Page 31 - 1964-03
P. 31
Nr. 2861 Dramul socialismului Pag. 3
De pe întinsul iv*n U ZIARULUI
regiunii I » Q ^
^ K
Pe scenele
Calificarea — ta rsivefisS tehnicii moderne
căminelor culturale
mecanismelor în exploatarea ma
Masuri practice sei lemnoase. Drept urmare, în anii BRAD
trecuţi, au fost calificaţi numeroşi
pentru îmbogăţirea cunoştinţelor m uncitori ca maşinişti de funiculare,
mecanici de ficrfistrae, tractorişti, Pc scena căm inului cultural din
Experienţa anilor trecuţi ne-a de tode de ungere a utilajelor", care sortatoii. expeditori eic. Rezultate satul Valon Bradului, în faţa a pes
m onstrat câ numai printr-o a ctivi cuprinde 18 ungători şi arc o durată le obţinute în producţie au co n fir te 250 de spectatori, form aţiile a r
tate permanentă şi susţinută de îm de cinci luni. La sectorul de prepa mat eficienţa cursurilor urmate Ast tistice aie căm inului cultural din
bogăţire a cunoştinţelor tehnico- rare s-a organizat un curs cu o du fel, de pildă, comuniştii Moise Si- Băiţa au prezentat un frumos şi bo
profesionale se poate ţine pasul cu rată dc şase luni, care cuprinde 25 moc si Ioan Să bău, care s-au cali
progresul tehnic. Numai astfel oa lăcătuşi, cu tema : „Să cunoaştem ficat ca mecanici de fierăstrău, si-au gat program care s-a bucurat de
menii pot să facă cu succes faţă noi desenul tehnic” . Un număr de 35 de depăşit planul pe ianuarie cu 50 la m ult succes. Brigada artistică de a-
lor sarcini, iar munca lor poate de electricieni vor audia tim p de patru sută. Tovarăşii Damînn Tertecî, V ir- gitaţic, solistele Moga Elena şi Radu
veni mai spornică, mai productivă. luni lecţii specifice muncii lor. iar gil Munteanu. calificaţi in aceeaşi
Eficienţa ridicării calificării s-a re 30 dc m uncitori de la întreţinerea meserie, îşi depăşesc planul lunar Elena şi taraful, au cules ropote de
flectat, aşa cum a reieşit si din ana funicularului vor urma un curs dc cu 20—50 la sulă. Comunistul Au- aplauze.
liza făcută recent de conducerea în specializare. gustin Sim onatii, calificat ca meca LU C IA N M ATIEŞ
treprinderii, com itetul sindicatului si Creşterea continuu a gradului de nic dc troliu, orgonizindu-si bine
organizaţia U.T.M., în mai buna în calificare a m uncitorilor va da po munca, obţine depăşiri de plan lu corespondent
treţinere şi m anipulare a utilajelor sibilitate colectivului nostru să ob nare pină la 50 la sută.
si agregatelor, în reducerea tim p ilor ţină şi în acest an succese dc sea Dc remarcat este faptul că tova IU A
de opriri şi staţionări, reducerea mă iii îndeplinirea planului de pro răşii respectivi depun un interes
tim pilor de reparaţii accidentale şi ducţie la toţi indicatorii si în rea deosebit in păstrarea si întreţinerea
planificate. In depăşirea sarcinilor lizarea angajamentelor luate in în cu g rijă a mecanismelor şi a utila De curînd, Ia căminul cultura) din
do plan lună de lună, in creşterea trecerea socialistă. jelor cu care lucrează. Munca neo Boz, tov. Nicolae Zmed, directorul
productivităţii muncii, în îmbună EMU L I AN DOBOŞ bosită a lucrătorilor calificaţi a con Casei raionale de cultură Ilin» a ex
tăţirea ca lităţii cărbunilor. în eco trib u it în cea mai mare măsură la pus în faţa a peste ICO de colecti
nom iile realizate la preţul de cost CONSTANTIN HÂDUTA îndeplinirea şi depăşirea de către vişti conferinţa cu tema : „Originea
şi în beneficiile date anul trecut m uncitori întreprindere a planului, alît la pro şi evoluţia om ului". Expunerea a fost
peste plan. (Din postul de corespondenţi ducţia globală cit şi la producţia
voluntari de la Preparaţia de marfă. însoţită de numeroase planşe care
Pe baza experienţei eişligale tn
anii trecuţi, anul acesta, ţinîndti-se cărbuni Pelrila) AUREL JOSAN au contribuit la mai buna Înţelege
seamă de nevoile actuale ale pro maistru silvic re a temei de către colectivişti. După
ducţiei, s-a holărit deschiderea de (Din postul de corespondenţi
noi cursuri de ridicare a ca lifică rii Curs pentru lăcătuşi voluntari de Ia L F. Dobra) conferinţă a rulat un film artistic.
diferenţiate pe meserii. La sectorul Steluţa a sosit pentru prim a dală la biblioteca raională Sebeş şi a ales cartea .,M eşterii n a tu rii".
de prelucrare a luat fiin ţă un curs Ridicarea gradului de calificare O nouă promoţie T R A IA N ŞTEF IN FO TO G RAFIE: Bibliotecara Aurora Bolchiş completează prim a fişe a micuţei Stela Richiţeanu eleva
cu tema : „Procedee şi metode de a m uncitorilor de la Atelierele dc corespondent in clasa II-a. A
constituie o problemă căreia condu de muncitori calificaţi
reparare şi întreţinere a u tila ju lu i reparat material rulant din Simeria,
care funcţionează la tem peraturi
înalte". Acest curs cuprinde 15 lă cerea tehnico-adm inislralivă şi co şi de faptul că după repartizarea suprafeţelor şi a c u ltu rilo r pe brigăzi,
cătuşi care au sarcina de a repara m itetul sindicatului. îndrum ate dc La data dc 2 martie n.c., au luat Miceşti — raionul Alba colectiviştii şi b rigadierii şi-au luat angajamente pentru depăşirea pla
si întreţine utilajele de la uscălo- comitetul de partid» îi acordă multă sfîrsit cursurile de calificare pentru
meseriile de zidari, dulgheri si zu
rie şi presele de brichctare. Cursul atenţie. Tocmai în acest scop a fost gravi, care au funcţionat în cadrul nului pe culturi.
are o durată de patru luni şi un organizat si a început să funcţione A nul acesta noi vom livra U.R.C.C. Alba pe bază de contract 850
ciclu de 12 lecţii. Tot la acest sec ze un curs de ridicare a calificării secţiei de construcţii de la E.M. Bar $ Cultivăm Begume tone legume. Pc baza angajamentelor luate noi sperăm să livrăm în plus
tor a luat fiinţă şi un curs de un- pentru lăcătuşi cu un număr de 40 za, raionul Brad. In perioada şcola lăO tone şi să ajungem la I 000 tone dc legume şi zarzavaturi puse la
gători cu tema : „N orm ative şi mc- de m uncitori. Lecţiile din progra rizării. elevii, în afară de pregătirea
mă sînt predate de tov. luliu V erni- teoretică, au avut condiţii bune pen c pe suprafeţe mari dispoziţia m uncitorilor din regiunea noastră.
cliescu, Vereş Rudolf, Em ilian Drâ- tru însuşirea practică a meseriei, N IC O LAE JRIMIE
gan, ingineri şi Ioan M orarii, mais fiin d repartizaţi să lucreze pe lingă Planul de producţie at gospodăriei colective dîn Miceşli, ra (Din postul dc corespondenţi
cei mai buni m uncitori.
PANOU OE ONOARE tru şef, care au o bogată experienţă Din ceî 00 dc cursanţi, 8G au pro ionul Alba, prevede dezvoltarea legum iculturii, cultura griului şi voluntari dc la G.A.C. M i ceşti)
în muncă
a porum bului, precum şi creşterea animalelor. Dar ram ura princi
V IR G IL ClM PUREAN movat. P rintre cei care cu ocazia pală a gospodăriei noastre este legumicultura. Anul acesta noi cul
lăcălus-montor exam inării au obţinut mediile cele s tivăm cu legume şi zarzavaturi HO ba., din care 25 ha cu roşii, M iercurea — raionul Sebeş
Tovarăş// Pelru Găină, de la (Din colectivul subredacţiei mai m ari se numără Petru Pulbere, 20 lin. ardei, 20 ha. varză, 14 ha. mazăre şi fasole, 10 ha. castra
Preparata dc cărbuni Pelrila voluntare Simeria) zugrav, Viorel Sicoe şi Ioan Joldiş veţi etc., 45 ha. cartofi, majoritatea tim purii.
şi îoan ticşlclcic, de h F.C. II, dulgheri, Teodor Câlămar şi A vind în vedere aceste sarcini, principala g rijă a colectivişti însăniînţări în răsadniţe
Orăşlie, ne-au trimis cîlcva Io• O lar Petru zidari, cu media 10. lor a fost pregătirea răsadniţelor in vederea producerii răsadului
toqralii ale munciloiHor evi- Pentru a pulea obţine şi valorifica tilale dc semniţe de legume este
dcnllaii In întrecerea socialistă Eficienţa calificării Incepînd cvi 1 aprilie se vor des R necesar pentru întreaga suprafaţă cultivată cu legume. Consiliul legume timpurii, colectiviştii din asigurată. Se evidenţiază prin munca
pe care Ic publicăm mai Jos. chide cursuri de ridicare a c a lifi de conducere şi specialiştii, îndrum aţi de organizaţia de p a iiid , au depusă colectiviştii Ioan Fleaca, Ni
La întreprinderea forestieră din cării pentru toţi m uncitorii secţiei luat măsurile necesare în acest scop. Astfel s-a planificat a se pre gospodăna noastră au şi amenajat
Dobra, raionul IIia, creşterea cadre noastre. 0 găti 4.113 m.p. răsadniţe din care să se obţină 3.589 m ii fire. In pină acum 460 m p. răsadniţe şi au colae Cacoveanu, Maria Bachman,
lor de m uncitori calificaţi este o GIIEORGHE COLTA ciuda tim pului nefavorabil, harnicii noştri colectivişti, m obilizaţi însămînţat 71 m.p. cu gulii şi 41 Martin Spielhaupter, iiie Ciucur, Ma
problemă deosebit dc importantă, secretarul organizaţiei de pariul si însufleţiţi în muncă de exemplul personal al com uniştilor, au nvp. cu varză timpurie. întreaga can- ria Stanciu şi mulţi alţii.
deoarece de aceasta depinde extin (Din colectivul subredacţiei început să lucreze chiar din primele zile ale anului la transportatul
derea şi folosirea pe scară largă a voluntare dc la E.M, Barza) D gunoiului necesar pregătirii paturilor calde. A lţii au reparat ramele
şi tocurile răsadniţelor, au înlocuit geamurile lipsă In acest fel Pentru fertilizarea solului
am reuşit sa pregătim şi să însăminţăm deja 1.500 nvp. răsadniţe
camionul G A C., precum şi două
Una din condiţiile principale pen
Fapte din întrecere cu roşii, varza şi gulii. Pentru a putea produce cartofi tim p u rii am tru obţinerea de recolle bogate tractoare ruliere dc la S.M T. din
pentru 10 hectare,
pus la iarovizat cartofi din soiul Gyulbaba
■ ■ ^ B B S = = 3 B B = s B u a a a u u a este pregătirea şi fertilizarea solu localitate, transportă gunoi de grajd
Din paturile dc răsadniţe din anul 19G3 s-a transportat m ră
lui. De aceea noi ne străduim să în cîmp. In acţiunea de fertilizare
ln fr-o luna—6 0 0 fone de brich&fe peste plan ni ţa pe terenul unde se vor planta roşii, castraveţi şi cartofi tim traimportăm în cîmp, cit mai repe a solului se evidenţiază conducto
( purii, Dc asemenea, s-au transportat în cîmp 090 tone de gunoi.
Muncitorii, inginerii şi tehnicie conduse de Sedlacsek Eugen, Ilend- O marc aten|ic am acordat procurării seminţelor şi v e rifică rii ca de, tot gunoiul de grajd. Cantita rii de atelaje Dumitru Hodoş, Va
nii de la Preparaţia de cărbuni Pe sik Lorincz şi Botan Elisci. lită ţii seminţelor din producţie proprie prin laboratorul regional. tea de gunoi de grajd ce trebuie sile Buliu, Ioan Caragea şi Gheor
lrila, au înscris şi în luna februarie A Planul de producţie constituie punctul de plecare pentru în administrată (a hectar s-a stabilit în ghe Scheneker.
noi realizări pe graficul întrecerii. IO AN REKCEA treaga noastră activitate. Obiectivele prevăzute în el trebuie în funcţie de fertilitatea naturală a so GIIEO RG HE LOM NÂŞAN
Colectivul sectorului de prelucra m uncitor c: lului şi a culturilor ce se vor însă-
re a dai peste plan 600 tone de bri (Din colectivul subredacţiei deplinite şi depăşite. Despre obligativitatea îndep lin irii sarcinilor mînla. Zilnic 20 de atelaje, auto- (Din colectivul subredacţiei
chete, iar colectivul secţiei uscăto- voluntare P elrila) din planul de producţie s-a discutat cu toţi colectiviştii şi ei sînt voluntare Miercurea)
rie a dat mai mult cu 946 tone căr hotărîţi să le îndeplinească cu cinste. Acest lucru este confirm at
PAVEL BU TIIZA, bune decît prevedea planul lunar. Boz — raionul ilia
şef de echipă la Preparaţia de Se evidenţiază prin aportul adus la
cărbuni Pelrila.
îndeplinirea sarcinilor schimburile Dîn legumicultura, 200.000 lei venituri
conduse de maiştrii Ioan Zuba, So-
falvi Ludovic, losif Maior, Dumitru
Costin şi echipele de la întreţinere Anul acesta, noi vom culliva cu noi. Au fost amenajate 29C n , M. pa
legume şi zarzavaturi o suprafaţa de turi calde şi s-au însămînţat 120
Cu rebutul sub adm's 12 ha de teren şi ne-am planificat
să realizăm venituri de peste 200 000 nvp cu varză, roşii şi alte legume
Colectivul turnătoriei de Imgotic- lei. Pentru a depăşi producţiile pla timpurii. Grădinarul Parteme Ursa
re de la U V. Călău, a reuşit ca în nificate s-au luat măsuri de îngră- şi colectivistele Cătălină Crişan şi
luna trecută să îmbunătăţească şi şare a solului, transporfîndu-se în Doina Topor, muncesc cu rezultate
mai mult calitatea lingolierelor şi cîmp mai bine de 200 tone de gu
să lucreze astfel cu rebutul sub bune la grădină.
cifra admisă Planul lunar de pro Am început
duclie a fost depăşit cu 7,9 la suta
De la formare se evidenţiază bri
gada comunistului Ioan Adumi- lucrările la construcţiile zootehnice
trpaei, iar de la asamblaie şi tur
nare echipa comunistului Vasile < Noi am prevăzut să executăm în fîntîni pentru alimentarea cu apă
Sima. O contribuţie însemnată şi-a acest an diferite construcţii zooteh a animalelor. La brigada din satul
adus echipa lui Gheorghe Bolog, de nice Consiliul de conducere a luat Tîrnaviţa s-a amenajat o hală pentru
(a cubilouri, cea a lui Traian Todo- măsuri ca o parte din acesle con pasări, i{ir la Boz s-a curăţat şi de
roni, dc electricieni, echipa lui Vio strucţii sa se facă acum cînd nu sînt
rel Floran, de la staţia de preparare de executat alte lucrări. Ca urmare zinfectat puîernita în vederea primi
ELENA V LAU , s-au‘ săpat şi zidit cu piatra doua rii a 1.500 pui de găină.
.presa ton re la Fabrica chimică a amestecului de tormare şi altele.
din Orăştie.
VASILE TAT/VRUŞ
turnător Procurări de îngrăşăminte chimice
(Din colectivul subredacţiei
voluntare dc la U.V. Călan) In acest an avem culhvate cu grîu curat pină acum 14 tone superfo
210 ha. Pentru a obţine producţii fat, 6 tone sulfat de amoniu şi
La producţia globală sporite la ha., pe o bună parte din tonă de azolat de amoniu,
şi m arlă această suprafaţă şi îndeosebi pe
parcelele unde griul a ieşit slab din M IRON ŢIC
Conduşi şi mobilizaţi de comu iarna, sc vor administra îngrăşămin (Din postul dc corcspondcn
nişti, muncitorii din cadrul I F, Ha te chimice. In acest scop s-au pro
ţeg au desfăşurat şi în luna trecuta In centrul comunei Rin (Ic Mori, raionul Ha(eg, alăluri dc şcoala dc 8 nni aliată In construcţie, sc dc la G.A.C. Uoz)
o întrecere susţinută pentru îndepli Inolfă un nou magazin universal cu vitrine adccvqle prezentării mărlur Hor. La construcţia noului maqazin
nirea şi depăşirea planului de pro universal uu participat cu însufleţire toii cetăţenii comunei. Pentru grăbirea lucrărilor şi darea mai devreme
in funcţiune x magazinului. au lost organizate acţiuni dc muncă patriotică la care majoritatea cetăţenilor din
ducţie. Acum pulem raoorîa că pla comună au pariicipal cu draqos/e şi entuziasm. Un marc volum dc nu/ncă a lost prestat la încurcatul şi des
nul la producţia globală şi marfă a cărcatul materialelor dc construcţii cit şi Iu executarea săpăturilor dc Itmdafic. Fluid sc acllmtcază. cil cu rai
fost depăşit cu mult şi am dat pes Deputaţii Dorica Dănilcscu, Oclavia Hu(, Pntlenic Mărqincanu, Ioan Dudău şi mulţi alţii, au lost în frun
te prevederi 150 m.c. buşteni de fag tea acţiunilor înircjninse. m ohili/ind prin exemplul lor şi pe ceilalţi cetăţeni. I Lumina alb-sltâluci- semnalizate optică, a ccastâ luncjic dc răs
pentru gater, 335 mc. buşteni de In fotografic, vedere exterioară a muqa/.inuluj universal din comuna Riu dc Al ori loarc din sala sultănici înştiinţai lu t nulele şi pundere el a fnjeles
derulai. 230 m.c. lemn pentru con IMIRCEA URSU A.l\. 3 dc la Uzina si- Ic-a comunicat măsu- imiiorlanta muncii în
strucţii rurale etc. Dintre sectoare secretarul sfatului popular comunal dcrurqică „V iclona" din tilc luate. Tensiunea credinţate şi a inccjiut
AUREL OiMKA, le de exploatare s-a evidenţiat sec (Din postul de corespondenţi volun Călan, începuse să sc restabilise. Sullanta su lucreze cu şi mal
maistru la Preparaţia d.» torul Haîe? tari — comuna Rîu de M ori) slăbească din ce in ce funcţiona din nou cu
buni Pelrila. GHEORGHE ALBEANU lot mai tare. Era o că- întreaga sa capacitate, nurliu tragere de inimă.
Pentru a puica tace fa
tehnician (Icre de tensiune. Mo- asiqurind debitul dc
(Din postul de corespondenţi Joi de tineret toatele care acţionau aer nccesar furnalelor. lă cit mai bine noii
voluntari de la I. F. Haţeg) Hssrae aB* Si d a e ă 039 sale sorcinl, a incc/)iit
sullanta, declanşaseră. = — --------- — să studieze mai mult
Brigăzi ..C om itetul executiv al S fatu lu i popular al comunei Dcmsuş, ra In cadrul Şcolii de 0 ani din A l- Funcţionarea turnatelor _ • * /• . ca pină acum curji dc
ionul Haţeg, ar lua măsuri (aşa cum au propus dc mai multe o ii cetă maş-Selişte, raionul Ilia, s-au orga era periclitata. Nu f c t p i € specialitate. Prin mun
cu planul depuşi» ţenii), pentru repararea si punerea în funcţiune a băii comunale şi pen nizat şi sc organizează ,,.Ioi de ti aveou aer. Trebuia ac- —
tru a mi se mai folosi drept magazie pentru cooperativa din sat. că şi studiu a ajuns sâ
«Mii la cariera de calcar Bâni|a, ora A. AUREL neret", care au un im porlant rol lionat cncrqic, cu cu- Acfjurica rapidă şi cu liq unul din cei mal
şul regional Petroşani, înlrc bri corespondent educativ pentru .utemişti. La cea ra/, pentru a evita pc- ia joasă a mecanicului buni mecanici. Comu
găzile de muncitori se desfăşoară o care a avut loc de curînd, progra ricolui dc oprite a lu t- ;t l(1 Su//anfă a tăcut niştii din seci ic, apt e-
...depozitul C.L.D C. din Alba lu lia , care arc sarcina dc a aproviziona
vie întrecere penîru îndeplinirea şi gospodăriile agricole colective cu ini primatele necesare ţinerii evidenţei mul a început cu o inform are po- nulelor. Ca imnaielc să nu su* ciindu-i calităţile mo-
depăşirea sarcinilor de producţie In şi contabilităţii, şi-ar îndeplini cu toată răspunderea obligaţiile ce Ic lîlicA făcută de prof. Vera Oslap, Mccanicu/ princijral Icre nici un moment şl ral-politicc şi activita
luna hecuiă, brigada condusă de arc Ne aflăm iu luna martie si n-am p rim it nici un im prim at pentru pe tema : „N oi ţâri din A frica care dc la sullanlc Ioan Po- să JuncJionezc in buni* tea fn producţie, l-au
minerul P. Vodislav şi-a depăşit p!a deschiderea evidenţei contabile Mă întreb eînd vor sosi şi eind vom şi-au cîşiigat independenţa". In con jicscu a intervenit cu conditiunl. projuts si l-an ales In
nul cu 5 la sulă. iar cea a lui S. Pre- prim i im prim atele comanJalc? tinuare. elevii Elena Maigău, M aria promptitudine şi. tiu - Ioan Pojrcscu, juni1 biroul organizaţiei de
lipceanu a realizat o depăşire a pia iW IliA l SCHEI.L inie ca molonrclc su ^a darea in cxjrloatarc a jiarlitl. El este secreta
nului de 14 (a sută S-au mai evi contabil Oneţ, Nicolae Han şi lacob Marian piordă 2j la sulă din noii termocentrale, a rul organizaţiei U.T.M.
denţiat P Dionisie, N. Boboacă, (Din postul de corespondenţi din au recitat mai m ulie poezii, iar ele lurajic, o cuplat rapid lucrat ca lăcătuş in alic din secţia noastră.
mineri, V. Moieul, S. Zoi(a, I Cio G.A.C Girbova — raionul Sebeş) vele Cornelia C hirciu şi Dorina Bur- pomj)a tic condens şl sedii. A lost ttansle-
banii, Gh. Chelu, ajutori mineri. ...tovarăşul Zaimf, directorul I R. LI.. Brad ar fi mai modest şi ar lua za. au interpretat cîteva cîntece. Au apoi pompa de răcire, ral. o dală cu alţi mun A. TU ZA
m usuiilc cuvenite pentru ca difuzarea presei vă se facă in cefe mai urm at apoi jocuri distractive şi au precum şi c/ccloarelc citori, aici. La ju stu l clccl ricinii
AltON Ut IM IE. r ŞTEFAN bune condilum i in întreprinderea pc care o conduce si nu ar refuza să d iţii la radio. tic mecanic juincipnl (Din colcclivul subre-
şef de schimb la Prep-jraţia m iner semneze adresa prim ită dc la o fic iu l P.T.T.R. iu care sc indică orele princi/)a/e şi auxiliare. nici mi sc gindca. Dar dacţiei voluntare de la
de cărbuni Pelrila. (Din postul dc corespondenţi dc ridicare a presei. VICO I, CONSTANTIN IO AN N O A G ÎII Ajyoi, prin sistemul de citul a losi numit in a- U. V. Calan)
voluntari de In cariera Baniţa)
corespondent corespondent