu care s-a
cat comunişti cu experienţă ca Ion iestriei lor au şi lă c u t-o : elemenţii arătat im portanţa respectării g ra fi
Liniştea oraşului era între Covaci, şef de brigadă-şamotori, Ţi- de răcire s-au demolat în numai C cului de reparaţie capitală, legînd
ruptă doar de sirena celătii frea Ion şi Bărbulescu Tânase, in- ore, in loc de două zile, cît prevedea repunerea în funcţie a fu rn a lu lu i de
hunedoiene, carc-şi chema oa gineri-şefi coordonatori, Bocan Io- graficul. Acest succes deosebit a fost creşterea producţiei de fontă; s-a
menii in schimbul trei. Lumi sif, şef de brigadă lăcătuşi, Lazăr posibil datorită unei temeinice pre prelucrat graficul de execuţie, s-au
nători şi cocsari, lurnalişli şi Gheorghe, sef dc şantier adjunct şi gătiri a locului de muncă, în care făcut propuneri p rivin d mai buna
otelari, qrupii'ri, grupuri îşi în a lţii. Din cuvintele rostite la m icro un m erit revine m aistrului Heroan organizare a m uncii pe şantier.
dreptau paşii spre combinat. fonul instalat ad-hoc. se face auzi Alexandru şi şefului de brigadă dc O succintă comparaţie elucidea
A lături dc ci, păşeau şi con tă o hotârîre unanimă : executarea lăcătuşi Gherghina Pavel. ză abnegaţia colectivului de pc acest
structorii de la t.CS.H., spre întregii lucrări cu o zi mai devreme. M onturii colaborează strîns cu con şantier. Prim a reparaţie capitală a
noul lor loc dc muncă : furna structorii, fiin d pătrunşi de răspun acestui furnal s-a efectuat în 102
lul nr. 6, predat tor spre repa Primele succese derea comună : respectarea graficu zile ; fu rn alu l nr. 5 s-a reparat ca
raţie capitală.
Cu numai patru săptăm ini in urmă lui coordonator. M erită remarcată pital în 59 de zile : pentru furnalul
focul se învolbura in voie în pîn- iniţia tiva m ontorilor de a lucra mai nr. 6 sînt prevăzute 55 de zile.
Cu o zi tecul furnalului, m istuind cu nesaţ bine, astfel îneît conducta inelară de *
m inereul încărcat. Locul îi este luat aer cald să fie predată spre înzi- Zi şî noapte, la fu rn a lu l nr. 6 pre
La gospodăria agricola colec tiva din Boşorod, raionul Haţeg, cercurile pentru cultura plantelor mai devreme acum de păienjenişul de schele me dire cu o zi mai devreme. In iure domină iuresiil m uncii creatoare.
Şamotorii, instalatorii, lăcătuşii, cu
de cîmp din cadrul învăţământului agiozootehnic de masă sînt frecventate de peste 80 de < nleclivişti Lingă furnal, m ulţi constructori. talice. Tim pul devine aici neîndes şul întrecerii socialiste, ce se desfă toţii sînt anim aţi de o singură do
tulător, seurgîndu-se — pa re-se —
şoară pe acest nou şantier, nici con
Acordînd o mare atenţie predărilor, seminariilor şi aplicaţiilor practice, aceştia reuşesc să-şi însuşească La tribuna im provizată se rostesc prea cu repeziciune. Este numai o structorii nu se lasă mai prejos. Ei rinţă : respectarea angajam entului
mereu noi cunoştinţe care le sînt de un mare lolos în activitatea de zi cu zi pentru sporirea continuă a angajamente, se analizează stadiul Impresie — impresia oam enilor cu au început lucrările conform g ra fi luat. de a term ina lucrările cu o zi
producţiei vegetale. fizîc al lucrării prinşi în iureşul muncii încordate. cului şi voi- să le term ine înainte mai devreme faţă do grafic.
In fotografie : Cursanţii anului II de la unul din cercurile pentru cultura plantelor ascultă cu mult — îm preună cu brigada pe care M ontorii şi instalatorii de pe şan de vreme. Şa m otorii sînt hotărîţi să G AFTO N IE STAN
interes lecţia predată de inginerul Sloian Stancu privind cultivarea plantelor de nutreţ. o conduc — spune Ilea Ion, şeful tierul nr. 2, care sînt prom otorii va termine înzidirea conductei de aer corespondent