Page 26 - 1964-03

Nr. 2860“
Dramul socialismului

Peste leagănul viitorului ,.Tovarăşe cu care ne

Sala de spectacole a casei raio­ dar unora li se părea ca ceva peste
dc iM JIIAI BEN’IUC nale de cultură din Şebeş cunoştea puterile ci. Dar Rafila nu le-a dez­
şi dc data aceasta atmosfera unei m in ţit încrederea ce i-a fost acor­ ş m
Nu e nici un dar destul de mare, dată. C ărţile şi broşurile ce tratau
sărbători. Peste 400 femei m uncitoa­
\ t i c pe măsură nici un preţ despre creşterea porcilor au înce­
re. colectiviste, intelectuale si gos­
Să cinstcască-nalla sărbătoare podine din oraşul si satele raionu­ put să devină pasiunea ei. Din cărţi
A femeii zămislind vieţi, lui Sebeş, delegate si invitate la con­ ca si din sfaturile inginerului zoo­
A iubitei care ne m îngiic ferinţa lor, au venit .să facă bilan­ tehnist al gospodăriei a învăţat noi
deprinderi în creşterea porcilor.
Setea noastră de viaţă-n tiio. ţul m uncii depuse de ele în produc­
ţie şi în activitatea obştească, in îm preună cu tov. Ana Petrescu,
A m ăicuţii care la p rim e jd ii colectivista Rafila Popa a în g rijit în
Sare cu-ndrăznenla deznădejdii luuta pentru înfăptuirea sarcinilor anul trecut J90 capete porcine. Prin
stabilite de partid.
In fm n tin d şi toc, .şi fier, şi ape, vi uzarea porcilor, gospodăria a reali­
Din putereu m orţii să te scape ! La tribuna conferinţei s-au perin­ zat ven ituri de peste 61500 lei
dat pe rînd muncitoare harnice, e v i­
Cine ştie unde creşte floa rea
denţiate tn întrecerea socialistă, R afila Jia, Ana Paştiu si M arina
Să-l împodobească sărbătoarea colectiviste care au participat activ Ghrnescu sînt şi ele colectiviste cu
Cclcia ce-aşteaptă de la muncă la buna desfăşurare a cam paniilor care se mîndreşte întreaga gospodă­
Soţul ori feciorul, ori o pruncă ? agricole si întărirea economlco-or- rie. Lor le-n fost încredinţat .sectorul
Undc-j nestemata-ntre cristale ganizatorică a G.A.C., mame care se avicol al gospodăriei. O treabă pe
Să sclipcască-n degetele talc, străduiesc să crească tinere vlăstare cît de simplă la prim a vedere, to­
tuşi deosebit de migăloasă si preten­
Tu, ce fiu l ţi-l cuprinzi în faşă pentru noua societate, bine pregă­ ţioasă. Dar cînd pui suflet în munca
Şi-l doineşti încet, visînd gingaşă, tite si educate. încredinţată, rezultatele sînt pe mă­
„Doarme puiul m om ii, nani-nnni" ...Printre cele care au urcat la tr i­ sura strădaniilor. Din zori şi pînă ■
bună am reţinut şl pe tov Elisabeta :-v-j ::xw.: •> i&lLîi tâ
Şl-i veghezi, fără odihnă anii ? in seară, cele trei colectiviste în g ri­
Benţa. şefă de brigadă la ferma zo­
Oare este vreun cercel prea scump, jesc atent găinile, le întocmesc ra­ VlCTOlUA Ol>lNCAli
otehnică a gospodăriei agricole co­
Pentru tine care vii din cînip. lective din oraşul Sebeş. ţii corespunzătoare, curăţă coteţele. predat inia Comitetului raional
Astfel. în am il trecut în sectorul a vi­
DE ZIUA TA 1 FOTO : V. ONOIU O ii o lo ch ie -n lr-a d e vir frumoasă, — La noi în gospodărie lucrează col s-au crescut 7 500 pui. Acum gos­ al tcmeilor Sebeş
Tu ce din uzină v ii acasă? peste nnn de femei. Aşa si-n început podăria are 1 690 păsări matcă. Da­
Simplă muncitoare, dăscăliţă, cttvînlul tov. Benţa. M ulte din ele au torită bunei lor în g rijiri s-au obţi­
CeolrlUafia noasfrâ Mamă ori mireasă, ori fetiţă, obţinut rezultate deosebite în cadrul nut cile 103 ouă dc la fiecare găină.
Cintccui. nici chipul scris pc pinză, sectoarelor unde lucrează ceea ce a Im creţia .lampa, Elisabeta Herlca
la îndeplinirea anfiajamcnlulal Nu-s dc tine demne, ia-lc însă, dus la întărirea gospodăriei, la dez­ si Klorica Gherman, cele ire i colec­
voltarea ei m ultilatcţinlă. Sînt tova­
tiviste care lucrează la incubator
Căci le dăm din inim ă, răsfringuri
Cu oca?.ia dezbaterii cifre lo r dc membre de partid cum sînt Florica Din a talc bucurii şi p lin geri, răşe cu care noi toţi colectiviştii ne şi-au organizat munca pe schim buri
plnn pe acest nu, colectivul între­ Muntean, Cornelia Ştef, Aurelia Scu- Din a lalc-am ărăciuni sj visuri, m îndrim ! — ziua şi noaptea. In anul trecut
prind e rii noastre s-a angajat s«i de­ leanu, Lucia A rg in t şi altele, care Din tăria ta ce peste-abism i Cine .sint aceste colectiviste ? Iată aici au fost scoşi în scrii 30.500 pui.
păşească sarcinile producţiei globa­ au bogate cunoştinţe profesionale, îsi Trece ca o punte cînd e greu doar eîleva din ele. Bună parte din ei au fost va lo rifi­
le si m arfă cu 3 In sulă, să spo­ organizează bine locul de muncă. In Ori în semn dc pace — curcubeu — Cu patru ani în urmă, la ferma caţi din prim a zi la gospodăriile a-
rească productivitatea m uncii şi să afară de aceasta, la indicaţia orga* grirole colective din raionul Sebeş
îmbunătăţească cnliitilcn produselor nîzaţiei de partid conducerea în tre­ Sus în albăstrim i după furtună. de porci nou în fiin ţată trebuia un şi din alte raioane ale regiunii.
cu 1 la sută, să realizeze peste plan prinderii şi conducerile secţiilor au Tu eşti, ca-n poveste, zîna bună, om. Gospodăria îşi propusese su Acum. în incubatoare s-a pus p ri­
500 m p. piei velur, 1 000 m.p piei repartizat muncitoarele care stăpî- Si pe cîml cuvintele se te agă-n dezvolte m ult acest sector şi de aceea ma serie de 2.500 ouă. Curînd vor
N uiria, 2.000 m p. piei semibhmă, ne.se bine meseria pe lingă m unci­ Versul meu m ijin d ca roa da-n pom socotea că era necesar un om har­ î?si p rim ii pui ai anului.
3.000 m p. piei cromate etc. Pentru toarele a căror cunoştinţe profesio­ îm i apari o mamă lîngft-im leagăn Prin valorificarea păsărilor, ouă-
înfăptuirea angajam entului luat con­ nale sini mai scăzute. Aplecată peste-un pui dc om — nic, cu dragoste pentru meseria a- lor şi p u ilo r de o zi. gospodăria a
ducerea întreprinderii noastre, în­ O însemnată atenţie s-a acordat leasu. S-a oferit să facă această trea­ realizat în anul trecut un venit dc
drumată de organizaţia de partid, a agitaţiei vizuale. In cele două luni Priveghezi ru ochii fe ricii »*. bă Rafila Popa. C olectiviştii o cu­ 155 225 lei. H
întocm it din tim p un plan în care cile nu trecut de la începutul aces­ Rumen, viito ru l om eniri* noşteau ca pe o tovarăşă harnică,
au fost prevăzute măsuri tehnico- tui an si pînă în prezent în fiecare Un num ăr de 55 femei colectiviste
organi/otorice bine chibzuite. O par­ secţie au fost puse lozinci m obiliza­ lucrează şi Jn grădina de legume.
te din măsurile cuprinse în acest toare şi grafice în care erau trecute Aici tov. M aria Fârcaş, brigadieră AURELIA URA NEŢ
plan au fost aplicate în producţie. rezultatele obţinute de muncitoare. 881! legumicolă, s-a dovedit bună cunos­ muncitoare la II.S. „Vlscozu"
De pildă, în secţia argăsitorie au fost La panoul de onoare au fost popu­ T elefoni stele cătoare a c u ltiv ă rii legum elor şi or­ Lupenj
introduse haşpele basculante. Folosi­ larizate muncitoarele şi brigăzile ganizatoare a muncii. De aceea şi
rea liaşpelelor a dus la scurtarea evidenţiate în întrecerea socialistă recoltele obţinute au fost bune M ăr­
tim pului de scoatere a pieilor din cum sînt Viorica Tămăşoiu, Viorica turie stau cei 350,000 lei venit rea­
cuve. Şandru. Savcla ţlieş. Marin Boinar, Trebuie să comunici ceva urgent cîteva din aceste,
Elena Cindrea şi altele. tovarăşe care u- lizat de la grădina de legume în
Pe lîrtgă acesle măsuri s-a îmbu­ unei in s titu ţii aflată la zeci de k i­
Ca urmare a m ăsurilor aplicate tunei* cmd se află anul trecut, deşi în planul de pro­
nătăţii m ult organizarea muncii. In lom etri. Vrei să spui unui prieten
secţiile prelucrătoare, unde în m ajo­ in producţie, colectivul întreprinde­ dintr-o altă localitate o veste im por­ în Tafa panourilor ducţie era prevăzut doar 290.000 leî.
ritate lucrează femei, la terminarea rii noastre si-n depăşit în luna ia­ tantă. Dar cîte alte cazuri nu sl* ivesc de comandă cu Ele sint doar o parte din colecti­
fiecărui schimb muncitoarele preiau nuarie sarcinile producţiei globale care cer operativitate în transm ite­ căştile la urechi, 0CS. vistele cu cate întreaga gospodărie
cu 10 la sută. ale producţiei marfă v vV Jg&i
maşinile si utilajele din mers. Ca si * productivităţii muncii cu 0 Io rea unor comunicări ce mi suferă a- ziua sau noaptea, colectivă din Sebeş se mindreşle.
urmare, au crescut in dicii de u tili­ sută. In luna februarie, planul pro­ mînare ? răspund cu prom -
zare a maşinilor, sporindu-sc astfel ducţiei globale a fost realizat in pro­ De fiecare dală, apelezi la servi­ litudine la apel. V. F U R II!
m ult productivitatea muncii. porţie de 100 la sută. iar al produc­ ciul tovarăşelor ta re lucrează în cen­ La centrala telefo­
ţiei marfă 115 la ;sută. In această pe­
Comitetul sindicalului s-a preocu­ tralele telefonice. R idici receptorul nică C.IM t a sec­
pat în permanentă de ridicarea ca­ rioadă productivitatea muncii a cres­ şi im ediat auzi vocea operatoarei de ţiei C T . <1 Simeria,
cut cu 5 la sută. La produsele Nu­
lific ă rii profesionale a m uncitoare­ care deserveşte u- Seri literare
lor. In toamna anului trecut, peste iria, semiblană, îm blănituri pentru serviciu : n ilă ţile complexu­
50 de muncitoare nu frecventat cu mânuşi, planul a fost depăşit cu c ir­ — Interurban 15... Ce d oriţi ? A- lui Simeria lucrea­
ca 3 la sută. De subliniat ca toate
regularitate cursurile de calificare, produsele au fost de calitate bună. poi, te ascultă si notează atentă. ză 15 telefoniste. Colectivul bibliotecii regionale în
iar o parte însemnată au urmat După d tv a timp, soneria telefonu­ colaborare cu comisiile de femei clin
cursurile de ridicare a calificării Aceste rezultate sint o dovadă în lui, cu un zbîrnîit prelung îţi dă de O r g a n î z a t e pe unele întreprinderi şi instituţii ale
profesionale. In momentul de fală plus că muncitoarele întreprinderii veste că ai legătura. schim buri ele asi­ IN FO TO G R AFIE: Telefoniste dc la centrala C.F.R. oraşului regional Deva, au -organi­
muncitoarele care au term inat aces­ noastre îşi respectă angajamentul gură zi şi noap­ a sccţioî C.T.4 Simeria, în tim pul lu c ru lu i. zat în cursul sâplămînii seri Iite-
te cursuri îsj organizează mai ju d i­ tuni. Aşa se huîm plă deobicei în fie ­ te convorbirile a- rare închinate Zilei internaţionale CORNELIA DAHTIIA
cios munca, Exemplu grăitor în M A M A llIiÎN U U S A care oraş. La toate centralele sînt bonatilor cu unităţile C. F. R. de legături telefonice locale şi in te r­ medic la Policlinica din Deva
membră in comitetul sindica­ a femeii.
acest sens sînt tovarăşele Elisabeta lului dc la întreprinderea telefoniste care îsi fac în mod con­ din ţară. In această centrală, urbane.
Popa. Ana Mîrcen, Ana Vinteler, „V id ra " — Orâ.ştic ştiincios datoria. Să cunoaştem doar înzestrată cu aparatură moder­ Aşa cum Ia locul de muncă se In cadrul acestor seri literare nu
Moria Pali, Elena Oîndrea şi altele. străduiesc să înveţe cît mai multe, fost prezentate materiale ce oglin­
In acest an num ărul m uncitoarelor nă. îniîlueşii telefoniste ca* Eu­ să-şi facă datoria cît mai bine şi desc viaţa din trecut şi de azi a fe­
care vor urma cursurile de c a lifi­ genia Panrlea, M orin Moldovan. tim pul liber, telefonistele de aici meilor cjin ţara noastră, lupta dusă
care şi de ridicare a califică rii pro­ Sabina Slavinschi, Elena Bădescu. de ele peniru liberlaie şi un trai
fesionale va fi mai mare. Numai din M aria Popa şi altele, care preocupa­ şî-1 petice in mod folositor. Tînăra fericit, precum şi mai mulle poezii
două secţii au fost înscrise pînă în te de ridicarea continuă a cunoştin­ Ioana Brâteanu, de exemplu, frec­ în care se exprima recunoştinţa şi
prezent la cursurile de calificare ţelor lor profesionale, reuşesc să a- ventează cu regularitate cursul sc­
peste 40 de muncitoare. ra ai şcolii medii, Tamara G objilâ admiraţia faţă de femeia marnă, to­
Sigure numai convorbiri de calita­
Pentru dobîndirea unor succese te, fără în tîrzie ri si anulări. şi M aria Parca sînt nelipsite de la varăşă de viaţă şî de muncă. Printre
frumoase în producţie organizaţia de repetiţiile şi spectacolele form aţiei acesiea amintim poeziile „Peste lea­
partid din întreprindere a reparti­ F iivin d u -le cum lucrează cu m ul­ artistice din care fac parte, Irin a
zat în locurile cheie ale producţiei ţimea de l ire din faţa panoului cen­ gănul viitorului’ de Mihai Beniuc şi
ţi alei, îm pletindu-le fără să şovăie, G iurgiu a devenit o bună desenaloa- „Imn femeii" de Demostene Botez.
ca pe o reţea cu zeci de ochiuri, îţi re tehnică iar Persida Coman este Astfel de seri literare s-au orga­
iui scama că operatoarele de aici o bună activistă sindicală.
Din munca şi a c fiv ifa fe a D atorită tovarăşelor am intite, în nizat la Sfatul popular regional şi
i cunosc bine meseria, ştiu precis
obştească a fem eilor undo trebuie introdusă o fişă sau orice orii din zi sau noapte, abonaţii la biblioteca regională cu femeile
alta pentru a face legătura cu d ife ­ centralei telefonice a şpcţiei C.T.4 de la O.C.L. produse industriale.
• O expresie din cele nini eloc­ ritele localităţi sau in s titu ţii solici­ pot lua legătura prin telefon cu cine
vente a rolulu i pe cai c femeile îl au tate. Fiecare dintre ele numai in ­ doresc pentru rezolvarea celor mai N IC U M N A R AŞ IN A KU
în societatea noastră este prezenţa tr-un m inut, pot să formeze peste 30 diverse probleme. corespondentă VICTORIA RUS
lor activă în viaţa politică şi de stat.
Ihuirijilourc în sectorul zootehnici
Din Marca Adunare Naţională fac al G.A C. lioz
parte 76 dc femei, iar în sfaturile dă pentru ielul cum se prezintă ■ u ■ • ■ ■ ■ ■ . mm
populare sînt alese 39.000 dc deputa­ O o ra lă dc om elevii veniţi de la şcoala de patru
te, reprezcntînd 27,1 In sulă din nu­ ani din Valea Lungă. Este meritul
m ărul total al deputaţilor. învăţătoarei Veronica Cozma, care
• Pentru merite deosebite in via­ îşi face datoria de ani de zile cu • a - -Y&ă
ţa politică, dc stnt şl pentru contri­ In fiecare an, /a şcoa/a din satul Ea dă copiilor colectiviştilor din răbdare şi pasiune, cu răspundere
buţia lor valoroasă în diferite do­ Valea Lunge, ca în toate celelalte sat cheia cunoaşterii tuturor tai­ şi grilă faţă de pregătirea şcola­
m enii de activitate, peste 15.000 dc $coli, îşi încep viaţa de elevi co­ nelor închise în cărţi. Cu grijă şi rilor. Br.Vv/'.'i»
femei au fost distinse cu ordine Şi p iii din sat care au îm plinit virsta pricepere, muncind neobosit şi cu De curînd am văzut-o pe Vero­ •
medalii ale R.P. Homînc. de 7 ani multă dăruire de sine, comunista nica Cozma în clasă. între şcolarii
• In domeniul o crotirii sănătăţii şi Părinţii ii trim it cu încredere şi Veronica Cozma, alături de miile pe care-i înva|ă să scrie şi să ci­ * ■ 8
tească. Explica cu răbdare fiecărui
^ jţ-:
al asistenţei sociale, 63 la sută din fiecare doreşte ca copilul său să de Învăţători din patria noastră, şcolar, la banca lui. prinzind mî- 'jjmt : . . ’W
totalul salariaţilor sînt femei. Peste Colectivista Ocluvia Uliu ţi Munc/toare/e din seci iile la- înveţe cit mai bine. O cunosc de înfăptuieşte o operă nespus de în­
pro/esoara Xenia Zidtiroiu, sint bricii „Sebeşul* din Sebeş sint semnată, indispensabilă unei vieţi nula copilului cu mina ei obişnui­
50.000 de femei fac parte din comi­ mult pe învăţătoare, dm 1950 cînd
bine cunoscute in toată comu­ mereu preocupate de imbună- de om. tă să m/nuîe condeiul, învăţindu-l
tetele dc sp rijin dc pe lingă unită­ a venit în satul lor şi ştiu că va cum să Iacă mai corect literele. J b i
na Rîu de Mori. fălirea oalităUl produselor ce
ţile socinl-sanitare. face totul pentru (iii lor. Părinţi şi copii sînt la fel de re­
In timpul lor liber ele parii- Ic execută cunoscători prim ului dascăl, ace­ In pau2ă am stat de vorba.
• In actualul an universitar în in ­ La început fiecare copil păşeşte î» V ,
cipă cu însufleţire la vio/a cid- In loloqralie : Un ţ/rup de — Este o muncă grea, care cere
stitutele dc învăţăm înt superior în­ lurul-artislicd a comunei. muncitoare din seclia lenjerie cu timiditate pragul şcolii şi cu luia care i-a pus condeiul in mină răbdare şi multă, multă răspunde­
vaţă peste 36.000 dc studente, ceea In /o/or/ro/te: Solistele Oc- urmăresc atent explicaţiile date greu îl faci să-şi ridice privirea şi a înaripat mînuţa copilului pen­ re. Nu-i deajuns numai să-l în­
ce reprezintă mai m ult decît numă­ fovia Uf iu fl Xenia Zidaroiu, dc maistrul Victoria Furcaţu. fixată cu îndărătnicie pe filele a- tru scris veţi pe copil să scrie şi să citească.
rul total al studenţilor din anul şco­ Intr-o scenă obişnuită din spec­ privind respectarea semnelor becedaruku din faţa lui. învăţă­ Şi numărul celor care-i sînt re­ Trebuie să-/ faci să-i placă acest CĂRUŢ IU CORNELIA
lar 1938-1939. tacole. Foto: S. TkUŢÂ trasate dc yjbloncr. toarea dm Valea Lungă cunoaşte cunoscători învăţătoarei Veronica lucru, să-i trezeşti interesul pen­ (icstionara centrului dc piine nr. 1
(Agerpres). această stare. Viaţa peirecută in Cozma este destul de mare. O (in tru a învăţa cît mai bine. Unii din­ llaţecj
m ijlocul şcolarilor, practica, au în- bine minte copiii — acum oa­ tre şcolari sînt mai delăsători, alţii
văţat-o cum să le infrîngă tim idi­ meni maturi — pe care i-a aju­ neatenţi, nu-şi fac lecţiile dale
tatea, să privească în jurul lor şi tat să deseneze şi apoi să înţelea­ pentru acasă. Cu fiecare trebuie
să asculte cu atenţie ce le spune gă primele litere, atit cei din sa­ muncit în alt fel...
7 - După primele zile, copiii au im ­ tele Holdea, Cealacula, Frucşoa- Veronica Cozma vorbeşte cu
presia că le vorbeşte mama şi nu ra, Tirnăveni şi Vica. din raionul plăcere de profesiunea aleasă,
învăţătoarea, sint numai ,,ochi şi llia. pe unde a fost numită (ca su- pentru care şi-a dedicat întreaga
urechi", pliniţoare la începui şi apoi ca în­ ei viaţă In pregătirea şcolarilor, a-
M ii ni le pricepute ale învăţătoa­ văţătoare). dar mai ales cei din
rei dau viaţă fiecărei litere, ţ/nesc Sarmisegeluza, raionul Haţeg şi pelează la ajutorul părinţilor pen­
tru a crea condiţii şi a suprave­
be/işoare simple şi cîrlige de o - cei de aici, dm salul Valea Lungă, ghea pe cei delăsători, face vizite
vale, inşirînd pe tablă semne noi. comuna Sîrbi, unde a îndrumai elevilor acasă unde-i ajută să în­
Cît de des şi-a aplecat învăţă­
prim ii paşi ai şcolarilor ani la rînd veţe, oigaoizează şedinţe cu pă­
toarea privirea cu duioşie şi in ­ Numai în şcoala din Valea Lungă, rinţii
teres. cu grijă şi migală pe caietul construită în anii regimului nos­ Prin munca ei neobosită, desfă­
fiecărui şcolar de clasa I, ca să tru. au învăţat aproape trei sute şurată de-a lungul anilor, a pre­
îndrume, să corecteze sau să lau­ de copji ai colectiviştilor din sat gătit pentru viată sule de copii.
de un succes al primelor pagini
M ulţi dintre elevii învăţătoarei M ulţi dintre ei acum oameni ma­
scrise ! luri ii intilneşti în fabrici, la cate­
Aici, la şcoa/a din Valea Lungă, Veronica Cozma au urmat facul­ dre sau pe onoare, muncind cu
această muncă o înfăptuieşte, de tăţi şi majoritatea şi-au terminat răspundere pentru o viaţă feri­ M ARIA URSA
paisprezece ani, învăţătoarea Coz- cursurile şcolilor medii. laborantă, lucrca/â în laboratorul
ma Veronica, fiica unui miner din Cadrele didactice de la şcolile cită. R UUDIN seefiei 0.5 M. nr. 2-C. S. Hunedoara
Lupeni. de 8 ani au numai cuvinte de lau­