Page 32 - 1964-03
P. 32
Nr. 2861
Pag. 4 Drum al socialismul ui
Toatî rafinăriile de petrol din Brazilia
ujh m braziliene de stat „Pelrobras", Os vi agenţiei A.ssociaied Press, cercuri
vor fi preluate de „Petrobras"
JUO DE JANJSIHO 9 (Agcrprcs).
largi ale opiniei publice braziliene
petroliere
Preşedintele Societăţii
an cerul naţionalizarea acestor ra fi
no Ferreira Alvcs. a anunţat in ca
Osvino F. Alves a fost num it re
drul unei conferinţe dc presă că nării.
toate ra fin ă riile de petrol particula cent de preşedintele Goulart în func
re din ţară vor fi preluate de această ţia dc preşedinte al „P etrobras'-u-
societate pînâ la 19 aprilie. In pre tui după ce fostul preşedinte, Albîno
V iz ita la B u d a p e s ta Şedinţă neoficialei a Comitetului zent, in Brazilia continuă să func Silva, a lost concediat fiin d acuzat
de afaceri ilicite realizate împreună
ţioneze trei mari ra fin ă rii de petrol
a u n e i d e le g a ţii Grave incidente în Cipru celor t S state pentru dezarm are particulare, aparţinând unor proprie cu societatea nord-americanâ „Esso
tari brazilieni P o trivit relatărilor International".
d e p a rtid G ENEVA 9 (Agerpres). tărirea securităţii şi a încrederii în
NICOSIA 9 (Agerpres). taţi, în oraş a fost restabilită liniş Luni a avut loc la Geneva o şedin
şi g u v e r n a m e n ta le Grave incidente între cip rio ţii greci tea. ţă neoficială a com itetului celor 18 tre popoare.
şi c ip rio ţii (urci au avut loc din nou, Un purtător de cuvînt a) guvernu După cum se ştie, hotărîrea p ri Producţia de cositor a Boliviei
a R .P . B u lg a ria state pentru dezarmare. Comitetul a vind convocarea acestei şedinţe pen
în oraşele Papbov, L a n ia cj, Famu- lui cipriot, anunţă agenţia France
gusfu, K tim a şi Nicosia. Un grup de rrcs.se, a fă tu l cunoscut duminică discutat procedura exam inării măsu tru discutarea procedurii a fost luată prejudiciată de S. U. A.
BUDAPESTA 9 (Agerpres) — rilo r „paralele", sau „parţiale", adică la propunerea ţă rilo r neutre in şe
La 9 m artie a sosit la Unchipesta ciprioţi turci a deschis din turnul ii- râ guvernul Ci (irului va lua toate a m ăsurilor care să contribuie la slă
o delegaţie de panici şi guvernamen nui minaret din Paphos un puternic m ăslinie necesare pentru a instaura dinţa oficială precedentă a com itetu L A PAZ 9 (Agerpre.s). — S.U A „ Lyndon Johnson, în care a
tală a R.P. Bulgaria, condusa de To- foc de arme automate asupra ciprio ordinea in insulă. birea încordării internaţionale, la în lui celor 18. In tr-o conferinţă de presă ţinută arătat că punerea in vînzare a uns|
dor J.ivkov, prim secretai- al CC. al ţilo r greci aflaţi in piaţa oraşului. duminică seara, m inistrul bolivian cantităţi dc 5.000 tone m etrice de co
P.C Bulgar, preşedintele C onsiliu * al minelor, G uillerm o Arinez. a c ri sitor din stocurile strategice am eri
lui de M in iştri al IIP , Bulgaria, care 7 ciprioţi greci au fost oinortţi, iar NICOSIA D (Agcrprcs). Naţionalizări în Zanzibar ticat cu tărie hotărîrea Statelor U ni cane va aduce m ari prejudicii eco
’ M grav răniţi. Foitele de politie b ri „Lu pte înverşunate au izbucnit nomici boliviene. „Aceste vînzări —
face o vizită oficială de prietenie la te de a pune în vînzare însemnate
invitaţia CC. al P.M.S.U. şi a guver tanice sosite la faţa locului au fost luni iu două oraşe de pe coasta sud- cantităţi de cositor din stocurile stra se subliniază în notă — vor face ca
nului revoluţionar muncitoresc ţă înlim pinatc lot cu puternice focuri vc.stică a C iprului", anunţă corespon Z A N ZIB A R 9 (Ageipies). spus preşedintele Zanzibarului cores tegice americane in tru cîi aceasta, preţul cositorului să scadă sub pre
rănesc ungar. de arme automate, fapt cc a deter dentul din Nicosia al agenţiei U.IM. Preşedintele Republicii Populare pund intereselor întregului nostru po după cum a spus el. „va putea pro ţul de rost, ceea ce a r putea să duca
Pe aeroportul din Budapesta, dele m inai o ripostă din partea poliţiei Pe lingă ciocnirile de la Puphos şi Zanzibar şi Pcmba, Abeid Karume por. Ele sint menite să lichideze si duce un dezastru economic pentru la încetarea producţiei de cositor în
gaţia a losl înlîm pinatu de Janos Ka* britanice. Ktim a, la care se referă corespon a prezentai la 8 m artie. în cadrul tuaţia anormală, existenta piuă a- B o livia '. Arinez a subliniat că gu Bolivia şi la o prăbuşire economică.
Această hotărtre este, de asemenea,
dar, prim secretar al C C. al P.M.S.U., In urma incidentelor generalul lo unui marc m ititng, la caic au parti cum, in care o m inoritate stăpinca vernul său intenţionează să aducă contrară acordurilor si prom isiunilor
preşedintele guvernului revoluţionar dentul, au fost semnalate incidente cipat aproxim ativ 50.000 dc persoa cea mai mare parte din pămîntul acest caz ţn faţa O N U. fostului preşedinte Kennedy".
muncitore.se ţărănesc. Todor Jivkov cotenent I*. S. (..vani, observatorul la Nicosia, precum şi în localităţile ne, „D eclaraţia Zanzibaruliii". El a După cum transmite agenţia UPJ. După cum se ştie. Bolivia este una
şi Janos Kadar au rostit cuvintări. personal al secretarului general al Om nrphila, Larnaca. Mal ia etc In ţării» în tim p ce majoritatea poporu guvernul bolivian a adresat săpta- dintre prinripalele ţări producătoare
In aceeaşi zi, Todor Jivkov n făcut O N.U., lj Thant, în Cipru, însoţit do cursul incidentelor din ultim ele două anunţat că întregul pămînt agricol lui din Zanzibar era lăsată să moa mîna trecută o notă preşedintelui de cositor din lume.
o vizită lui Istvan Dobi, preşedintele m inistrul de interne al C iprului, zile s-au înregistrat numeroşi m orţi din Zanzibar sc naţionalizează şi de ră de foame.
C onsiliului prezidenţial al K.P. Uu- Polykarpos Ghiorghadys, a plecat şi răniţi. Folosirea arm am entului vine proprietate a sfatului In aceas Guvernul ţă rii, a declarat de ase
gare, şi lui Janos Kadar, prim se duminică pe bordul unui elicopter la greu dc călre cele două tabere şi tă categoric de păinînluri naţiona menea, Karume, este continuu preo
cretar al C.C. al P.M.S.U., preşedin t’aphos. In urma con vo rb irilo r avute lizate se înţeleg şi plantaţiile, care Conferinţa Uniunii
tele guvernului revoluţionar m unci faptul că (a Ktim a luptele au fost re in iţia l fuseseră proprietate dc staf şi cupat de lichidarea şomajului în
toresc ţărănesc ungar. <u reprezentanţii celor două comuni- luate luni în pofida negocierii unui ţară. El a elaborat un plan dc asis D A K A R 9 (Agerpres). Ionii franceze. Lucrările conferinţei
arm istiţiu, reliefează încordarea si au fost vîndutc de către guvernul an tenţă a şomerilor şi va face tot ce-î
tuaţiei. Luni după amiază, agenţiile terior al sultanului Zauzibaiului „e x va fi posibil pentru ca piuă la 1 iu La Dakar se desfăşoară lucrările sînt secrete.
ploatatorilor capitalişti". De aseme conferinţei la nivel înalt a U n iunii Deşi oraşul în care se desfăşoară
dc presă semnalau încetarea lupte-
Răspunsul preşedintelui 5.U A. Ioi, dar la Nicosia au continuat inci nea, guvernul va acorda ajutor ţăra nie să asigure tuturor de lucru. Afro-Malgaşe. Această organizaţie conferinţa este pavoazat festiv, iar
Jlotărîrilc privind naţionalizările
dente sporadice „P o liţişti ciprioţi nilor săraci. intră in vigoare imediat. ziua deschiderii conferinţei a fost de
!a mesajul lui N.S. Hruşciov greci şi ciprioţi turci — relata agen Totodată, preşedintele Karume a grupează 14 siate africane foste co- clarai în Senegal zi de sărbătoare,
ţia France Prcsse, au amplasat mi- anunţat naţionalizarea tuturor clă observatorii remarcă că dispoziţia
MOSCOVA 9 (Agerpres). acord cu ideea, exprim ată de N. S. (t aliere de-a lungul poziţiilor respec d irilo r din oraşul Zanzibar. caic a- unora dintre participanţi nu este ci-
Lyndon Johnson, preşedintele Ilruşciov, că este in interesul gene tive in oraş. Efective dc m ilita ri en |>arţinuseră germ anilor înainlc dc Critici adresate de Wilson luşi dc puţin festivă. La ordinea zi
S l'.A ., a răspuns la mesajul din 7 ral ele a se evita agravarea situaţiei glezi au fost trim ise în zona neutră". prim ul război mondial. (Zanzibarul lei s-a pus cu toată acuitatea pro
februarie al iui N. S. Ilruşciov, pre in regiunea de iisi a M ării M cdite- Generalul Gvani a avut o întreve fusese piuă atunci colonie germană). guvernului conservator blema dizolvării aceslei organizaţii.
şedintele C onsiliului de M in iştri al i ane. dere luni dimineaţa cu preşedintele El a făcut cunoscută, de asemenea, In condiţiile existenţei Organizaţiei
U.H.S.S., în problema cipriotă. „Noi cu toţii — se spune în mesaj iMakarios în legătură cu incidentele holăriiea de naţionalizare a tuturor LO N D RA 9 (Agerpres). — Wilson a promis că, \n cazul unei un ităţii africane, prezenţa pe conti
In mesajul de răspuns preşedinte — trebuie să ne străduim să nu a- de la Ktim a clu b u rilo r străine Aceste măsuri, a Intr-un discurs rostit duminică !a victo rii laburiste în viitoarele ale nentul african a unor grupări de ge
Liverpool in laţa a 2 000 de delegaţi geri parlamentare, partidul său va nul U niunii Afro-Malgaşe esle consi
le S.U.A. declină că, deşi nu îm păr ţiţam pasiunile din afară. Bot să va ai partidului laburist, Harold W il elabora o politică economică care să derată de mai multe tari ca aducînd
încredinţez că aceasta esle intenţia son. liderul acestui partid, a criticat ţină seama de condiţiile obiective ale
tăşeşte aprecierea guvernului sovie De ce s-a înapoiat la Washington prejudicii.
ferma a guvernului meu şi sper în uncie aspecte ale politicii economice ţârii Pe această linie. W ilson a ară
tic asupra situaţiei din C ipru şi asu ale guvernului conservator britanic. tat eâ în prezent este necesar să se Se remarcă, de asemenea, faptul
mod sincer, domnule preşedinte, că ambasadorul S.U.A. în Franţa
pra poziţiei Statelor Unite în pro aceasta esle şi intenţia guvernu După cum relevă agenţia Re uter, el elaboreze o politică economică na că din cci 14 şefi de state nu p a rti
ţională, care să menţină in toată ţara
blema cipriolă, el este cu lotul de lui dv.“ . W ASHINGTO N 9 (Agerpres). şedintele Johnson şi preşedintele s-a referit la ineficienta e fo rtu rilo r un nivel ridicat al folosirii braţelor cipă ia conferinţă decît şapte.
guvernului dc a crea noi slujbe ti
La Washington a sosit ambasado de Gauîle. Dc asemenea, Bohlen va de muncă si al producţiei, o ridicare Preşedinte al U niunii pentru pe
rul S.U.A. iri Franţa, Charles Bohlen, trece în revistă cu o ficia lită ţile de la nerilor caic termină şcoala precum a regiunilor sărăcite, precum şi mă rioada în curs a fost ales M oklar
D ezm in ţirile A m basadei U.K.S.S. care, după cum s-a anunţat, urmea şi la problema locuinţelor. suri care să permită restabilirea in Ould Daddah, preşedintele M au rila -
Washington unele aspecte ale p o liti „A m invitat pe prim ul m inistru dustrială şi socială a acestor legiuni. nici.
iea Cipru ză sii aibă in cursul acestei săptă- cii franceze, care, după cum se ştie, Douglas-Home să viziteze Liverpoo-
m îni mai multe întrevederi cu pre
lu l" a declarat Wilson, menţionînd
şedintele Johnson şi cu alte persona a dus la o răcire a re la ţiilo r dintre starea nesaţ isfăeăloa re în care se
NICOSIA 9 (Agerpre.s). — TASS 19G1, adică cu m ult înaintea eveni află locuinţele de aici. Cauza acestei Reuniunea miniştrilor informaţiilor
transmite : mentelor tragice din Cipru, create lită ţi ale guvernului Statelor Unite. Fianţa şi S. U. A. P o trivit agenţiei, situaţii este, după părerea liderului
Ziarele greceşti din Cipru au pu in mod a rtific ia l din afară, iar pro Agenţia Reufer, citind surse oficiale printre acestea se află politica fran laburist, a iit lipsa de locuinţe cit şi ai ţărilor arabe
blicat ieri com unicatul Ambasadei blema încheierii unui acord p riv i americane, transm ite că, în cursul în ceză in Asia de sud-est .şi, îndeosebi,
U.H.S.S. in Republica C ipru in legă tor la traficul aerian direct Moscova- legea asupra c h iriilo r votată de gu CAIRO 9 (Ageipies). pagandă ale L ig ii Arabe, crearea li
tură cu telegrama trim isă la 25 fe Nieosia a apărut, de asemenea, cu trevederilor, va fi luată în discuţie spe.'ul preşedintelui de Gnulle în fa vern, care perm it si încurajează spo Conferinţa m in iştrilo r in fo rm a ţii nei reţele arabe de radiodifuziune,
bruarie, de vicepreşedintele C ip ru aproape un an îu urmă. posibilitatea unei in lîln irj înlre pre voarea neutralizării aceslei regiuni. rirea c h iriilo r şi expulzarea locata adm inistrarea în comun a producţiei
lui. Kuciuc, preşedintelui S.U.A. în comunicai se arată că atacurile rilo r. lor ai ţâ rilo r arabe, care s-a între cinematografice a ţă rilo r arabe şi a l
Johnson, guvernelor Angliei, Greciei, arătate mai sus urmăresc calomnie rupt pentru o zi, unnînd să-şi reia tele. Propunerea cu p rivire la consti
Turciei, C onsiliului de Securitate si rea politicii iubitoare de pace a lucrările m arţi, a adoptat pînă acum
secretarului general al O.N.U. U U.H.S.S, si poziţia principială a Uniu un număr dc proiecte de rezoluţii tuirea unei uniuni a agenţiilor de
Thant. In această telegramă sînt cu nii Sovietice laţă de evenimentele care vor Jî supuse spre aprobare v ii presă arabe va face obiectul unei
prinse calom nii la adresa U niunii actuale clin Cipru. Ele urmăresc, de toarei conferinţe arabe la nivel înalt. coneiinţe a specialiştilor, care va a-
Sovietice. Se afirm ă că Uniunea So asemenea, scopul de a distrage aten P rintre recomandările făcute de con v.ea Joc In o dală ce nu a fost incă
vietica ai* folosi acordul comercial şi ţia opiniei publice de la cauzele ade fixată S-a hotărî!, de asemenea, ch
de tra fic aerian cu Republica C ipru vărate ale încordării din Cipru. La Tokio a avui ferinţă se află sporirea bugetului următoarea reuniune a m in iştrilo r
in scopul transportării de arme. echi Poziţia U niunii Sovietice, se ara loc rcccnl un m i pentru serviciile de info rm a ţii şi pro in fo rm a ţiilo r să aibă loc la Amman.
pament m ilita r şi de personal în C i tă în încheierea com unicatului, a ting pentru in te r
pru Kuciuc se adresează in telegra fost expusă cîl se poate de clar în zicerea arm elor
mă către ţările occidentale cu che cunoscutul mesaj al şefului guver nucleare, organizat
marea de a opri. „oină incă nu esle nului sovietic, N. S. Ilruşciov. către Peste 20.000 de victim e în urina
tîr/iu ", „pătrunderea arm ată comu şefii de slaic si de guverne ale S.U .A, cu p rile ju l celei
nistă". Angliei. Franţei. Greciei şi Turciei, dc-u 10-a aniver evenim entelor din R u a n d a
Ambasada U R S S . arată că co mesaj care este pătruns de o în saţi la 1 m arlic a
m erţul reciproc avantajos înlre U niu grijorare sinceră pentru soarta R?- „Z ile i B ik in i” , ca BRUXELLES 9 (Agerpres). hainişi şi bahutu — care au fost u r
Dublicii neutre a C iprului şi care
nea Sovietică şi C ipru se dezvoltă re, după explozia V iceprcinicrul guvernului din Uii- mate de masacrarea a numeroşi
conţine propuneri constructive, me
cu succes pe baza acordului comer nite să contribuie la soluţionarea bombei cu hidro rondi, Pie Masumbuko, care sc află membri a i'trib u rilo r Batutsi. IVIasnm-
cial si de plăţi, încheiat în decembrie problemei cipriote. gen pc atolul B i intr-o vizită iu Belgia, a declarat în btiko a arătat că în ultim ele trei luni
kini, a intra t în
cadrul unei conferinţe de presă că 15.000 dc batutsi s-au refugiat în Bu-
istoria Japoniei ca numărul victim elor evenimentelor
Alegerile cantonale din Franţa o zi dc luptă im - rundi. El şi-a exprim at părerea că si
potriva bombelor din Ruanda se ridică la peste 20.000. tuaţia va continua să sc înrăutăţeas
PARIS 9 (Corespondentul Agor- tonului) si au losl aleşi consilieri atomice şi Cu hi După cum se ştie, în ultim a vreme că dacă guvernul ruandez i u i va pu
pres, Georges Doseai, transm ite: generali 909 candidaţi. Din cei nouă drogen. iu Ruanda au avut loc ciocniri între ne capăt p o liticii sale represive îm
Duminică, 8 m artie în Franţa a m iniştri francezi, care şi-au prezen Cele două pături ale populaţiei — potriva populaţiei batutsi.
avut loc prim ul tu r de scrutin al a- tat candidatura, sase au fast decla In fo to : Aspect
legerilor cantonale. A p roxim ativ M raţi aleşi în prim ul tur. In 59.1 can dc la manifestaţie.
milioane de alegători din toate de toane nici un candidat nu a obţinut
partamentele Franţei, cu excepţia m ajoritatea absolută. In aceste can D E P R E T U T I N D E N I
Parisului şi a departam entului Se toane va avea loc duminică, J5 m ar 0
na, au fost chemaţi să reînnoiască tie, al doilea tu r de scrutin, pentru FONOTECA L U I ŞESTAKOV
tare este suficientă majoritatea re
cele 1.G24 de mandate de consilieri lativă de voturi. TAMDOV. 0 (Ager prim ări din operele 7att, imprimate aproape
generali. O caracteristică a prim ului tur pres). — compozitorilor ruşi şi fn întregime.
Din datele publicate ele M iniste de scrutin este num ărul foarte mare Inginerul Andtci $c- din lumea inheagă. Andrei Şestakov per-
de abţineri, aproape 48 la sută din m:/c melomanilor şă u-
ru l de Interne reiese că în prim ul slaLov dm Tambov dc- Printre lucrările cu
totalul alegătorilor. Num ărul candi Ime una din cele mai prinse fn fonoteca in
tu r de scrutin au obţinut m ajorita o p a c iili o a n e le eh i eze$ fi Iilizc2c lonolcca so
da ţilo r comunişti aleşi în prim ul tur mari lonolcci persona ginerului $eslahov se
tea absolulâ (adică mai m ult de ju de scrutin a crescut cu 5G la sută le din lume Colecţia personală, precum St
mătate din vo turile alegătorilor can fală de alegri le clin 1958. lui cuprinde peste numără şi operele lui căr(ilc din marea sa
Grafia parcurilor $i grădinilor chi cruce, evantai deschis, cercuri con nut dc 2-1 de coloane, oşeza/e pc /0.000 de plăci şi benzi Glinka, Ccaihovski, bibliotecă de istorie şi
nezeşti este adeseori pusă in valoare centrice, triu n g h iu ri. si sc mi tune. hei (trupuri. de maqncfolon cu im Duch, Bccthovcn, /Mo- teorie a muzicii.
Deosebit dc originale au losl pla
In purica dc sud a Chinei p a vili
Procesul lui Jack Ruby (le minunatele pavilioane deschise, nurile după care s-a construit pavi oanele au acoperişuri in formă de
dc arhitectura,
adevărate bijuterii
construite cu dragoste si simt artis lionul Liu Son Tin (al cupelor phi- clopolnifc înclinate, cu streşinile ro- P IE ILE ROŞII ÎŞI REVENDICA DREPTURILE
D A LLA S 9 (Agerpres). — din cei şapte puşcăriaşi care au eva tic $i amplasate cu meşteşug, asltcl liloate) unde un liricei dc apă sc lunjilc. C oloritul esle delicat. Aco-
Procesul lui Jack Itubv a ini ral în dai sîmbâtă, din închisoarea situa incit să complele/c frumuseţea na .strecoară printre canahui sinuoase perişurilc sini conicei tonale din (/- NEW YORK <J (A mai izolate închisori revină de drept pieilor
cea de-a palia săptăniînă care va ii tă in clădirea unde sc judecă proce turii. Ase/.alc in viciul unui deal. sapale In piatră. gle atbaslrc-ccnuşii, coloanele sini <7erprest — din S.U.A., care este roşii. Numai după in-
tcrvenfia fostului gar
consacrată în întregim e depoziţiilor sul lui Ruby. Pc o insula dc vis, in m ijlocul unui Principalele caracteristici ale t>a- de culoare bninâ-incliisă. Desenele NS(/sc indieni, membri in prezent abandonata. dian şei al închisorii
m a rtorilo r apărării. In fala tribuna lac pitoresc, alătuii de o lintina vilioanelor chinezeşti sini temelia, decorative piclale pc balustrade şi ui unui tub de idei ro Cei sase indieni, care
lului urmează sa apară, pc rînd. un D A LLA S 9 (Agcrpres). — sau de un izvor, in apropiere dc coloanele (sau slîlp ir) si acoperişul. ornamentele in lemn reproduc ade şii. au debarcat dum i au adus cu ei alimen Aloalraz, chemat dc u r
gentă pentru a aluncia
fost campion mondial de bo.v. Har- Ziarul „Dailas Tim es-H ciuld'j a copalul unm pod intr-o grădină li Construită din cărămidă sau piulrăj seori motive din naluiă. nica pc insula Alcalin/, te iienlru 30 de zile, au
nev Ross, o dansatoare de s(rip(ea>c relatat că un lin â r din acest oraş. niştită. ele ic invită să le recreezi temelia esle aşezata dc obicei cu situată in fala oraşului dedatat că cererile lor pe „invadatori", indie
in localul lui Ruby, arestată in pre Majes YVorrcll, urmează să apară Si sa admin peisajul. cilcva trepte deasupra solului SUI- In nordul mai sccclos Ioanele sini San Francisco 51 au ce se bazează pe tratolul nii au acceptat sa pă
zent pentru (rafie dc stupefiante, sâplămîna aceasta in laţa comisiei Cu a( operisutilc lor curbate din pii suporta un sistem de birne si şi mai remarcabile. Deşi acoperişu rut ca aceasta să le lic din 1868 care stipulează răsească insula şi să
psihiatri, psihologi şi a lţi specialişti, federale de anchetă asupra asasină ţigla strălucind in iadele soarelui, grinzi cu desene de o Irumusctc rile au o trântă mai domoalâ. ele cedata După cum sc ca orice letitoriu lede- prezinte redamatia lor
pentru a demonstra, aşa cum alirm â rii preşedintelui Kcnned.v după ce a cu streşinile minunai piclale, cu rară. In general nu există plalon, sini acoperite cu smălţuite în ştie, aici sc allă una unui tribunal.
apărarea, că Jack Ruby este un bol declarat că în momentul atentatului ornamentele in Ici no, cu baiu:strade Si acest lucru tace ca interiorul să culori slrălucito'jfc, auriu, verde, dintre cele mai mari şi ral nclolosit trebuie să
nav care şi-a pierdut raţiunea în la viaţa lui Kcnnedy a auzit patru le si coloanele execut a le cu mă ies pară deosebit dc spă/ios. Multe din albastru şi pur pur ni.
momentul cilul l-a ucis pe I.oe Os- locuri do armă — şi nu trei W orrell trie ele degajă o al moşiera pro- construcţiile muri au ^acoperişuri du In alura (le pavilioanele din gră ATER IZAR E FO ItŢA TA ÎN G R A D IN A
wald. a declarat ziarului râ se afla pe tro- tund odihnitoare. ble si Iriple, susţinute ticcaie de o dini şi parcuri există şi allelc cate CHICAGO 9 (A(ict kilom etri (Ic «eropor- mic de suleiH. In acest
Duminică Ruby n fost examinai luai ul din faţa clădirii depozitului Primele pavilioane cunoscute in alto serie de slilpi sc potrivesc cu peisajul minunat al pres). — tul internaţional Owij- accident al doilea pilot
în închisoare dc Koy Shaffer, profe de cărţi de unde se bănuieşte că a istoria Chinei erau centre unde poş In regiunile din sudul Chinei, pa munţilor şi apeloi Climei. Pavilio Un avion dc pasa- harem. intr-un cartier $i-a pierdut viafa, iar
sor dc psihologic la Universitatea tras asasinul si a auzit distinct pa taşii si cur ici ii imperiali din dinas vilioanele sini uşoare, jcricne, ma nul Sin Tm (Pavilionul de pinhat qei, de lip ul DC-3 a- dc la periferiile oraşu pilotul principal a tost
Vale, care urmează să prezinte un tru locuri de arma. tiile Cin si Han (221 ie.n — 22h- joritatea liind construite m micile Sc inal(ă min im pi intre norii \ îr- vind la bord 31 de per lui Chicaiio. Alai îna
Ancheta poliţiei a sta b ilit că în lului sudic nl munlclui liuaşun, cu grav rănit. Restul ocu
raport tribunalului. e n. j se opreau să sc odihnească si (irădmi pariiculure ale funcţionari soane, a lacul o ateri inte, aparatul zt lovii o
direcţia autom obilului în care se afla ripcle Iu} abrupte, rare iii taie res panţilor avionului au
In tre tim p, politia din Dallus con preşedintele au fost trase numai trei sa şi schimbe caii. Mai lir/.fu, cr.xe- lor im periali Cio Ccn luan (Umila piraţia zare loiiată intr-o ///(/- clădire dar cei şase lo
menea construcţii au tost folosite .gradină a udm inislrotorului) din Su- dina situată Ui cilîvn catari nu au avui ni scăpat nevătămaţi.
tinuă cercetările pentru a găsi pc doi locuri de armă. pentru apărarea de intemperii a cijriu arc 18 pavilioane, tiecarc de Pe Dealul longevităţii, }tl incinta
palatului dc vară, situat in partea
plăcilor comemorative din la (a mor altă lonnă. Deosebii dc graţios, cu dc nord vcsl a Pekinului, şe allă un PENTRU SALV A R E A T U R N U LU I DIN PISA
mintelor imperiale liniile sule simple şi lipsa de orna
La Par dubi ce: Pavilion consiliul în inlrcqunc din naţional, h care să lie
Pavilioanele au început să lic lo- mente complicate, este Lian Tm (Pa bronz, in timpul dinastiei Cm. (17hO) NOMA 9 (Agerpres). In acest scop, minis
losite pentru pruna oară la iniru- vilionul răcoros), aşezat pe o pote Cadrele ornamentale, olanele fini- Guvernul italian in trul lucrărilor publice prcienlQtc proiecte de
Echipa R.P.R. la a treia victorie că serpuită in m ijlocul unui criiuj sale cu meşteşug rivalizează cu mă ie nf ioncavă s« adrese ul Haltei, Giovanni Pie consolidare a turnului.
m iK clurci grădinilor pe vremea di
Turnul din Pisa, con-
nastiei Ton (fi 1R-V07 c.n.j. de bambusi. iestria pavilioanelor dm lemn. tuiul ze un apel către exper raccini, va supune Par struil in secolul al X II-
Din secolul ul XlV -lca prnă la în
Pavilioanele din
nordul
Chinei tin exemplu dc înuh nivel al prelu
PAltDUBICB O (ptin tclcion de Io cea de-a treia victorie învinqind cu ceputul secolului XX, construcţia sini in ticncral de dimensiuni mari. ţi din mai multe fan in lamentului un proiect lea şi-a cucerit taima
vederea şalvarii cunos
trim isul spcciul Agctptcs, P. Ochi- 3b— 12 (H i—7) reprezentativa Japo de pai ilioane a luai o mute dezvol construite pe terenuri accidentale, crări} metalelor din enoca Cin. cutului turn înclinat dc îege autorizind r/u- dator da înclinaţiei sale,'
albi). — niei Jocul a fosi iot timpul ta discre tate. si arhitectura loi a devenii de-a lungul unot ape năvalnice sau Pavilioanele din China nu losl din Pisa. ameninţai să vernul să anunţe tine caic s-a produs treptat
După o 2i de icpaus cel de-al 3-le:i ţia handbalist Hor ronuni cate (Uşi ou Uhu Ic complicata. Majoritatea celor in vâslele grădini imperiale. Pen construite in trecut pentru plăcerea ve prăbuşească. rea unui concuis in/cr- de a lungul anilor.
campionat mondial masculin dc hand lolosd multe ie/Crve an dominat au lie care Ic vedem astăzi, au tos/ tru a nu părea preu mici în m ijlo conducător doi Icudali, n bogatifoa
bal a losl rd u a l ie ii la Potdubicc, toritar şi uit înscris got după gol. cul peisajului qrundins, ele trebuie proprietari funciari, a luncilon-nrilot
La
Praqa, bratislava şi Gottwaldov. S-au P rogi amul se mi loialelor dc im ercri'i ronshui/e in această perioadă. in lil- să aibă un stil majcslos. să repre- şi negustor dor. înainte <lc eliberare, GREFA n e r e u ş it a
Suci/ou
Pekin. Hancijou ><
disputat in cadrul grupelor ptclimi- esle următorul : II P. Germana — II P. nesti o mare varietate a stilurilor tinfc o mda luminoasa in m ijlocul datorita jafului shâinilrtr şi imlitc- BOSTON 0 (Aqcr- ta tiosfon. O echipă (Ic onian slrăin grclat a
nare ultimele meciuri care au desem Pavilioanele -sini dc d iie iilc mărimi peisajului. Unul din cele mai mari rentei autorităţilor un numai marc ptes). — chirurgi americnai a in- proepesat pinu la un
nai echipele participante la clapa sc- 'liniara ; RS. Cehoslovacă — l.J R.S.S.; inccpind cu <dc miniaturale pi mi pavilioane esle cel situat în capă de pavilioane ajunseseră intr-o sta Suboli(crul ccuad'j- ileparlal mir\o (irchlu, punct in care menţine
m ilm alclor. In ordinea ( d o r palm II S P luqosUn ia — .Suedia ; H P Ho- Iu pavilioane care ocupă o siiprn tul dc csl al podului cu 17 arcade re dc dărăpănate si mină Guvernul ti:m dc marină Juliu intrucil. duna cum a rea rjrclei punea in t>c-
qruiK echipele sem ilinalislc sînt ne mină — D:\ncmurca. Vineri au loc in - iată dc peste W0 ntefri p â lia li De ul Palatului de vorci. in alatu Peki popular a restaurat multe din \ csii- Ia iiu i, căruia in urmă anunţai spitalul. exa ricol viata bolnavului".
motoarele : li P. Germana, li S F Iu U lu irile : ItS.P Iugoslavia — ILP.'Un- rele mai multe ori lorma Ini este nului. O ui pi iul peste 130 metri pu- lele pavilioane şi j ttanslormnt gră cu cit va lingi i-a losl menele şi probele d e c - In lelul acesta, după
goslavia, Suedia, li.P. Ungară, li. S pufralu, rohindu sau poligonală, al lro(i, el arc lonnă octogonalu. Aco- dinile şi parctrilc in locuii de odih grefată Inh-un spital luate un indicai cu pro cum transmite aqenlia
Cehoslovacă. Danemarca. li.P. lio- gaiâ ; Danemarca — U.H.S.S, i HP. tele an insă larme neobişnuite — dc pcrişiil a i streşini duble esle sus(i- nă şi recreaţie pentru masele Uncii din Gnuyaffuil o mină cesul natural de tes- France Prcsse■. primit
mi nu şi U.H.S.S Germană — Suedia •, li.P. Romină — TAO ŢZUN-ceji luată dc la un cadavru, pinqctc (le către unio grelă a unct m iini u-
Selecţionata R.P.1 Romi ne a obţinui II.S. Cehoslovacă. a lost opera/ din nou nismul prim ilor a unui manc nu a reuşit.
Redacţia şl aduiinislraţia ila ru lu i slr. 6 M ailie or. 9, lelelOD 15.88. 12 75. 15 85. 20 ?8 Tara piaiilâ In numerar conlorm oproM til Direc|iel Generale P.T.T.R. ar. 263.328 din 6 noiembrie 1919. - Tiparul r întreprinderea l'o lu jrjlic â Huoedoara Deue
40.05b