Page 29 - 1964-03

R e g ic o o iâ
H u n e c io a ra -D e v a V

PR O LE TA R I D IN T O A T E T A R IL E U N IŢ I- V Â I
1mul socialismului

ORGAN AIC0HI1ETULUI REGIONAL HUNEIOMA ALRHJ1.ŞI Al SFATULUI POPULAR REGIONAL

Anul XVI. Nr. 2861 MARŢI IO MARTIE 1964 4 p a g in i, 20 b a n i

ÎNDEMN spre noi succese Reţea
de toxicologie

industrială
O rganizare tem einică — In industria noastră petrolieră şi

chimică îşi desfăşoară activitatea o
productivitate ridicată reţea de toxicologie industrială, fo r­
mată d intr-u n laborator central şi
52 de laboratoare uzinale care au
Printre m inerii de la Uricanl, cate in anul trecui au obfinut dobîndit o experienţă valoroasă, si­ M uncitorul Petru Sălişteanu d in secţia Cotton a fa b ricii „Sebeşul" din Sebeş, îşi depăşeşte în medie,
rezultate deosebite in muncă, liind declaraţi „ Fruntaşi In întrece­ luind din acest punct de vedere ţara lună de lună planul de producţie cu 15 la sută. „Secretul" acestui succes constă în organizarea judicioasă
rea socialistă", se numără Si membrii brigăzii conduse de Constan­ noastră in rîndul ţă rilo r înaintate. a muncii, in preocuparea pentru ridî carea continuă a ca lific ă rii profesio nale.
tin Rudic Preocupaţi îndeaproape de sporirea producţiei de cărbu­ Dispunînd de ingineri chim işii, Foto : V. ONOIU
ne. ei au acordat o atenţie deosebită creşterii randamentelor de cx- farm acişti şi tehnicieni specializaţi
tracfic. reuşind ostiei să-şi depăşească in mod ritm ic sarcinile. în acest domeniu, laboratoarele de
Căile care au condus la obţinerea acestor rezultate constituie toxicologie industrială efectuează
numeroase cercetări menite să pre-
obiectul unei scrisori pe care ziarul noslrp a solicitat-o minerului <J)o*nin& de.la aduaaee
întîm pine vicierea aerului de către
Constantin Rudic. gazele toxice deteriorarea înainte de
termen a unor instalaţii şi utilaje
Brigada pe care o conduc lucrează li va brigăzii lu i Ştefan Laszlo de la tehnologice etc. A nul trecut, de p il­ La începutul anului, com uniştii loan Salade, loan Şecaru, Nieolae dă. Ca urmare, s-a m ă rit 2ona de
Petrila „Două cim puri pe schimb, din dă, s-au făcut un număr de 64.000
în tr-un abataj cameră din stratul de asemenea determ inări de labora­ din organizaţia de partid a secto­ Stanciu, Vasile Alem an, loan Boboc, deservire, a sporit m u lt producti­
III. C ondiţiile de zăeămînt ne-au fiecare abataj" tn scopul creşterii tor care au dat bune rezultate în rulu i de industrializare a lem nului Ludovic Augustin şi a lţii, care au o vitatea muncii. S-a m ărit, de ase­
randam entului de extracţie. Aceasta
pennis să îm brăţişăm şi noi in iţia - din Sebeş au dezbătut în cadrul bogată experienţă in muncă. :La in ­ menea, capacitatea dep o zitu lu i. de
n impus din partea noastră organiza­ prevenirea îm bolnăvirilor în prelun­
rea temeinică a lucrului, aprovizio­ girea duratei de funcţionare a u ti­ adunării generale cauzele pentru dicaţia organizaţiei de partid, con­ buşteni. Tot aici s-a prelungit trans­
narea ritm ică cu materiale, îndru­ lajelor. care în anul trecut activitatea eco­ ducerea sectorului a repartizat pe portorul, mărîndu-se la acesta numă­
Preţuire a marea tehnică corespunzătoare şi un de investigare la nivelul tehnicii mo­ nomică nu s-a ridicat la nivelul ce­ meseria cum sînt Vasile Micu, loan rul de legări. La secţia tîm plărie
lingă m uncitorii care stăpînesc bine
cu mijloace
Reţeaua este dotată
control eficient al în d e p lin irii sarci­
rinţelor, măsurile ce trebuiesc luate
nilor. Fiecărui m iner i-au fost re­ derne. P rintre acestea.se remarcă pentru îm bunătăţirea acesteia. P rin ­ Dicu, Petru Samoilă, A vram Buciu- s-a m ărit capacitatea unei hale cu
200 m.p. şl s-a trecut la organizarea
In 1958, Pavel Hanganu avea nu- nico-prolcsională. Cu răbdare şt partizate sarcini precise; pe baza instrum entele şi aparatele pentru tre altele, din materialele prezen­ man pe a lţii cu o calificare mai sla­ m uncii în brigăzi şi în flu x conti­
mai doi ani de clnd terminase şcoa- perseverentă, Pavel Hanganu s-n unui studiu am ănunţit am eşalonat analizele spectrografice, polarografi- tate, cît şi din discuţiile purtate de bă, ca Petraşcu Cornel, M ihai Lang, nuu de lucru. înainte un m uncilor
la prolesionalâ din Hunedoara, tn ocupat de creşterea întregii echipe, în aşa fel operaţiunile m iniere in ­ ce şi eroinatografice, aparatele pen­ comunişti, a reieşit că organizaţia D um itru Rîpa, Florea Molete ş a. Ca executa loate operaţiile de lucru.
scurt timp el a reuşit să-şi Insn- In clipele de răgaz, platforma cup- cit prin suprapunere să elim inăm tru măsurarea zgomotelor, a trepida­ de partid nu a s p rijin it in perma­ urmare, aceştia din urmă lucrează Acum, un m uncitor lucrează la o
şească temeinice cunoştinţe prole- totului devine ad-hoc o autentică tim pii neproductivi. Un ajutor pre­ ţiilo r, precum şi dispozitivele pentru nenţă conducerea sectorului, nu n mai bine, îşi realizează ritm ic pla­ singură operaţie. D atorită acestui
sionale. M eritele sale 1n muncă, no- şcoală a producţiei, determinarea um idităţii, curenţilor controlat şi nu a luat întotdeauna
ţios in organizarea muncii, cit şi în nul de producţie. fapt, a crescut productivitatea, s-a
bila pasiune pentru mult riv n ilu l — Spune-mi tu. Ioane, ce se în- aprovizionarea cu materiale, apt p ri­ de aer, tem peraturii etc. Pentru do­ cele mai eficiente măsuri pentru e- Comitetul sindicatului şi grupele îm bunătăţit calitatea produselor.
tillu de olclar, II ridica tot mai mult Umplu In cuptor în laza de alinare? tarea laboratoarelor de toxicologie lîminarea deficienţelor sindicale so ocupă mai susţinut de
în ochii colectivului. In acel an, — se adresa Hanganu omului nr. 1 m it din partea m aiştrilor Eugen Că- industrială au fost investite în pe­ S-a hotărît cu acest p rile j ca or­ organizarea întrecerii socialiste; a- Paralel cu acestea, sectorul de in ­
alături de alţi tovarăşi de muncă, din echipă. vcscu, loan Bolea şi Constantin Un- rioada 1962—1963, 4,5 milioane lei. ganizaţia de partid să îndrume con­ dunărîle grupelor sindicale şi con­ dustrializare a lem nului a folosit
raţional cele 2 maşini pentru fa b ri­
este promovat să lucreze la cea mai — Tu, Sinqcrene, explică-ne care gureanu, care s-au preocupat îndea­ (Ager preş)'. ducerea sectorului în aplicarea în sfătuirile de producţie sînt mai bine cat tainj industrial, 2 pendule pneu­
îndrumarea
fiecărui
de
proape
modernă ofelărie a fării — ofelăria sînt pierderile de ofei şi cum pot producţie a m ăsurilor prevăzute în pregătite. M uncitori ca A vram Bu- matice, un gater şi alte maşini mo­
M artin nr. 2. li evitate ? schimb din brigadă. Am reuşit ast­ planul M.T.O., să urmărească re­ ciuman, Gheorghe Oltean, Eleono- derne, de mare productivitate, cu
Răspunsurile sint comentate şt fel să realizăm cîte două cim puri de
Cum putea să răsplătească încre­ partizarea la locurile im portante ale ra Ordean şi a lţii, au făcut propu­ care a fost dotat.
completate iără ca ele să supere pe cărbune pe schimb şi, uneori, cînd
derea şi preţuirea colectivului ? Pa­ RIDICAREA LEGAŢIILOR producţiei a celor mai buni membri neri preţioase menite să ducă la îm­ D atorită m ăsurilor aplicate, colec­
cineva. Prin exemplul lui, Hanga­ în organizare n-ain avut defecţiuni,
vel Hanganu şi-a dat seama că to­ DE LA BUCUREŞTI ŞI ROMA de partid. bunătăţirea procesului de producţie. tiv u l de muncă din sectorul dc in ­
varăşii lu i de muncă îl apreciază. nu a Îndemnat întreaga echipă să am extras chiar trei cim puri pe LA RANG DE AMBASADE Hotârirea adunării generale a fost De pildă, la consfătuirea de produc­ dustrializare a lem nului a reuşit în
Nu trebuia deci să-i dezamăgească. Iacă la fel. schimb. Aceasta a făcut ca brigada ţie din luna februarie, s-a propus cele două luni, cîte au trecut din
Din acest moment, prima lui grijă a Astăzi nu mai este un secret. în­ să-şî realizeze în mod ritm ic sarci­ G uvernul R epublicii Populare Ro- tradusă în viaţă. Toţi m em brii şi curăţarea şl repararea lin ie i de de- acest ăn, să-şi depăşească sarcinile
losl să muncească mai spornic, să tregul colectiv ştie că succesele do- nile de plan. miue şi guvernul R epublicii Italia candidaţii de partid au p rim it sar­ covil, a şaibelor de la depozitul de de plan la p rin cip a lii indicatori. In
învele mai mult Cu tiecarc zi care blndite de echipa condusă de Pa- Drept preţuire a m uncii depuse, au convenit să ridice la rangul de cini concrete. La locurile im portan­ buşteni, punerea la punct a trans­ luna februarie la toate sortim entele
frecca el alta lucruri tot mai înte- v *l Hanganu în anul trecui, sini un portoarelor, montarea întrerupătoa­
am fost declaraţi „Fruntaşi în între­ ambasadă legaţiile lo r respective de te ale producţiei au fost repartizaţi planul de producţie a fost realiza;.
resante şi Irumoase din tainele ela- rezultat liresc al muncii şi învăfă- la Roma şi Bucureşti. relor de la maşinile de pendulare La sortim entele cherestea din răşî-
borarii otelului. Atunci cind avea iu rii. In decurs de un an, toii cei cerea soda listă". Această preţuire comunişti cum s in t; Petre Nieolae, în apropierea locului de deservire nonse planul a fost depăşit cu 400
de Îndeplinit o sarcină mai dilicilă Hei oameni din echipă şi-au ridicat nu o vom dezminţi în v iito r şi ne etc. Propunerile făcute au fost a p li­ m.c., la cherestea din fag cu 44 m c.,
(scurtarea duratei şarjelor, elabora- calificarea, (apt ce s-a oglindit In vom spori efortu rile pentru ca din cate în producţie şi s-au dovedit e fi­ la binale cu 100 m.p., la talaj indus­
rea unei noi mărci de ofel ele.), se reducerea pierderilor şi în imbunălă- abatajul nostru să iasă cărbune cît ciente. In hala gatere, la depozitul tria l cu 47 tone. La obţinerea aces­
adrcs.a cu modestie maiştrilor Şle- firea calităţii otelului. Cină s-a !ă- mai m ult şi de bună calitate de buşteni şi în secţia lăzi munca tor rezultate a co n trib ui; şi aprovi­
lan Tripşa sau A urel Stanciu. cui bilanţul anului trecut, echipa este acum mai bine organizată, ma­ zionarea ritm ică a sectorului cu ma­
Cunoştinţele dobindile în şcoală condusă de Pavel Hanganu înm'i- CONSTANTIN RUDIC şinile şi utilajele sînt folosite m-ii teria prim ă necesară, livrată de co­
erau temeinice. A rămine însă nu- nunclua un Irumos buchet de reali- m iner şef de brigadă la judicios., lectivele de muncă de la I.F. Haţeg,
mai cu a til înseamnă a da înapoi, zări. E. M. Urieani La secţia lăzi, de pildă, s-a m odi­
I. F. Orăştie şi I. F. Dobra.
a nu tine jxtsul cu cerinţele progte- Cum nu e tn firea comuniştilor ficat aşezarea m aşinilor, adaplîndn-
sului tehnic. Modernele agregate, la să stea pc loc, Pavel Hanganu nu Apreciere meritata se la acestea un transportor cu ban­ L. DEM ETER
care lucra acum cereau imperios S-a oprit aici. Experienţa ciştigată
reîmprospătarea. îmbogăţirea cunoş- /n muncă şi învăţătură anul tre-
Hnelelor tehnico-profcsionale. Aşa ci ti, se (/ezvoltă, tace ca realizările O scrisoare sosită de la cores­
pondentul nostru voluntar loan
că. alături de manualul de tehnolo- Jin acest an să lie şi mai frumoase,
gie prolesională, în biblioteca lină- Recent, ta adunarea grupei sindica- Oancca din Orăştie. ne-a adus ves­
rului prim -topitor Pavel Hanganu ;c jn CQre S.QU analizat rezultatele tea că lucrătorii atelierului meca­ C
şi-au găsit locul şi alte cărfi tehni- pc /lfna februarie şi sarcinile de nic al fabricii chimice au tră it un
ce de chimie, lizică sau mecanică producţie pc luna martie, Pavel eveniment deosebit: inmînarea in ­
Nu o dată i s-o im lim plal ca în Hm- Hanganu a fost distins pentru rczul- signelor de „Fruntaş în întrecerea Cursuri dc instruire
pul lucrului să observe în elabora- talele obţinute anul trecut, cu In- socialistă".
rea otelului fenomene străine înţe­ slana de „Fruntaş în întrecerea so-
In adunarea grupei sindicale au In staţiunea balneo-climaterică Geoagiu-Băi au început ieri cursuri!
legerii lui. Alunei a căutat cu în fri­ cialistău, pe anul 19r>3
fost scoase în evidenţă rezultatele de instruire a preşedinţilor comitete lo r executive ale sfa tu rilo r populai
gurare răspunsul în cărfi. Confrunta In primele luni ale acestui an,
deosebite înregistrate anul trecut comunale şi din centrele muncitoreş ti, ai sfa tu rilo r populare orăşeneşti
experienţa practica cu legile meca­ echipa condusă de Pavel Hanganu raionale, a şefilor secţiilor organiza torice de la raioane şi oraşe region;
nicii, lizicii sau chimiei. a dat peste plan mai mult de IM O de numeroşi lucrători ai atelierului le precum şi a in structorilor acesto ra.
•Se ştie însă că otelul nu se lace tone de otel în îndeplinirea exemplară a sarci­
Prima lecţie in titu la tă „Statul no stru dem ocrat-popular" a fost pred;
de către un singur om. Şarja este „Fruntaş în întrecerea social istă". nilor de plan. T itlu l de „Fruntaş tă de tov. D um itru Dejeu, preşedin
elaborată de o echipă întreagă. Un titlu pc care prim -topltorul Pa- in întrecerea socialistă" acordat popular regional. C ursurile de inst tele C om itetului executiv al Sfatuli
Deci, munca e colectivă — a loşt vel Hanganu s-a angajat să-l pnar- m uncitorilor Ferdinand Delmondo, ruire se desfăşoară între 9-J8 m arţi
rationamenlul lui Pavel Hanganu. te cu cinste şi de acum înainte. Ele cuprind expuneri pe teme ale m uncii practice a sfatu rilor popular
loan Bucur, loan Traşcă, loan M u-
Prin urmare, lo fi oamenii trebuie
mătă, Gheorghe Gurcă, loan Lup-
să-şi ridice continuu pregătirea leh- S. TR U TA M uncind cu entuziasm, echipa d e lăcătuşi condusă de Gheorghe Ana-
şan, Romulus Grecu, Iacob lancău Schimb de experienţă
tole, de pe şantierul m ontaj-instala ţii nr. 1 al I.C.S. Hunedoara, reuşeşte
şi A urel M ilan este un semn al pre­ să-şi depăşească cu regularitate sa rcin ile lunare de plan, intre 15-20 la
Zilele trecute, din in iţia tiv a consi­
Contribuţie la siguranţa circulaţiei ţu irii muncii depuse pentru înde­ sută. l liu lu i agricol orăşenesc Deva, la gos­ participat preşedinţi şi vicepreşedinţi
plinirea şi depăşirea sarcinilor de IN FO TO G R A FIE : C iţiva din m e m b rii echipei, executînd unele ope­ podăria de stat din Bîrcea a avut loc ai consiliilor de conducere ale G.A.C.,
La sfîrşitul lunii februarie, co­ plan 7.292 m l. şină şi 9,6 tone ma­ plan. raţiuni. un svhimb de experienţă, avînd ca ingineri agronomi, medici veterinari,
lectivul de munca din cadrul secţiei teriale mărunte de cale, iar pe tra­ temă căile de sporire a efectivului de brigadieri zootehnici, şefi de ferme şi
L 77 C.F.R. Alba lulia a raportat noi see s-au introdus 192 m c piatră anim ale şi a productivită ţii acestora. în g rijito ri de animale fruntaşi din
succese tn îndeplinirea planului Lu- soartă, ceea ce a contribuit la des­ Cu a^est p rile j, specialişti de la cele 12 gospodării colective de pe ra­
crînd bine. m uncitorii de aici au făşurarea în bune condUiuni a cir­ G.A.S. şi de la consiliul agricol oră­ za oraşului regional Deva. a fost
deosebii de folositor.
reuşit ca în primele două luni să-şi culaţiei. Campania de primăvara - temeinic pregătită şenesc au prezentat expuneri în le-
depăşească planul producţiei globa­ Cele mai bune rezultate în mun­ găluivi cu modul de hrănire a ani-
le cu 3^8 la sută. In acest timp. la că au fost obţinute de Partenie Po- In aceste zile, colectiviştii din ra­ se va însămînţa cu porumb, circa cestei lucrări, totuşi, mai sînt încă ma'elor, în vederea obţinerii unor C inem atograf sătesc
întreţinerea curentă a liniilor şi noran, Grigore Cârcei Constantin ionul Mia fac intense pregătiri în 120 hectare cu sfecla de zahăr, 126 gospodării ca cele din Cîmpuri, p rru u cţii ridicate de lapte şi carne, fa Nandru
schimbătoarelor de cale, sarcina în­ Adjudeanu, loan Neamtu, Gheorghe vederea începerii campaniei de pri­ hectare cu floarea-soarelui, 128 hec­ Bretea, Şoimuş, llia şi Gurasada, arătmdu-se totodată rolul selecţiei şi
credinţată a fost depăşită cu peste Pândele, Vasile Pop şi alţii. măvară. Potrivit planurilor de pro­ tare au fost destinate cultivării le­ unde nici pînă acum nu s-au întoc­ ai insăm înţărilor a rtificia le în îm ­ Duminică s-a deschis in satul Nan­
6 la sută, reuşindu-se să se regene­ EUGEN NEAM TU ducţie, aprobate în adunările gene­ gumelor şi zarzavaturilor, iar pe res­ mit asemenea schite de ampla­ bunătăţirea raselor şi creşterea pro­ dru, comuna Peştişul Mic, oraşul re­
reze peste o tonă de materiale ca : TEODOR RAZUŞ rale, gospodăriile colective din acesl tul suprafeţelor se vor însămînţa sare. Lucrarea respectivă trebuie d u ctiv ită ţii lor. gional Hunedoara, un cinematograf
eclise, plăci, butoane etc. In stafia (din colectivul swbredacţiei raion vor însămînţa peste 5730 hec­ alte plante tehnice. urgentată pentiu ca S.M.T. Dobra Referatele prezentate au fost ur­ sătesc. La deschiderea festivă a c i­
Simeria-triaj au fost înlocuite peste voluntare din Alba lulia) tare. O suprafaţă de 3 835 hectare In vederea îndeplinirii în bune să poată asigura discurile corespun­ mate de discuţii şi aplicaţii practice nem atografului au participat peste
150 de cetăţeni. Cinematograful din
condiţiuni a acestor sarcini, consi­ zătoare pentru fiecare G.A.C., în la ferma de animale a G.A.S. Nandru este al 226-lea cinematograf
Schimbul de experienţă la care au
liul agricol raional şi conducerile funcţie de hibridul cultivat. <ăiesc din regiunea noastră.
unităţilor agricole socialiste au luai Pe baza rezultatelor obţinute,
o seamă de măsuri. Astfel, încă din S.M.T. Dobra a luat masuri ca în „ D o in a A rg e ş u lu i'1 A LE X A N D R U M ARDARE
luna noiembrie la S.M.T. Dobra, s-a acest an să extindă lucrul după sis­ la llia corespondent
trecut la repararea întregului parc temul mecanizării complexe într-un
de tractoare şi maşini agricole, iar număr de 19 gospodării colective, In l-ala a circa 400 de spectatori, or­
în atelierele gospodăriilor colective faţă de 11 gospodării în cîte s-a chestra populată „Doina Argeşului“ L a c o n c r e t
a început repararea utilajului agri­ folosit acest sistem în anul trecut. a prezentat duminică în sala casei
col care va fi folosit în campania F.ste o metodă eficientă care, aco­ raionale de cultură din llia un fru­ Autobuzele I.G.O. Petro­
de primăvară. Organizînd bine mun­ lo unde s-a folosit, a dat rezultate mos şi reuşii program artistic. şani ar trebui să circule pe
ca, mecanizatorii de la S.M.T. Do­ bune. obtinîndu-se sporuri de 500— Au plăcut mult cînlecelc inspirate i uia Petroşani—Lonea la
bra au reuşit să asigure executarea 800 kg. porumb boabe la ha. faţă din vh fa nouă a satelor de azi. Pri­ intervale de 30 minute.
m iţi cu v ii aplauze, soliştii vocali şi
unor reparaţii de bună calitate şi !a de prevederile planurilor de pro­ inştrumentali au losl rechemaţi pc In ziua de 19 februarie
timp. In prezent toate cele 74 trac­ ducţie- scenă de mai multe ori. a.c., şoferul Andronîc loan
toare, 58 semănători 2-S.P.C.-2, 74 Tot pentru buna desfăşurare a GHEORGHE P A N T ILIM O N a stat însă la cap de lin ie
pluguri, 45 semănători pentru paioa- campaniei agricole din această pri­ corespondent tim p de o oră-cu autobuzul
se şi altele au fost reparate şi tri­ măvară s-au luat o serie de măsuri nr. 52.219.
mise (a gospodăriile colective pe Intilnire cu cititorii
care le vor deservi- pentru îmbunătăţirea structurii cul­
turilor. Astfel, unele culturi, în spe­
Paralel cu repararea utilajului a- cial plantele tehnice, au fost con­ Simbătă şi dum inică a avut loc la
grîcol s-au luat măsuri si pentru asi­ centrate în gospodăriile colective Deva şi Simeria o in tiln ire a c itito ­
gurarea seminţelor. Astfel, în raio­ care au obtinut cele mai bune re­ rilo r cu un grup de scriitori din
nul llia, întreaga suprafaţă destina­ zultate şi au dobîndit o oarecare Bucureşti şi regiunea Hunedoara.
tă culturii porumbului se va însă- experienţa în cultivarea lor. Au c itit din lucrările lor poeţii Ru-
mînţa cu hibrizi dubli. Pînă acum Cu ajutorul cadrelor tehnice. în salin * :iireşan şi Traian Filim on, pre­
din cele 76 tone de samîntă nece­ majoritatea gospodăriilor agricole cum şi prozatorii V in iciu Gafiţa şi
sare pentru campania de primăva­ colective din raionul llia s-au întoc­ Corneliu Buda.
ră S-au pregătit 52 tone. Rămase în mit planuri tehnico-organizatonce,
urmă cu această lucrare sînt gos­ stabilindu-se volumul lucrărilor, vi­ Intilnire a organizată în cadrul „Z i­
podăriile colective din Bejan, Cîm teza şi timpul necesar pentru exe­ lelor cărţii pentru tineret", de către
puri, Lăpugiu şi Bîrsău, care n-au cutarea în bune condiţiuni a fie­ Com itetul regional Hunedoara al
ridicat încă sămînla necesară de la cărei lucrări agricole. Aplicarea în V. T. M. în colaborare cu C entrul
Agrosem. practica a masurilor prevăzute în dc lib ră rii şi difuzare a cărţii,
Pentru o repartizare cît mai judi­ planurile întocmite pe perioada s-a bucurat de o caldă apreciere a
cioasă a culturilor, în tunctie de campaniei de primăvară, va da po­ c itito rilo r din aceste localităţi. CĂLĂTORII : E tim pul să plecăm
condiţiile de climă şi sol ale fiecă­ sibilitatea ca şi în acest an gospo­
Iubitori ai muzicii, cifiva elevi ăi Şcolii de 8 ani din satul Băeşti, raionul Hafeg, au alcătuit o mică rei gospodării, s-a iniţiat întocmi- dăriile colective din raionul llia sa SAFTA RAVECA tovarăşe şofer.
orchestră. rea unor schite de amplasare a obţină producţii sporite la hectar. activistă a C om itetului ŞOFERUL : Dar cine vă opreşte l
Exersînd sub conducerea unui cadru didactic, m icii instrumentişti işi ridică necontenit măiestria. acestora. Dar, cu toate că a existat regional Hunedoara CĂLĂTORII : Conştiinţa dumilale.
i In lotogtalie : Aspect de la repelijii. suficient timp pentru efectuarea a- I. M A N EA al U.T.M. Desen de V. M1MÂ1LESCU