Page 3 - 1964-03

Nr. 2854 Drumul socialismului Pag. 3

La punctul de consultaţii Roadele uşier masuri chibzuite

din C u g ir se poate desfăşura In prima ‘decadă a lunii decem­ a 'întocm it din tim p un plan de şefii de sectoare şi parchete. Apoi,

brie, anul trecut, redacţia Ziarului măsuri * tehnico-organiza lorice bine la parchetele* „P iciul P orcarului",
„Vîrtoape", „P îrîtil Lupşii" şi „P ris­
o ac tiv ita te mai rodnică nostru a organizat la I l*\ Orăştie chibzuite, cîTitf au fost aplicate în lop" s-au construit încă din toamne,
producţie. Astfel, brigăzile complexe
o discuţie colectivă, !a care au par­
ticipat tovaiăsi din comitetul dc cu plata in acord global — formă anului trecut, drum uri pentru trac­
Pentru a veni in ajutorul propa­ gandist Ionel T rifu ), la cursurile se­ partid, din organizaţiile de bază superioară de organizare ;» muncii toare, iar la parchetele „Lupoaia"
gandiştilor şi cursanţilor in c la rifi­ rale si dc* studiere a Istoriei P M R. J'.M.H., din conducerea lehnico-ad- — s-au extins dc la 12, <î!o erau şi „Valea Laigă" s-au dat in func­
carea şi fixarea problemelor care de la secţia maşini unelte montaj şi m inisitativă, şeii de servicii, de sec­ in anul trecut, la 2.1. Aceste brigăzi, ţiune o linie C.F.F. şi două devia-
de
toarc. De asemenea, m ijloacele
lac obiectul studiului din cercu­ altele. Ei insă nu au fost îndrum aţi toare, parchete, brigăzi şi m uncitori in primele dotiă luni clin antil In
rile şi cursurile invăţăm tntu- să meargă la punctul de consultaţii evidenţiaţi în întrecerea socialistă. curs «iii. expţoatat, circa jum ătate scos-a pi opiat au fost instalate in
locurile unde panta terenului a per­
analizat
s-au
In cadrul discuţiei
din totalul' masei lemnoase.
1 n i de panid din oraşul Cu­ unde există un bogat material do­
cumentar si tovarăşi care pot să le cauzele cnre au făcut ca în anul Organizarea muncii îh. brigăzi, mis utilizarea lor din pliu.
gir, aici funcţionează un punct 19G3 activitatea economică a între­
dea un s p rijin calificat. M u lţi din­ complexe ă fost eficace. Fa a dus întreprinderea forestieră Orăştie a
de consultaţii. în acest scop, într-o tre propagandişti se îngrijesc de fe­ prinderii să fie sub nivelul cerut, la permanentizarea .m uncitorilor, fo­ fosţ şi va fi in continuare înzestra­
sală spaţioasa există o bibliotecă precum şi măsurile ce trebuie luate losirea mai judicioasă a 'mecanisme­ tă cu mecanisme noi, cu indici teh-
caic are sute de volume, manuale lul nun studiază cursanţii, ce greu­ pentru realizarea ritm ică. Iq toţi in ­ nko-eeononiici superiori. Dacă în
tăţi intim pină în studiu şi le acordă lor, sporirea continuă a productivi­
şi alte materiale neresaie studiului, consultaţii individuale. Cursanţii ar dicii, a planului de stat pe anul tăţii m u nţii. Dată înaim e de in tro ­ anul I9G3 întreprinderea era dotată
colecţii de ziare, colecţii ale revis­ beneficia de un ajutor şi mai sub­ 1964. Pe marginea discuţiilor pur­ ducerea acestei forme de organi/.n- cu 43 fierăstraie mecanice. JG fu-
telor „Lupta de clasă", „Munca de stanţial dacă ar fi îndrum aţi chiar tate, în ziarul nostru nr. 2.788 a fost nim lnre de tip „W.yssen" şi „M îno-
p artid 4', eic. Punctul de consultaţie de propagandişti să treacă pe la publicai articolul: „In 19G4: R itm ic ciu", 8 tractoare. 2 încărcătoare me­
dispune de planşe în cate sînt înfă­ punctul de consultaţii. şi la toţi in d icii", din care reiese Pe urmele m aterialelor canice, in cursul acestui an numă­
ţişate realizările obţinute de între­ hotărî rea colectivului de muncă de rul mecanismelor va creşte sim ţi­
prinderi, sarcinile lor in cadrul pla­ Dacă Comitetul orăşenesc de partid aici de a îm bunătăţi continuu a cti­ publicate tor. Num ărul fiorăsiraelor mecani­
Cugir a manifestat preocupare faţă
nului şesenal. vitatea economică a întreprinderii, ce va ajunge la 73, al funicularelor
de amenajarea şi dotarea cu mate­
Colectivul de lectori cuprinde 23 riale documentare a punctului de prin introducerea şi extinderea fo r­ la 20, al tractoarelor la 15 ele.
de tovarăşi bine pregătiţi: activişti consultaţie, ti^ebuie să arătăm însă melor superioare de organizare a re a muncii productivitatea fizică Pentru ca utilajele să fie deser­
de partid, ingineri, profesori, care că în p rivinţa a ctivită ţii ce se des­ muncii, a metodelor avansate dc pe om/zi era de circa 0.700 m.c. vite de oameni bine pregătiţi pro­
sint organizaţi pe probleme ale vie­ făşoară aici în sp rijinul cursanţilor, exploatare a masei lemnoase, meca­ masă lemnoasă, acum ea a sporit fesional, in toamna anului trecui au
ţii interne de partid, istoria P M II , preocuparea de pînă acum a fost nizarea pe scară largă a lucrărilor, la aproape 1,4 m.c. masă lem­ fost calificaţi circa 30 mînuitoi» do
economie politică şi politică ex­ slabă. Problema m obilizării cursan­ prin creşterea ind icilor de utilizare noasă. M uncitori ca Vasile V Ih- fierăstraie mecanice, funicularişti şi
ternă. a m aşinilor şi înzestrarea între p rin ­ dislav, Nicolac Oprcanu, M ihai a lţii. In momentul dc faţă, la scc-
ţilo r la punctul de consultaţii nu a derii cu mecanisme noi, mai produc­ Leba si a lţii, care lucrează in b ri­
Un sp rijin preţios îl constituie tive. lo 'u l Bam -M are a»» fost trim işi din
punctul de consultaţii pentru pro­ fost discutată cu comitetele de De )a publicarea articolului am in­ găzi complexe, reuşesc să fasoneze cadrul iu tie p rin d e iii, pentru a se
pagandişti in ceea ce priveşte pro­ panid şi organizaţiile de bază din tit au trecut apit>ape 3 luni. $i-a în medie lunar cîte 700 m.c. masă califica în dife rite meserii, o serie
blemele de metodică şi pregătire Întreprinderile oraşului. Acestora respectat colectivul de muncă de la lemnoasă. Parchetele „Dealul Seş", de m uncitori. Incepind din luna
teoretică a lor. înainte de fiecare se­ nu li s-a cerut să desfăşoare o vie P rintre echipele de lucrători de la întreprinderea „C ăprioara" din I.F. Orăştie angajamentul luat? Fap­ „Ceata", ..Virtoapele", „Valea M i­ m artie se 'o r deschide cursuri da
m inar ei discută cu un tovarăş din Sebeş, cure iu cursul lunii ianuarie s-au evidenţiat in întrecerea socia­ tă ", din sectorul Grădişte, „Lupoa- calificare pentru fasona toi i şi cor-
tr-un colectiv al punctului asupra activitate în rîndul cursanţilor pen­ listei, se numără şi aceea condusa de Ioan Sărăcsan dc la confecţii tele dovedesc că da. ia“. ..Răchita", din sectorul Cugir, hănitori.
In vederea realizării planului de
planului de seminar, se sfătuiesc la tru ca ei să participe cu regularitate haine piele. producţie, conducerea întreprinderii, „C epturar", „S trîm bu", din sectorul
ce probleme concrete trebuie să sc la consultaţii, să ceară lă m u riri ori In fo to g ra fie : ciţiva din m em brii echipei urm ărind o operaţie Ia Orăştie si altele, în jcare munca Comitetul de parlid s-a preocupat
oprească mai m ult. de cile ori intim pină greutăţi in masma de cusut. Foto: V. O N O lU îndrumată de comitetul dc partid, este astfel organizata*, obţin acum de întărirea oiganizaţiilor de ba/J,
De exemplu, propagandistul Ioan rezultate mai bune d e ţii in anul ti,c- de repartizarea m em brilor de partid
studiu. cut cu experienţă în locurile cheie ale
Dicti de la un cerc de studiu al eco­ Asemenea lipsuri puteau fi evitate A dunări ale c o o p e ra tiv e lo r producţiei Comunişti ca D um itru
nomiei politice din cadrul li.M.C. a Penlru producţia aceslui an s-au Domuţa, Ştefan Proseniuc, Vasile
cerut tov. Vasile Dogarii din colecti­ dacă cabinetul tatonai de partid asigurat parchete din cate se poale Drăghici, Nicolac Gogii, Varga A ris-
vul de lectori al punctului de con­ se ocupa şi îndrum a in mod mai de c o n s u m şi de credit exploata un volum de ciiva 6.000— tide, Ioan Cri.şan, llic Dumitrcscu
sultaţii xa-i acorde ajutor în alcă­ sistematic activitatea acestui punct 8.000 m.c. dc* material lemnos, s-au şi a lţii au mobilizat şi ajutat in per­
tuirea planului dc seminar la lecţia In ultim ele zile, pe adresa redacţiei ambalajele nu sînt gospodărite cu P rintre altele, în sciisonic sc arată deschis noi guri de lucru, s-au in ­ manentă m uncitorii la realizarea
„C apitalul şi plusvaloarea — lege do consultaţii, o orienta spre îmbu­ ziarului nostru au sosit numeroase grijă, manipularea m ă rfu rilo r nu se că planul la desfacere a fost depă­ trodus si extins cele mai bune şi sarcinilor de plan.
economică fundamentală a capitalis­ nătăţirea muncii dc ajutorare a scrisori de la corespondenţii volun­ face cu suficientă răspundere, iar şit cu 4 la sulă, dar la achiziţii, din mai economicoase metode de ex­
m ului". In cadrul consultaţiei, pro­ cursanţilor in studiu, in lăm urirea tari. in care ne sint relatate aspecte o parte din lucrătorii cooperativei, cauza slabei a ctivităţi desfăşurate dc* ploatate In aproape toate p a ithu­ Pe lingă cele am intite, în cadrul
pagandistului respectiv i-au fost date problemelor mai puţin înţelese. Nici privind desfăşurarea adunărilor coo­ cum sint tov. Ioan Meteş, Sabin Bol­ consiliul cooperativei in această di­ lele întreprinderii se foloseşte pe J.F. Orăştie au mai fost aplicate st
lă m u riri privind mecanismul de scară largă metoda de fasonare a alte măsuri Ca urm ate colectivul
transform are a banilor in capital. Comitetul raional de partid Orăştie perativelor de consum şi de credit. di, Viorica Gheorghe şi a lţii nu au recţie, s-a rămas sub plan. In sco­ lem nului iu trunchiuri lungi şi ca- de muncă de aici sî-a depăşit în
Si asemenea exemple sînt multe. iui a dovedit că a avut in această Iu cele ce urmează redăm spicuiri o atitudine corespunzătoare faţă do pul îm bunătăţirii muncii, numeroşi tai'ge. In majoritatea parchetelor sc luna ianuarie sarcinile producţiei
A n a li/in d însă acliviiatea co se privinţă suficientă preocupare. din cîtcvu scrisori care tratează cumpărători. Prin lichidarea acestor participanţi la discuţii, printre care respectă fasonarea concomitentă a globale cu 8,6 la sulă, ale producţiei
desfăşoară la punctul de consultaţii Punctul dc consultaţii din oraşul această problemă. lipsuri, sc arată în scrisoare, reali­ Vasile Saeula, Tcofil Lupaş şi a lţii lem nului de lucru cu lemnul de mm lă cu 9.8 la sulă, iar In luna
pentru cursanţi se constată că este C ugir ponte da un ajutor preţios Lucrătorii de la cooperativa de zările cooperativei dîn oraşul Brad au făcut numeroase propuneri, de fot. Aceasta a făcut posibil nlegci'ea februarie cu circa 1 la sută
sub nivelul posibilităţilor. S ini foar­ consum din oraşul Brad au desfăşu­ vor fi şi mai rodnice t are noul consiliu ales va 'trebui să celulozei de fag şi a lobdelor P P L. şi respectiv 3 la sulă. Peste sar­
te puţini cursanţi care au venii aici cursanţilor la însuşirea m aterialului rat o activitate bogată în anul tre­ Cu bune rezultate nu muncit şi lu­ din lemnul .despicat; Ca urmare, în cinile de plnn s-au exploatat circa
pentru a cere sprijin in studiul d i­ predat in cercuri şi cursuri, la rid i­ ţinu seama. primeh? două luni din acest an s-a 300 m.c. buşteni de răşinoase pen­
feritelor probleme din programul carea nivelului de pregătire a pro­ cut — ne informează iov. D um itru crătorii de la cooperativa urbană Din scrisoi ile prim ite de la tov. reuşit să se dea peste plan circa 100 tru gater. 1.300 m.c. buşteni de fag
de învăţăm int. Or, mai sint in:*ă pagandist i Io». la legarea învăţâm în- Igiiinn. Ca urmare, in 19G3 s-nu vîn- „Sebeşana" din Sebeş — ne scrie Gheorghe Lomnăşnn şi Petru Tes­ m.c. lemn de fag penlru celuloză si penlru gater, 430 mc. buşteni de
aproxim ativ 500 m.c lobde P P L .
cursanţi caiK? sc prezintă In senii- lu lu i de partid de viaţă Comitetul dut cu 10.24 la sută mai multe m ăr­ iov. Roman llisoiu. Datorită acestui la ru desprindem faptul că şi coo­ mină, 350 mc. lemn de celuloză din
nnrii slab pregătiţi, nu cunosc pro­ fu ri decât în anul 1962 şi cu 71 la fapt, în anul trecut s-a realizat un perativa de consum şi cea de credit In vederea extinderii acestor me­ fag, 250 m c. lemn pentru cherestea
blemele care trebuie dezbătute Să c răscitesc de partid va trebui însă sută mai mult faţă de 1999. Pe lingă beneficiu de 105.428 lei, peste cel din comuna Miercurea ^ au obţinut tode de exploatare, conducerea în- din' fag şi altele.
luăm uzina metalurgică. Aii» îşi să se ocupe cu toată răspundet ea realizările pozitive însă, numeroşi planificat. Merită a fi evidenţiată în­ realizări de seamă în anul trecut. treprindci ii a ţinut un instructaj cu L, DE.\I ETER
desfăşoară activitatea un mare nu­ de organizarea activităţilo r la punc­ participanţi la discuţii au criticat o deosebi pi ctocupai’ea lucrătorilor coo­ La difuzarea cărţii, dc pildă, planul
măr de cursanţi- M ajoritatea sînt tul de consultaţii, să urmărească sis­ serie de lipsuri manifestate în acti­ perativei în direcţia achiziţiilor dc C o m u n a L ă p u g lu :
bine pregătiţi, capabili să dezbată tematic felul cum organizaţiile de vitatea consiliului coopcialivei Dc produse agro-alim enlai e, unde pla­ a fost realizat în proporţie de 118
problemele ce se ridică la seminal ii nul a losc depăşit la o serie de sor­ Ih sulă, iar cooperativa de credit a
In discuţiile ce le-am purtat cu unii bază mobilizează cursanţii la pildă, iov. Spiridon Jgreţ. V ictor rezolvat '221 cereţi, atribuind îm­ ll—
piopngandişii, ei ne arătau insă că consultaţii, cum îi ajută in organi­ Muntean, Au.gusi.in Faur ş» a lţii au timente. tcblBOIm GNIDEN1
mai sint cursanţi care au o slabă zarea s tu c r'lu i. cum însuşesc si ap li­ arătat că uneori aprovizionarea Despre desfăşurarea adunării co- prum uturi însemnate pentru cum­
pregătire pentru faptul că nu efec­ ca în viaţă cele învăţate populaţiei nu s-a făcut la tim p cu operatoi »lor din Gurasada .raionul părări de animale sau diferite ma­ I H ÎSW25M 2&*SSm
tuează un studiu aprofundat, temei­ m ărfui i din sortimentele solicitate, IIia, ne-a scris iov. A. Andiica. teriale.
nic. Tovarăşul Mircea nadu, propa­ S CEH li U
grndisr la cursul seral anul T din La câm<'nul cultural cGe mai noi tip ă ritu l 1, concursuri
cadrul sectorului montaj maşina de şa la greutatea de 90—100 leg. circa In cadrul schim bului de experien­ ghicitoare, consfătuiri cu c itito rii In
cusut, ne-a relatat că cursanţii Ion în două brigăzi ale aceleiaşi gospodării colective 50 de porci reali/iodu-se astfel un ţă oigani/at intre form aţiile a rtis ti­ perioada care a trecut de la începu-
lul anului .şi pînă acum au fost or­
venit clc peste 45.000 lei.
Constantin. Raveca Dandoş şi Vale- ce din raza comunei noastre, ne-am ganizate următoarele manifestări : o
La brigada din Păclişa suprafaţa
lia Ciugudeanu nu participă la di­ X i-j’ p j p b 9 cultivată in anul trecut cu porumb deplasa: cu echipa artistică din Lă- seară literară pe teme „T inerelul
pugiul de Jos la căminul cultural
scuţiile ce se poartă la senunarii. Da unde provin aiîerenj B v » a fost de 40~hnctinTr 13arorlta-rap­ din L«fpugTuf cTe Sus. Tu'acest p rile j nostru ieri şi azi", urmată de re­
cenzia că rţii „Tinăra gaitlă"; piezen-
Asemenea cursanţi există si la cursul tului că aici nu a existat o preocu­ brigada artistică de agitaţie a pre­ tu»ea că rţilo r „Creşterea anim alelor
de studiere a Istoriei P.M.R. anul 11 pare susţinută pentru aplicarea re­ zentai programul „La noi in gospo­ in atenţia colectiviştilor" ; „Folosim
Adunările generale care se des­ larg şi dc către colectiviştii din To- de lucrare a păm întului la fiecare g u lilo r agrotehnice, producţia me­
de la sectorul mecanică IV (propa- făşoară în gospodăriile agricole co­ teşîi. clin cele două brigăzi. In prim ul die )a hectar a fost de numai 1 370 dărie". S-au mai prezentat un mo­ cu chibzuinţă ziua-muncâ", „Despre
lective constituie un bun prilej de Terenurile brigăzilor de cimp din rînd trebuie arătat că brigada din leg. De cc numai ntît ? Pentru că nolog şi un dialog, ia r soliştii vocali fondul de bază al G.A C. ete
analiza a felului cum s-a muncit, Totesli şi Părlisa sînt vecine. De a- Totesti a acordat o mare atenţie lu­ aici pe lingă alte neajunsuri s-a ma­ au interpretat mai multe cântece. Datorită a c tivită ţii depuse c itito rii
cum au fost aplicare regulile agro­ semenea, condiţiile naturale si cele­ cră rilo r de baza ale solului Numai nifestat o oarecare delăsare şi în cC Dintre a rtiştii amatori s-nu eviden­ bibliole» îi noastre an îm prum utat
tehnice, de a se vedea ce s-a făcut lalte posibilităţi economice şi de în amil trecut, spre exemplu, G9 de priveşte organizarea muncii. Aslfel, ţia t tov. Silvia Sălăşan, Victoria Su­ deja 4G8 de volume, din care 216 cu
Spartachiada de Iarnă bun şi ce iiip Î trebuie realizat A na­ muncă sînr asemănătoare. Fi iese ar hectare au fost îngrăşate cu peste numai Intr-un singur an au fost ciţi, Petru Sălăşan şi A. foan. caracter agricol.
LU D O VIC A UUŢIU
lizând cu spirit de răspundere toate fi deci ca şi rezultatele pe care le 1.300 tone gunoi dc grajd, ia r pe schimbaţi 4 şefi de brigadă Ca ur­ Cei peste 250 de spectatori au apre­ bibliotecară
a tineretului aspectele muncii economice, colecti­ obţin în producţie să fie asemănă­ alte 130 hectare s-au adm inistrat mare, lucrările agricole s-au execu­ ciat programul prezentat ele artiştii
viştii pot trage concluzii valoroase toare. Lucrurile stau însă cu totul peste 20 tone dc superfosfal, azotat tat întotdeauna cu întîrzierc, iar urna lori din satul nostru şi au soli­ Certuri le agrozootehnice
n i p rivire la sarcinile şi obiectivele altfel. La cultura porum bului, de p il­ şi sulfat de amoniu Semănatul la participarea colectiviştilor la muncă citat ca si pe v iito r form aţiile non-
Petroşani po care te au de înfăptuit în acest dă colectiviştii din brigada de la porumb s-a făcut în decada a ireia a lăsat dc dorit. stixv să prezinte asemenea specta­ In cadrul gospodăriei colective din
La faza pe oraşul regional, au par­ an La întocmirea plan urilor de pro­ Totesti au recoltat anul* trecut cu a lu n ii a prilie cind temperatura so­ In ceea cc priveşte g rija pentru cole in satul lor. Lăpugiu funcţionează un cere anul
ticipat peste 140 sportivi. Inirecîn- ducţie ei n»i oosibilita’ea ca pe ba­ ci'.e 206 îcg porumb boabe la hectar lului a ajuns la 8-10 grade C, iar fertilizarea solului trebuie arătat de II pentru cultura plantelor de câmp,
du-se la diferitele ram uri sportive za com parării re a liză rilo i. uneori mai m ult decît producţia realizată lucrarea nu a durat mai m ult de 10 asemenea că au existat deficienţe Conferinţă despre cu 20 de cursanţi. M ajoritatea c u la n ­
ei au dovedit o bună pregătire. în­ diferite, obţinute de către brigăzile dc către colectiviştii din brigada de zile. Pc* majoritatea suprafeţei, care ti*ansporlmdu-se gunoi numai pe o pasiunea în muncă ţilo r frecventează regulat cursul, îşi
trecerile s-au deslăşuiat la schi, te­ din cadrul unităţii, să cunoască mai la Păclisa. Diferenţe însemnate de este mcoanizabilă. semănatul s-a fă­ suprafaţă de 20 hectare. De aseme­ j.iu notiţe si participă activ la dis­
nis de masă. cros, gimnastică, şah bine cc au de făcut in viitor, să-şî producţie s-au înregistrat şi la cele­ cut. cu maşina 2 S P C. 2 folosindu- nea, epoca optimă de semănat nu a Un număr de peste 120 de eolerli- cuţii. P rintre cei niai activi cursanţi
şi săniuţe Ele s-au disputat în trei organizeze judicios munca. lalte culturi. De exemplu, la grîn, se cantităţi corespunzătoare de se­ fost respectată, această lucrare fă­ vişti clin satul iiaStcă au audiat con­ sint iov. Roman Popoviti, Iulian
localităţi. La Ltipeni: tenis de masă, Intr-adevăr, nu rare sînt cazurile brigada clin Totesli a obţinui o pro­ minţe la ha, in raoort dc hibridul când u-se cu o înîivâere de 15 zile. ferinţa’ 'despre pasitiriea in muncă Berci. Gheorghe Butean, O livia T u-
şah, gimnastică şi cros; In Petriln, cind în condiţii asemănătoare de ducţie mai ridicată cu 460 kg la cultivat şi de gradul de fertilizare a De asemenea, aici nu s-a respectat expusă de iov. Ioana Angliei. După dor. Ancuţa Tomn, Petru Sălăşan şi
schi şi la Petroşani tir Iată şi câşti­ relief, so) si climă, bricăzî din ca­ hectar decit cea realizată de către solului Ca lucrări de întreţinere nici densitatea de plante la hectar, conferinţă a urm at un program pre­ alţii. Pe lingă cei înscrişi mai par­
gătorii fazei orăşeneşti a sparlachia- brigada din Păclisa. Iată de altfel s-nu aplicat cîte 2 prnşîle manuale ticipă şi a lţi ţărani colectivişti dor­
drul aceleiaşi gospodării colective şi cite 2 sape mecanice In legătură aceasta fiind la porumb de numai zentat de brigada artistică de agi­
dei de iarnă. producţiile medii la hectar din u l­ 20 000-25 000 In ceea ce p» iveşte exe- nici să înveţe şi să pună în prac­
TIR . După întreceri strinse. cel înregistrează diferenţe destul de în­ tim ii doi ani, obţinute la principa­ cu aceasta irebuie am intit si rolul cutaiva lucrărilo r de întreţinere este taţie formată din 12 colectivişti ti­ tică cunoştinţele însuşite.
mai mare număr de puncte l-a rea­ semnate în producţie. Cauzele aces­ lele cu ltu ri de către cele* două b ri­ im portant pc care !-a avut aplica­ necesar să arătăm că nici ele nu neri şi vîrstnici printre care: Marja O activitate bună desfăşoară şi
lizat Constantin Plăicsu (Pompierul tor diferenţe au fnst analizate pe găzi. rea în practică a cunoştinţelor însu­ s-au făcut pe măsura posibilităţilor. Padureanu, lulos Soman, losîf Do- cursul anul I de cultura plantelor
Petroşani) cu 01 p., urm at de Emil şite la învâţăm întu! agrotehnic. Este Astfel, la porumb s-au aplicat un breanu, Florica Lazăr, Iosif Crişan, din salul Teiu. Aici, la început, s-au
Bistnceanu cu 73 p. (M inerul Pe­ BRIGADA îOTFSTI BRIGADA PACLISA vorba în prim ul rînd despre asigu­ număr redus de prasilp. (ăiându-se Vergin ica Burzo, fruntaşi in muncă intîm pinat unele greutăţi în ce p ri­
rarea densităţii de plante la hectar
troşani). totodată muşunoirea plantelor ceea la gospodărie şi în activitatea cul- veşte participarea la lecţii. M ăsurile
SCHI. Proba la slalom uriaş s-a unde s-a ţinut seama de cerinţele cc a dus la pierderea um idităţii solu­ turaiă. luate de organizaţia de partid şi con­
desfăşurat pe dealul Roşia din Pe- anul grîn porumb carlofi anul grtu porumb cartofi h ib rizilo r cultivaţi şi ele giadul clc lui. POGAN GHEORGHE ducerea gospodăriei au dus la inlă-
fertilitate a terenului. La porumb,
ti ila. La startul întrecerilor rezer­ preşedintele sfatului popular tuiarea acestui neajuns. S-a s ta b ilii
vate copiilor, ju n io rilo r şi seniori­ cte pildă densitatea medic* a fost de Iată doar cîteva dîn cauzele care concret cine răspunde in cadrul fie ­
lor s-nu a linia t 36 concurenţi Au 1962 1460 1530 9f00 1962 <•00 lO'O J5J00 30 000—36.000 plante la hectar. au in llu ie n ţa i in mod negativ asupia Din activitatea cărei echipe de mobilizarea cursan­
fost deci a i-aţi eîştigăiori Ioan Nistor Prin apiicarea m ăsurilor ară la Ic, producţiilor. Trăgind învăţămintele* ţii. i- şi de fiecvenţa Jor. Aşa s-a
(Parîngul Petroşani), la seniori, M i­ 19^3 1P60 1576 9000 1963 *200 • 370 8090 brigada din Totesli (brigadier tov. cuvenite, se impune ca şi colectiviş­ bibliotecii ajun? să se Îmbunătăţească frecven­
hai Mateiaş (Parîngul Petroşani), la T ia n d a fir Lâzăroni) a obţinut nu­ ti: din brigada dc la Păclişa, rare au Biblioteca comunală din Lăpugiu ţa tuturor celor 20 de cursanţi. Ln
ju n io ri si V ictor M îhuţ (Tinerelul mai in anul trecut cu 19.158 kg po­ aceleaşi condiţii cu cei din Toteşli are 2.8G4 volume. Pentru a atrage a ii'ird o u ă cursurile lecţiile sînt la
Per roşa ni), la copii. După cum se vede, în fiecare an Răspunsul la neeasiâ întrebare rum b boabe mai m ult decît briga­ cit mai m ulţi c itito ri în ju ru l bib­ zi.
TENIS DE MASA. Cea mai bună au existat diferenţe de producţie la poate fi găsit uşor anali/ind modul da din Păclisa. Făcând un simplu să tragă -învăţămintele necesare pen­ liotecii, noi am organizat diferite W EITERSCHAM W ERM EIl
comportare la băi»*ţi a avut-o con­ toate cele trei cu hnii. De unde pro­ cum a fost organizată munca şi cum calcul se constată că nuniat cu a- tru viilo r. m anifestări ca : recenzii, serj lite ­ IO A C H IM JJUŢIU
curentul T iberin Tecsa (Voinţă Lu- vin aceste diferenţe ? s-au respectat regulile agmlehnicc* cest spor de producţie se pot îngră- I. M ANEA rare. prezentări de căiţi, v itrin e eu lectori
peni), iar la fete Aurora Georgean
(Tineretul Lupeni)
G IM N ASTIC A. Din cele 4 echipe
de fele locul l a revenit echipei T i­
neretul Lupeni.
CROS. Proba de 1 500 m. plat a F I L M E L E S A P T A M I N I I
fost cîstigată de concurentul M artin
Popescu, urm at de Vasile U lnru şi
Pavel Avădanei, toţi de la Şcoala
profesională Lupeni. „Paşi spre lună '
SAH. Cîştigătoi i ai întrecerilor de „Şapte dădace^ „Viaţa sportivău „Omul cu ricşa“
şah au fost declaraţi: la băieţi îlie
Am orăriţei (Retezatul Uricani), iar
ta fete Mariana Poniciescu (Tinere­
tul Lupeni).
S. I1ALOHJ
Corospondent
l l i a
In sola casei raionale dc cultură,
în localul şcolii medii şi pe străzile
comunei llia s-au disputat întrece­
rile din cadrul fazei raionale a spar-
lachiadei dc iarnă a tineretului, lata
câştigătorii probelor.
TENIS DE MASA. Concurentul
Mircea Ţogoe. (Ştiinţa liia ) a cişti-
gat proba rezervată băieţilor.
CROS. Au participat reprezentanţi
ai asociaţiilor sportive din llia, Cer- Film ul „Paşi spre lunu", producţie a studioului clnc- Comedie cincmalogralică anltehanlă, plină de ti­ Filmul dc mai sus, o producţie Rank Film (Anqtial. Distins cu Marele Premiu „Leul de aur" la fes/i.
tej şi B urjuc Prim ul loc a ix*venit nUtlorjiulic ,„Bucurcşh", ne prilejuieşte o călătorie nerele, lilm ul ,,S<ip/c dădacen, producţie a studioului premial la Festivalul dc la Cannes 1063, prezintă un valul Ulmului dc la V cnefia 1058, lilm u l „O m ul cu
concurentului Mircea Negru, (Ş tiin­ lanlaslică in li mp $i spăl iu, ptezenlindu-nc plin Ir-o „M os////n", traleazd ptoblema reeducării, a lorm ării aspect obişnuit, des in tiln it in lutnca capitalistă — ricşa" producţie a studiourilor japoneze, prezintă ou-
ţa llia). inrieniousă relrospeclivu de-u lungul mileniilor, un caracterului unui tinăr Peripeţiile prin care trec eroii dependenta lafă dc bani a sportivului. meni cc se contrupun.
G IM N ASTIC A Primele locuri au istoric al cforlutilor omului de a cuceri spoliul cos­ Ulmului dovedesc cit de serioasă şi dc plină dc tus- Ftank Machln, miner şi rugbist amolor, cşle cum­ Malsurţoro — omul cu ricşa — sub înfăţişarea lui
Toa uiupuie de echipele şcolii medii mic. Fioul Ulmului csic omul anului 2000, care $/-1 pundere esle accasiu problemă, demonstrind că pen­ pătai dc bogătaşul W caver, unul dintre cei doi sus­ de brută ascunde o inimă plină de bunătate şi de­
m ixte din llia . atins, inşii iţit, visul milenar de a r bura în lună. tru a li educator nu este suficient să doreşti aceasta, ţinători materiali ai echipei dc rurţbi a oraşului. licatele. Luînd sub protecţia sa pe văduva unui oli-
TRÎ.VTA Cei mai buni s-au do­ AlHndu-se la cosmodrom, inainlc de plecarea rache­ fer. şi pe fiul acesteia, el va manifesta un devotament
vedit ţinem L a u ienţiu Bela, Titus tei cosmice, omul porneşte intr-o călătorie fantas­ ci e nevoie şi de priccpctc, experienţă şi chemate Dependenta h fă de pul tonul său, ale cărui capricii deosebi/, utirlindu-le <lc grijă am dc zile. După ce
Gomboş, Mircea Ţogoe şi Ioan Pi­ Prin optimismul şi umorul cu caic este tratată o ri­ e nevoit să Ic suporte, sentimentul veşnic al ncsi- inlrcuga copilărie sc bucurase <le lovurăşia Şi prie­
soi. tică ce-şi arc începutul în trecutul cel mai indepăr- ginala sa temă, film ul „Şapte dădace" serveşte ca un guruntei, fi duc pc Ftank Machin la pierderea trep­ tenia lui Mutsu, băiatul, ajuns student, sc simte inco­
M NEGRU tut, şi sc slirşcşte in zilele viilo iu lu i, cind zbotul in m ijloc de instruire ixtnltu toate categoriile dc spec­ tată a mindriei, merqind pînă la loiala desconside­ modul dc ocrotirea omului simplu, care va sliişi in
A L SUBA lună va lacc parte dm cotidian. ial ori. rare a propriei persoane. mod ttaqic.
corespou lenţi