Page 33 - 1964-03
P. 33
PROLETARI DIIQ TOATE ŢĂRILE. rm tŢ W J U
In ziarul de azi:
M • Colaborind — obţinem re
M zultate bune ;
• A ctivitatea I.C.I.L. — în
cepe cu transporlul ;
lf M l r 4 • „Sonet pentru o păpuşă"
(pag 2-a)
H $ M â • Agendă dc întrecere.
(pag. 3-a)
• De peste hotare.
(pag. 4-a)
n t ■ n • •
preajma
Î N D E M N Continuă şirul învăţămînfulm
realizărilor agrozootehnic
In aceste zile, in unităţile
îndrum at în permanenţă de orga
SPRE NOI rito ri. tehnicieni şi ingineri al sta cluderea invulâm intului uqrn-
agricole <lin regiune are loc in
nizaţia de partid, colectivul de mun-
7.ootclinic dc masa. In legătură
ţiei C.FR. Simeria
continuă şirul
succeselor în muncă obţinute în luna cu aceasta, pc adicsa tedactici
Iotă
sosesc numeroase veşti.
ianuarie. Intensificând întrecerea so cîteva ştiri.
cialistă în tonte schim burile, asigu-
Au cuvintul fruntaşii în întrecerea socialistă rînd tre n u rilo r de marfă şi călători
condiţii de circulaţie fără întîrzieri, C aptul câ cei aproape 40 colectl-
colectivul nostru a reuşit să adauge 1 vişli care au frecventat cursurile
Cheia succeselor: la realizările de pînâ acum altele şi cercului agrotehnic anul H, au dat
mai de seamă. Astfel, in luna februa răspunsuri bune la cele 4 lecţii de re
organ izarea Judicioasă rie staţionările la incăreare-descăr- capitulare, dovedeşte tem einicia cu
care nu fost reduse cu 1 la sută, în
cai g şi-au însuşit cunoştinţele preda
iran/.ii cu manevră cu 4 la sută, in te in cadrul celor 26 şedinţe de cerc.
a m uncii tranzit fără manevră cu 25 la sută, P rintre cursanţii care au avut o
iar sarcina statică a fost,sporită cu
7.71 la sută, realizîndu-se o econo bună pa'•'■tipa re la lecţii şi s-an stră
In anul frecut am reuşit să-mi de trice a căror reparaţi s-au term inat mie de 24.034 vagoane-ore. duit să acumuleze cit mai multe cu
păşesc planul de producţie lună de După ce lucrarea a fost executată sc Rezultatele cele mai bune le-a do- noştinţe în legătură cu metodele a-
lună, să dau numai lucrări de cali face o probă minuţioasă. La această bîndit tura lll-a condusă de Cornel groiehnice ce trebuie aplicate pentru
tate bună Datorită acestui lucru în probă participă m aistrul atelierul'»' Muntennu. care a depăşit planul glo realizarea unor recolte sporite, sc nu
tot cursul anului trecut m-am men electric, şeful secţiei respective şi bal cu 33,59 la sută Bine au m uncit mără llie Tănase, SpîeMinupter Si-
ţinut evidenţiat in întrecerea socia operatorul care deserveşte maşina la şi turele I şi II care au obţinut de Echipa de mecanici condusă de Ghcorghe R usii, de la Atelierele ceu- ntion, llie Iie lju , Nicolac Bota şi
listă. Ca urmare, acum cîteva zile cai'e s-a lucrat. De fapt, între opera păşiri cuprinse între 21 şi 30 la sută. o!ţn. de la G A .<"\ M iercurea.
mi s-a acordat insigna de „Fruntaş tori şi m uncitorii atelierului nostru, E M IL CRETU Iralc dc reparaţii din Alba Iulia, reuşeşte să-şi depăşească sarcinile z il Preocuparea colectiviştilor pentru
în întrecerea socialistă" pe anul 19G3. care răspund de întreţinerea şl repa impiegat dc mişcare nice cu 2 la sută şi în acelaşi tim p să efectueze reparaţii de calitate. Însuşirea agrotehnicii Inainlate se re
Cum am reuşit să obţin aceste rezul raţia tuturor in sta la ţiilo r electrice, (Din colectivul subredacţi^i Fotoreporterul nostru I-a surpr ins pc tov. Ghcorghe R usii Iii tim p flectă de altfe l şi în modul cum s-au
tate ? există o strînsă legătură, un perma voluntare Simeria). ce monta un rulm ent pe un ax. tăcut pregătirile pentru campania a-
nent ajutor. Personal, de la opera
De la bun început trebuie să sub
Preţuirea liniez faptul că „secretul" succese tori ca Cocard Banu, loan Roşoiu şi grtcolă de prim ăvară la această gos
podărie colectivă. Ţinînd seama de
lor dobîndîte de mine constă in or a lţii am avut multe de învăţat. Creşte volumul faptul câ eficacitatea în vâ tâ m in tiilu i
Pentru ca lucrările executate să
muncii ganizarea judicioasă a muncii. M-am fie de calitate bună. trebuie înainte Expoziţie de fotografii agrozootehnic se apreciază după fe
obişnuit să vin la serviciu mai re
pede cu cîleva minute In acest tim p de toate să cunoşti foarte bine şi vin zări lor lul cum cunoştinţele teoretice sînt
îm binate cu activitatea practică, co
Au trecut numai cîteva minute controlez starea sculelor, citesc atent partea mecanică a maşinii, modul In cadrul concursului pe ţară a cercurilor de fotoam alori, in sa Iii lectiviştii au asigurat şi pregătit în
fie cînd sirena Combinatului si schiţa lucrării ce trebuie să o exe e» de funcţionare. Eu m-am străduit Unităţile comerciale din Valea la C lubului sindicalelor din Lu peni s-a deschis dc curînd faza raio treaga cantitate de sâmînţă necesară
derurgic din Hunedoara vestise cut, pregătesc materialele necesare, să cunosc cit mai bine aceste pro liului pun la dispoziţia oamenilor nală a aceslui concurs, la care participă lotoam alorii din Lupeni şi per.tru însăm înţârtle rle prim ăvară,
înainte de începerea lucrării, de cele bleme. Uricani.
sluţitul celui de-al treilea schimb mai m ulte ori mă consult cu Joan Pentru a obţine succese Trumoase muncii toi mai multe produse. Da au transportat in cim p peste 1.000
la această oră in sala de festivi Borza, m aistrul atelierului, căruia ii torită acestui lucru, ca şi creşterii Fotoamatorii din Lupeni au prezentat la concurs peste 80 de fo tone gunoi de grajd, au reparat şi
tăţi a secfiei cuptoare industria cer să-mi explice mai detailat cum In muncă m-am preocupat tot tim puterii de cumpărare a cetăţenilor, tografii. Expoziţia cuprinde as perle din munca şl viaţa de azi a revizuit utilajele, au asigurat o am
le era mare forfotă. M uncitorii trebuie să execut lucrarea reparti pul de ridicarea calificării profesio în primele două luni ale anului m uncitorilor m ineri, realizări social-cutturalc din întreaga Vale a plasare judicioasă a c u ltu rilo r etc.
rlin schimbul condus de mais zatâ Aceasta m-a ajutat să-mi îm nale Am c itit cărţi tehnice ca: „M a 1964 s-au vîndul mărfuri în valoare Jiului, portrete dc m ineri fru ntaşi şi evidenţiaţi in întrecerea so Demn de subliniat este că la sta b ili
trul losif Rimba, din grupele sin- bogăţesc continuu cunoştinţele profe nualul instalatorului electrician*. de aproape 34 milioane lei cu apro cialistă rea soiurilor şi h ib riz ilo r dubli pe
rhcale 3 ţi 4, ai/ fost convocaţi sionale, să dau numai lu ctâ ri de ca „Electrotehnica", „Relee electrice", ximativ 10 milioane lei mai mult D intre fotoam alori se remar că tov. Vizi Carol, Bocea losif, Co- cnre-i vor cultiva, colectiviştii s-au
litate bună Tinînd seama de califi vacs T ibcriu, Szabo Emeric, II ercik Francisc dc la Lupeni, Dota orientat spre alegerea acelor semin
nentru a analiza rezultatele lu „M aşini unelte" şl altele, care m-au faţă de aceeaşi perioadă a anului ţe care în condiţiile de sol şi clim ă
nii februarie ţi sarcinile pentru caiea m uncitorilor îi repartizez pr ajutat m ult la îmbogăţirea cunoştin trecut. Vînzări mari s-au înregistrai losif dc Ia U ricani, care au ce Ic mai frumoase exponate. ale gospodăriei au asigurat obţinerea
hiha martie operaţii de lucru. Pe cei care au cu ţelor profesionale Am cerut sp rijin u l la tricotaje, ţesături, încălţăminte, Cele mai bune lucrări vor fi selecţionate pentru faza regională unor producţii ridicate şi constante.
Un punct pe ordinea de zi a noştinţe profesionale bogate ii pun inginerilor, tehnicienilor şi m uncito garnituri de mobilă etc. care sc va deschide la t a p rili c a.c. Expoziţia este vizitată zilnic dc
tdunării grupelor sindicale a fost să execute operaţii mai complexe. La rilo r care au experienţă în muncă, un mare număr dc oameni ai muncii din Lupeni. R CONSTANTINESCU
corespondent
festivitatea de inminare a insig lucrările de la maşinile de injecţie cum s în t: losif Cocoş. Petru Grigo- F ilm u l „ T u d o r" AVR AM M IC A
nelor de „Fruntaş in întrecerea m uncitorii care stâpînesc bine mes^ rescu, Gheorghiţâ Iuga şi alţii. la H a ţe g (Din colectivul subredneţiej C orespondentul nostru, tov. Vasl-
socialistăn celor mai buni munci ria verifică şi repară' fie întrerupă voluntare — Lupeni) Je Galaţă, ne informează într-una
tori care in cursul anului trecut toarele automate, releele de timp, In acest an sînt hotărît să obţin Ca peste tot, în întreaga regiune, Iniţiativă lăudabilă din corespondenţele trim ise redacţiei
<-.11/ remarcat in mod deosebit lim ita to rii de cursă, fie instalaţiile de succese mai frumoase, să-mi organi filmul romînesc „Tudor" s-a bucurat De cîteva zile, cei care vin la clu că de curînd a avut loc închiderea în-
• i lupta pentru îndeplinirea e- semnalizare sau m icrocontactorii. In zez mai judicios munca. Mă voi stră bul „Siderurgistul** din oraşul Hune Seara literară vă ţă m intiilui agrotehnic de masă şi
exemplară a sarcinilor de plan. acest tim p eu, împreună cu unul din dui să-mi ridic in permanenţă cali şi în oraşul Haţeg de aceeaşi apre doara, îşi îndreaptă paşii spre unul la gospodăria colectivă din Cut, ra
Primul citat pe lista fruntaşilor electricienii care au o bogata expe ficarea profesională. Doresc să mi ciere unanimă a spectatorilor. Ru- clin blocurile laterale, unde a fost Tinerii din comuna ionul Sebeş. Ca urmare a strădaniei
fost Grigore Pop Ce-a făcut el se acorde şi pentru anul 1964 insig lînd între zilele de 6 şi 8 martie, Cut şi-au dat întîlnire
rienţă în muncă, execut lucrările oeic organizată o expoziţie cu lucruri dc pe care au depus-o pentru a-şl însu
de i 5-a acordat această mare na de „Fruntaş in întrecerea socia filmul a fost vizionat de aproape mînă. Sînt expuse obiecte, variate-ea' zilele trecute in sala că
preţuire ? mai grele, controlez felul cum mun listă". minului cultural din lo şi noi cunoştinţe în legătură cu a p li
cesc oamenii, le dau indicaţii, verific 4 000 de spectalori. La premieră, fil feţe de masă dantelate sau cusute, carea metodelor ştiin ţifice de creşte
In anul 1954, împreună cu mai LAUREAN ROMOŞAN goblenuri, bibelouri şi altele. Toate calitate Aici avea loc o
mulţi tovarăşi, printre care se modul de funcţionare a motoarelor, electrician la Fabrica chimică mul a fost prezentat de tov Pelru exponatele sînt confecţionate de co rea anim alelor, 38 colectivişti care au
afla si comunistul lacob Arghir, întrerupătoarelor şl aparatelor elec din Orăşlie Crişovan, secretarul comitetului ra misia de femei din circum scripţia seară literară organizată frecventai cursurile in anul J la cer
a prim it cu bucurie hotărîrea lua ional penlru cultură şi artă nr. J9, O M. Hunedoara. pentru ei de către co cul zootehnic au fost prom ovaţi in
tă de conducerea uzinelor In A. M AKDAR E M A R IA STOICA lectivul bibliotecii Cu anul II. Se ponte menţiona şî faptul
dustria sirmei dm Cîmpia Turui corespondent corespondentă acest prilej bibliotecara câ răspunsurile bune pe care le-au
rle a fi trim iţi să lucreze în ma Ralila Albu a prezentat dat cursanţii la sem inariile recapitu
rele combinat de la Hunedoara
ta început nu le-a (ost u$or. Dar Consfătuiri cu brigadierii de cimp şi zootehnici r e c e n z i a romanului lative şi la cel de închidere a cursu
Grigore si Arghir au îndrăgit „ CordovaniG de Ion lui constituie şi o dovadă a interesu
Zilele trecute la G A.C. din Pricaz n irii anim alelor ş.a. P articipanţii au
combinatul ţi în scurt timp s-au a avut loc o consfătuire In care au vizitat apoi sectorul zootehnic al iăncrănjan Seara lite lui susţinut pe care l-a m anifestat
încadrat în ritm ul de muncă al participat brigadierii de cimp de la G.A.C. Orăştie. unde au p rim it ex rară de la Cut s-a bucu lectorul ceicului, medicul veterinar
colectivului gospodăriile colective din raionul plicaţii în legătură cu modul de or rat de mult succes Octavian Stînea, penlru îm binarea
Orăştie. Cu această ocazie, inginera
Au urmat apoi zile $/ nop[î in ganizare a a ctivită ţii la fermele de cunoştinţelor teoretice cu aplicaţiile
gospodăriei, tov. M aria Dogaru, a animale. V A S ILE G A L A ŢĂ
<~aie cuploaiele olelăriilor recla
prezentat un referat asupra felului SID O N IA MUREŞAN (din postul de corespon practice, efectuate la fermele de a-
mau cu insistentă prezenta lor. cum este organizată munca in ca denţi voluntari). nimnle ale gospodăriei colective.
Zidirea cuptoarelor trebuia ur drul brigăzilor de cimp, cum se ţine corespondentă
gentată pentru a se cîştiga tim p. evidenţa a ctivită ţii depuse de către
Ceas de ceas, zi de zi, lună de colectivişti etc. Pe marginea refera-
tuliu prezentat s-au purtat apoi dis
lună, Grigore $/ Arghir au mun R e z e rv e în s e m n a te pentru sporirea
cu ţii interesante
cit cu rîvnă, situîndu-se în frun O altă consfătuire a avut loc la
tea zidarilor şamotori G.A.C. din Orăştie, unde au parti producţiei agricole
In anul trecut colectivul schim cipat brigadierii zootehnici. $i aici
bului condus de losif Rîmba a M M ' au fost prezentate referate pe tema
realizat o economie de materia m sp o ririi producţiei animaliere, a res
pectării program ului de grajd, a hră-
le refractare in valoare de d i * însemnări pe marginea şedinţei Consiliului agricol raional Alba
1 300 000 lei Cu prilejul acestei Pentru merite
adunări, cei prezenţi s-au anga li!
Lucrările şedinţei C onsiliului a-
jat ca ‘n cursul lunii martie să HBSSr •S;: deosebite gricol raional Alba au constituit un lor pentru executarea la tim p şi in vinţă gospodăriile colective din M i
halţ, Teiuş, G altiu, $ard şi altele.
bune condiţiuni a lu cră rilo r agricole
facă o economie de materiale bun prile j de analiză temeinică a şi în special a celor de întreţiner®. C ultivarea legumelor sub fo lii de
retractare în valoare de 250 000 realizărilor obţinute de către uni Acolo unde s-au obţinut rezultate polietilenă este o metodă ce se va
In multe întreprinderi de pe cu
lei prinsul regiunii noastre, după un an tăţile agricole din acest raion, sta- bune, acestea se datoresc şi faptului extinde, penlru obţinerea de legu
me? tim p u rii şi sem itim purii, deoare
lacob Arghir, Grigore Pop, & de activiiate rodnică, celor mai buni bilindu-se totodată măsuri concrete câ s-au cultiva t soiuri de griu tic ce a dat bune rezultate la gospodă
înaltă productivitate şi hibrizi dubli
m uncitori, care s-au achitat perma în ceea cc pliveşte întărirea econo-
Ambrus Pop sînt emoţionaţi. Pe nent şi. in mod exemplar de sarcini, mico-organizatorică a gospodăriilor din prim a generaţie. De asemenea, riile colective din Teiuş, Miceşti şi
' piepturile lor străluceşte insigna li se atribuie prem ii în bani Zilele colective. s-a desprins faptul câ au fost uni Ciugud. Trebuie arătat insă câ în
colective
gospodăriilor
activitatea
tăţi unde lucrările agrotehnice nu
„fruntaş în întrecerea socialistă trecute 15 salariaţi ai staţiei C. F. R Din referatele prezentate, cit şi s-au efectuat la tim pul optim şi co s au semnalat m ulte deficienţe, mai
Brănişca au p rim it astfel de recom din discuţiile purtate a reieşit câ
pe anul 7963". pense. Valoarea sumei totale d is tri acolo unde s-a aplicat întregul com respunzător co n d iţiilo r pedoclim ati ales în ceea ce priveşte sporirea
IO AN SIM IO N buite este de circa 13.000 lei. plex de măsuri agrotehnice rezulta ce, din care cauză recoltele au fost producţiei dc legume la hectar.
sim ţitor diminuate. Apoi, nu s-a ur
maistru Muncind cu indem înarc şi pricepere, tricotcra Guţa Ana II, de la GH. GROAPA tele au fost bune. Gospodăriile co m ărit îndeaproape calitatea lu cră ri Pentru dezvoltarea m ultilaterală
secţia cuptoare industriale fabrica „Sebeşul" din Sebeş, îşi depăşeşte zilnic planul. S firşitul fie corespondent lective din raionul Alba, folosind cu lor la arat. semănat şi întreţinerea a gospodăriilor colective s-a u rm ă rit
cărei luni îi prilejuieşte satisfacţii deosebite. Media depăşirilor sc r i chibzuinţă mijloacele materiale şî punerea în valoare a terenurilor slab
a C. S. Hunedoara cu ltu rilor. Totodată în unele unităţi productive din zonele de deal, prin
dică Ia circa 23 la sută. financiare proprii, cit şi pe cele a-
nu s-a dat atenţia cuvenită folosirii plantări dc pomi şi v ii De pildă,
Prezentarea scrisorilor cordate de stat, şi-au dezvoltat an de pe scară largă a îngrăşăm intelor o r numai în cursul anului trecut s-au
an avutul obştesc. Ca urmare, fon
ganice şi a a p licării unor doze po
dul de bază al G.A.C a crescut în triv ite la hectar, in funcţie de soi şi plantat cu, pomi 152 ha., p la n ta ţii
tn care predomină speciile de măr
Hotărîrea C on siliului de Miniştri de acreditare cursul anului trecut cu peste 6 300 000 de planta ce se cultivă. Numai aşa şi păr. Cu toate acestea însă, unele
lei. Bune rezultate au dobîndit in a
de către noul ministru ceastă p rivinţă gospodăriile colecti se explică faptul câ unele gospodă consilii de conducere nu au m ani
rii agricole colective ca cele din Be-
festat o suficientă preocupare pen
•ivind organizarea comemorării a 75 de ani al Japoniei Teiuş, unde averea obştească a cres au obţinut in anul trecut producţii tru întreţinerea live zilor tinere în
ve din Alba Iulia, Berghin, M ihalţ,
nic, Stremţ. G altiu, Straja si altele,
bune condiţiuni. Spic exemplu, la
cut cu 390—580 m ii lei. medii la hectar sub nivelul posibi gospodăria colectivă din Benic pom ii
de fa moartea lui Mcfoaii Eminescu în R. P. Romină consiliu! agricol pentru folosirea ra lită ţilo r de care dispun. nu au fost protejaţi contra rozătoa
avut
O preocupare de seamă a
pierderea
relor fapt ce a dus la
In dezvoltarea m ultilaterală a gos
La 10 martie 19G4, preşedintele ţională a păm îniului. Astfel, s-a tre podăriilor colective o atenţie deose unui număr însemnat de pomi
Tn vederea comem orării a 75 dc U niunii Com pozitorilor .acad Vicio»' nite să contribuie la adîncirea cu Consiliului dc Stat al R P Romîne, cut la utilizarea mai chibzuită a bită s-a acordai şi extinderii in cul
ani de la moartea m arelui poet Mi- E fliiniu, scriitor, Nesioi Ignat, pre noaşterii şi studiului operei lui M i Gheorghe Gheorghiu-Dej, a p rim it fondului funciar, datorită term inării tură a plantelor tehnice ca : sfeclă Din lucrările şedinţei consiliului
hail Eminescu, clasic al lite ra tu rii şedintele U niunii Ziariştilor, Dum i hail Eminescu, la râspindirea ei in pe trim isul extraordinar şi m inistru lucrărilor de organizare intergos- de zahăr, tutun, floarea soarelui etc. agricol raional a reieşit eă rezul
romine, Consiliul dc M iniştri a apro tru Ignea, scriitor, acad. lorgu lor uiăinâlate. plenipotenţiar al Japoniei la Bucu podârească a teritoriu lui. De aseme Şi la aceste culturi, acolo unde con tate de seamă s-au o bţinut şi în sec
bat, pi intr-o hotărîre. instituirea unui dan, vicepreşedinte al Academiei Cu acest prilej vor avea loc sesiu reşti, Takoso Shimoda ,care şi-a pre nea, s-a urm ărit identificarea sur ducerile u n ită ţilo r au luat măsuri de torul zootehnic. Astfel, efectivele de
Comitet naţional şi un plan de mă lî.P.R , George Ivaşcu, directorul re nea festivă comună a Academici zentat scrisorile de acreditare selor de creştere a suprafeţei ara pregătire a terenului în bune condi- animale au sporit faţă de anul 1962
suri privind organizarea acestei co vistei „Contem poranul", acad ion R.P R. şi U niunii S criitorilor ; des Cu acest p rilej Takeso Shimoda si bile, realizîndu-se in cursul anului ţinnî, iar semănatul şt lucrările de cu 2.718 bovine, din care 829 vaci
memorări. , Jalea, preşedintele uniunii A rtiştilo r chiderea expoziţiei „Eminescu" la Gheorghe Gheorghiu-Dej au rostit trecut o m ărire a ei cu 115 hectare întreţinere s-au făcut la tim p, asi- şi juninci, cu 819 porcine, 5 421 o vi
M arţi a avut loc la Casa S criito ri Plastici. Alexandru Jebeleanu, scrii Muzeul lite ra tu rii romîne : premiera euvintâri. gurindii-se totodată densităţi opti ne etc. Fn acest sens se evidenţiază
lor din Capitală şedinţa de constitui tor, acad. M ihail Jora, compozitor. piesei „Eminescu" de Mireea Ştefă- Datorită s p rijin u lu i acordat de me de plante la ha., producţiile ob gospodăriile colective din Bucerdca,
re a C om itetului Naţional pentru Gyorgy Kovacs. scriitor, Lajos Letay, nescu la Teatrul Naţional „I. L. Ca- După ceremonia prezentării scriso stat, numeroase gospodării colecti ţinute au fost bune. Trebuie să men Teiuş, Berghin şi altele, care au
organizarea comemorării a 75 de ani scriitor. George Macovescu, profeso' ragiale", simpozioane, urmate de rilo r de acreditare, preşedintele Con ve din raion, chiar şi in condiţii mai ţionăm însă că în aceleaşi condiţii peste 36 bovine la suta de hectare.
de la moartea lui M ihail Eminescu universitar, acad. D. Panaitcscu Per- programe artistice în Capitală şi în siliului de Stai al Republicii Popu puţin prielnice c u ltu rilo r agricole, de clim ă şi sol unele gospodărit co In ceea ce priveşte sporirea produc
Din comitet fac parte acad Tudor pcssicius, directorul Muzeului lite principalele oraşe din ţară, în ca lare Romine, Gheorghe Gheorghiu- au obţinut producţii satisfăcătoare lective au obţinut producţii mai scă ţiilo r anim aliere s-a arătat câ exis
Arghezi, preşedinte de onoare al ra tu rii romîne. Ion Pas, preşedintele drul cărora vor conferenţia persona Dej a avut o convorbire cu m inis la hectar, în tim p ce alte unităţi care zute. ca urm are a nerespectării cu tă suficiente rezerve care trebuie
U niunii S criitorilor. Acad. Ştefan Bă Com itetului de Radiodifuziune şi Te lită ţi ale vieţii noastre literare-eul- trul Japoniei, Takeso Shimoda. au avut condiţii asemănătoare au strictele a com plexului de măsuri mai chibzuit valorificate Tn această
lan. m inistrul invăţăm întului. A le leviziune, acad. M ihail Ralea, preşe turale ; în întreprinderi, institu ţii, La solemnitatea prezentării scri înregistrat rezultate sub nivelul po agrotehnice De exemplu, în tim p ce privin ţă obţinerea unor cantităţi spo
rite de furaje şi asigurarea adăpos
xandru Baiaci, prorector al U niver dintele in stitu tu lu i romîn pentru re şcoli, case de cultură, cluburi si că sorilor au luat parte G rigore Gea- s ib ilită ţilo r. Astfel, gospodăria co !a G.A.C. din Tcius se realizează tu rilo r corespunzătoare prezintă o
sităţii Bucureşti, acad. M ihai Beniuc, laţiile culturale cu străinătatea. Au mine culturale vor fi organizate con mânu, secretarul C onsiliului de Stal lectivă din Galda de Joş a realizat 21 600 kg sfeclă de zahăr la hectar, •nare im portanţă
preşedintele U niunii S criitorilor, Do- rel Râu, scriitor, A ltred Margul Sper- ferinţe pe tema „M . Eminescu — lu şi Corneliu Mănescu, m inistrul afa o producţie de J 654 kg grîu la ha •a Galda de Jos se obţine o produc
mostene Botez, vicepreşedinte al ber. scriitor, acad Zaharia Stancu, ceafărul poeziei rom îneşti" !n uni cerilor externe. de pe întreaga suprafaţă cultivată, ţie care se apropie de jumătatea ce- Din lucrările şedinţei s-a desprins
U niunii S criitorilor, ion Brad. scrii scriitor, Ferenc Szemler, scriitor. An versităţi muncitoreşti şi populare vor M inistrul Japoniei a fost însoţit in tim p ce gospodăria colectivă din ei am intite. faptul că în gospodăriile colective
tor, O iiIia Cazimir, scriitoare, acad drei Vela, director general al Ager avea loc expuneri despre viaţa st de membri ai Legaţiei Japoniei la Strem ţ a obţinut cu cîteva sute dc din raionul Alba există rezerve în
George Călinescu, directorul Institu ores, acad Tudor Vianu, secretar gc opera lui M ihail Eminescu : M iniste Bucureşti kg. la ha mai puţin. La cultura po O preocupare permanentă a con demnate in ce priveşte realizarea in
tului de istorie literară şi folclor al neral al Comisiei Naţionale a R.P. rul T ransporturilor şi Telecomunica rum bului gospodăria colectivă din ciliului agricol a constituit-o de a- acest an a unor producţii vegetale si
Academiei R.P.R. acad. Emil Con- Horn ine pentru UNESCO. ţiilo r va emite o serie de mărci poş Berghin a- realizat cu 720 kg. boabe emenea. dezvoltarea armonioasă a anim aliere sim ţito r sporite faţă de
durachi, directorul In stitu tu lu i dp Hotărîrea C onsiliului de M iniştri tale „Eminescu" ; se vor edita mai Acad. St. S. Nicolau, vicepreşedinte hectar mai m ult decît gospodăria •elor mai rentabile ram uri de pro anii precedenţi. Pentru punerea în
arheologie al Academiei R.P.R,, Con orevede ca Uniunea S criito rilo r să multe volume cuprinzind operele de al M arii Adunări Naţionale a p rim it colectivă din Hemg D iferenţele d, ducţie. Pe această linie s-a urm ărit valoare a acestora este necesară o
producţie sc datoresc in marc m i
K
stanţa Crăciun, preşedintele Comite organizeze, în colaborare cu alte In bază ale poetului, precum şi studiile la Palatul M arii Adunări Naţionale s u ri faptului câ unele consilii de extinderea suprafeţelor cultivate cu
tu lu i de stat pentru cultură şi artă, s titu ţii culturale Intre 5 si 15 Iunie de critică şi istorie literară privind legume în gospodăriile colective care muncă susţinută din partea tu turor
Alexandru Dima, profesor universi „Zilele M ihail Eminescu" în cadrul cita ţia eminesciană. pe noul m inistru al Japoniei in R.P. f conducere nu au luat măsuri efi- dispun de condiţii favorabile, Bune specialiştilor, a consiliilor de con*
tar, Ion Dumitrescu, preşedintele cărora se vor desfăşura acţiuni me fAgerpres) Rontînâ, Takeso Shimoda. (Agerpres). 1 ciente de mobilizare a colectivişti rezultate au obţinut în această p ri ducere şl a tuturor colectiviştilor.