Page 34 - 1964-03

Nr. 2862
Pag. 2 Drumul socialismului
*.., ^ Tir - -n » '- J ţ ■■ I

s ip © « ir
Activitatea I ■ ■ Deschiderea Sparlachiadel

republicane
trecut prin muncă patriotică s-au lui executiv am confecţionat din
/n comuna Gecogiu, raionul realizat economii de peste 70.000 lei. resurse locale lăzi pentru forţarea începe cu
Otăşlie, s-au oblinut rezultate In i­ Colaborarea cu consiliul de con­ viţei altoite, care au adus gospodă­ In m ajoritatea asociaţiilor sportive
moase atil In ridicarea nivelului ducere al gospodăriei a fost rodnică riei o economie de circa 40.000 lei. din raionul Haţeg a avut loc deschi­
edilitar şi social-cullural al sate­ şi în realizarea celorlalte sarcini La construirea celor cinci gropi derea festivă a spartcichiadei republi­
lor cil şi in dezvoltarea econcmi- economice care stau în faţa sfatu­ pentru siloz, com itetul executiv a “ Pe cuprinsul regiunii Hunedoara tinuat să persiste şi după ocuparea cadre cu munci de răspundere din cane. Pină in prezent peste 1.200 ti­
co-orqanizatorică a gospodăriei lui popular. De pildă la realizarea antrenat deputaţii sfatului popular se desfăşoară o intensă activitate de postului de şef serviciu aproviziona­ conducerea întreprinderii se manifes­ neri din raion s-au întrecut la disci­
colective. Aceasta şi datorită co­ planului de contractări în sectorul în mobilizarea cetăţenilor, reuşind contractare şi achiziţionare a lap­ re. In afară de aceasta, printre con­ tă neînţelegeri. Intre director, ingi­ plinele : tenis de masă, şah, gim nasti­
laborării strlnse dintre comitetul individual, consiliul de conducere ca acestea să fie executate numai telui, a tit de la unităţile agricole so­ ducătorii auto se manifestă încă in ­ nerul şef şi contabilul şef nu există că, handbal in 7 şi popice.
executiv al stalului popular co­ ne-a s p rijin it prin m em brii săi, popu­ prin muncă patriotică. De aseme­ cialiste, cît şi de la producătorii in ­ disciplină, se întîm plă deseori ca pe relaţii tovărăşeşti de serviciu. Din
munal şi consiliul de conducere dividuali. Faptul că încă din tim p parcurs, ei să nu ridice cantităţile La organizarea etapei pe asocia­
larizând în rîndul colectiviştilor nea am fost a jutaţi cu materiale cauza deselor divergenţe, lor nu le
ai gospodăriei agricole colective. această acţiune care s-a soldat apoi pentru introducerea curentului elec­ au fost contractate cantităţi însem­ de lapte echivalente cu capacitatea mai rămîne tim p pentru soluţiona­ ţie s-au rem arcat următoarele : B u^'i-
In scrisorile de mal jos sini re­ cu bune rezultate. tric la cele trei grajduri din Geoa- nate, iar pe parcurs s-au achiziţio­ de transport a maşinii, iar reparaţiile
date clleva din formele de cola­ Com itetul executiv la sfatului giu, şi la ferma zootehnică din Gel­ nat, a con trib u it la intensificarea si reviziile tehnice ale autovehicu­ rea problem elor de serviciu care să ra-Haţeg, Dacja-Sarmisegetuza, Va­
borare dintre statul popular co­ popular comunal se va preocupa ca mar, fapt ce ne-a dat posibilitatea a c tivită ţii între prin derii de comer­ lelor nu se fac cu săptâm înile din concure la bunul mers al a ctivită ţii sile Itoailă-Haţeg, Sănătatea Pîclisa şi
munal şl consiliul de conducere al cializarea şi industrializarea laptelui m otivul că nu există o îndrum are întreprinderii. Este necesar ca aces­
în v iito r să întărească şi mai m ult să mecanizâm unele lucrări care tehnică şi o supraveghere corespun­ Ceramiea-Baru Mate.
G.A.C., a ju to ru l'p e care şi l-au colaborarea cu consiliul de condu­ înainte se făceau manual. De exem­ din Simeria. zătoare. M ăsurile luate au avut un tor neînţelegeri să li se pună capăt, N SBUCHLA
dat in îndeplinirea sarcinilor. cere al gospodăriei pentru ridica­ plu, la Geoagiu am instalat o tocă­ O dată cu creşterea ca n tită ţilor de caracter spontan, au fost insuficient să existe mai m ultă colaborare şi înţe­ corespondent
rea nivelului e d ilita r al comunei. toare mecanică, un separator de lapte ee intră zilnic pe poarta I.C.I.L. gîndite. Din această cauză s-au legere. Perspectiva discuţiilor trebuie
Ca şi pină acum, atunci cînd vom sm întînit si instalaţia de tras apă a sporit producţia de bunuri de con­ produs o serie întreagă de neajun­ să depăşească pragul unor chestiuni POPICE
C o n trib u ia colectiviştilor analiza în şedinţe de comitet dife­ pentru adăparea anim alelor care sum ce se fabrică din această preţi­ suri. Astfel, s-a ajuns în situaţia ca mărunte, personale ; ele trebuie să
rite probleme, vom invita pe lingă funcţionează cu m otor electric. La oasă materie primă. In lunile ianua­ 7 autocisterne să zacă pe butuci în concorde cu interesele generale ale
la ac)iunile obşteşti preşedintele gospodăriei care este fel, în Gelmar s-a mecanizat toca­ rie şi februarie întreprinderea şi-a incinta secţiei I.C.I.L. Simeria. Şi, a ctivită ţii întreprinderii. O mare vină Duminică, pe arena de popice Ra­
membru a) com itetului executiv şi tul fu ra je lo r şi s-a putut introduce îndeplinit sarcinile la p rincip alii in­ de aici, se trag toate necazurile o poartă în această direcţie si bi­ pid din oraşul Deva s-a disputat me­
După colectivizarea completă a pe alţi tovarăşi din consiliul de apa la ferma de porci. dicatori ai planului de stat. Din si­ ciul din campionatul orăşenesc de
comunei, com itetul executiv al sfa­ conducere. Aceasta va face ca ei să A cţiunile întreprinse de comite­ tuaţia prezentată la sfârşitul prim e­ I.C.I.L. cu unii fu rnizori cărora n-a roul organizaţiei de bază P.M R.. popice dintre echipele Spanac şi
putut să le ridice laptele achiziţio­
Ne apropiem cu paşi repezi de zi­
tu lu i popular comunal din Geoa- cunoască mai bine sarcinile ce stau tul executiv al sfatului popular co­ lor două luni se desprinde însă fap­ nat. In lunile ianuarie, februarie şi lele călduroase ale anului, cînd con­ Constructorul Deva.
giu a p rim it un mare sp rijin în în faţa noastră şi să ne ajute in munal privin d repararea şi în tre ţi­ tul că planul pe sortim ente n-a fost chiar la început de m artie nu s-au d iţiile clim aterice vor influenţa po­ Meciul a început în nota de dom i­
ridicarea nivelului e dilitar gospodă­ stabilirea unor măsuri eficiente. nerea d ru m u rilo r au fost de mare îndeplinit. La două sortim ente foar­ ridicat cantităţi destul de mari de la zitiv' hrănirea anim alelor şi o dală nare a constructorilor care au luat
resc al satelor din partea consiliului In şedinţele de com itet executiv a jutor gospodăriei noastre colecti­ te solicitate de populaţie: laptele G.A.C. Miercurea, G.A.C. Boz ; a- cu aceasta producţia de lapte. In lu­ avans încă de la prim ul jucător, de
de conducere al gospodăriei colecti­ şi în sesiunile sfatului popular co­ ve, uşurind transportul cerealelor şi de consum şi brînzeturi, sarcina pre­ proape zilnic nu se transportă la Si- nile viitoare, ca urmare a încheierii altfel şi cel mai bun, Tudor Ştefan,
ve „Valea Geoagiului". Totdeau­ munal, vom insista să se dezbată furajelor de pe cîmp la gospodărie. văzută n-a fast realizată. meria circa 400—500 litri lapte din unui număr sporit de contracte, cît care a dooorît 397 lemne.
na, înainte de a porni vreo acţiune Cauze ? Sînt multe. Aşa după cum Meciul s-a term inat cu un rezul­
pe lingă problemele de bună gos­ De asemenea, de un real folos raionul Brad. N eridicat la tim p, lap­ şi a creşterii producţiei de lapte,
de interes obstesc, noi am consultat podărire şi unele probleme econo­ pentru gospodăria noastră sînt remarca un lucrător al secţiei din tele se acidulează, iar prin acidu­ cantităţile livrate I.C.I.L. vor spori tat de 2.191 lemne doborîte de Con­
Si pe m em brii consiliului de condu­ mice legate de dezvoltarea creşterii m anifestările culturale organizate Simeria, activitatea I.C.I.L. încene la re îşî pierde unele proprietăţi. Con­ sim ţitor. De aceea, trebuie ca aici structorul şi 1.9G3 de Spariac, rcziu-
cere al gospodăriei, stabilind in baza anim alelor, proprietate personală a la căm inul cultural şi în cadrul cu transportul. Dacă el este opera­ ducerea în treprin derii motivează să se ia unele măsuri operative. Este tînd o diferenţă de 228 lemne în fa­
p osib ilită ţilo r partea de contribuţie colectiviştilor, măsurile ce trebuie gospodăriei colective, care contri­ tiv, se face regulat şi la tim p, mate­ foarte superficial faptul că nu ridică necesar ca în cel mai scurt tim p să
pe care şi-o pot aduce atit cetăţe­ ria prim ă — laptele — îşi păstrează la tim p laptele de la sursele din ra­ se facă o revizie tehnică generală a voarea echipei Constructorul.
luate în vederea creşterii producţiei buie la ridicarea nivelului de cunoş­ calităţile şi permite fabricarea unor
nii c it şi gospodăria colectivă. păşunilor, extinderea cu ltu rilo r de tinţe generale şi profesionale al co­ produse foarte bune. Dar, la I.C.I.L. ioane. Se spune cam in felul urm ă­ parcului auto, să sc efectueze repa­ IO AN IAN C U
Se simţea de exemplu nevoia pie­ legume şi furaje pe loturile date lectiviştilor. Astfel, la căminul cul­ această ramură de activitate suferă. tor : „dacă nu putem azi, îl ridicăm ra ţiile curente necesare. De aseme­ corespondent
tru irii unor drum uri din comună în folosinţa m em brilor colectivişti tural se organizează seri de calcul Că aşa stau lucrurile reiese dintr-o mîine. Dacă se acidulează, facem nea, trebuie urgentată repartiţia ma­
pe o distanţă de 5 km. şi construi­ şi altele. pentru colectivişti, concursuri „Cine situaţie întocmită în a doua perioa­ alte produse din el". Tovarăşii de şin ilo r de transport la o ficiile raio­ Activitate sportivă
rea unei punţi peste Valea Geoa­ G llF.O R G llE A LBU ştie cîştîgă“ şi ciclu ri de conferinţe dă' a lu n ii februarie. In situaţia res­ aici ştiu însă prea bine că din lapte­ nale de * contractare şi achiziţii a la Râfwu
giului. Înainte de a începe acţiu­ preşedintele com itetului exe­ pe teme agrozootehnice, iar corul pectivă se reflectă clar că a existat le acidulat, nu se mai pot fabrica laptelui. Pl in această măsură, o fic ii­
nea, com itetul executiv îm preunăcu cutiv al sfatului popular form at din 70 persoane, brigada ar­ o mare fluctuaţie zilnică a maşini­ produse de cea mai bună calitate. le raionale, cadrele care răspund de
comisia permanentă de resort a fă­ achiziţii şi transport, vor fi direct Pe zi ce trece activitatea sportivă
comunal Gcoogiu tistică de agitaţie şi echipa de tea­ lor folosite pentru achiziţia şi trans­ Din cauza neridicării ritm ice a lap­ din cadrul asociaţiei sportive Recol­
cut un calcul asupra necesarului de tru au repertorii axate pe a ctivita­ portul laptelui la secţia din Simeria. telui de In o ficiile raionale, nici gra­ cointeresate în întreţinerea vehicu­ ta din comuna Răhâu. raionul Sebeş,
materiale. Trebuia asigurat, bună­ S prijin în dezvoltarea tea salului colectivizat. Tot pentru Din cete 54 vehicule, cu care este ficul zilnic de livrare către unităţile lelor, iar ca urmare, transportul se atrage tot mai m ulţi tineri si tine­
oară, transportul a peste 300 m c. ridicarea nivelului de pregătire teh­ dotată această întreprindere, au func­ de consum din regiune nu se res­ va îm bunătăţi. Pentru transportul re. Pentru perioada de iarnă, con­
pietriş precum şi a 20 mc. m aterial gospodăriei nică a colectiviştilor, cu ajutorul ţionat în medie zilnic doar 2G—20. pectă. Asa se explică de ce în 15 unei cantităţi sporite de lapte tre­ siliu l asociaţiei a amenajat o sala
lemnos. Tovarăşii din consiliul de com itetului executiv s-au organizat De ce s-a ajuns în această situaţie ? zile din luna februarie cantităţile buie studiată şi posibilitatea amena­ unde tin e rii colectivişti din comuna
conducere al G.A.C. au pus la dis­ In centrul preocupării consiliu­ cercurile de învăţăm înt agrozooteh­ Cauzele trebuie căutate în tim p. A expediate com erţului socialist şi unor jării si dotării autocisternelor cu b i­ îsi petrec în mod plăcut tim pul li­
poziţie atelajele şi maşinile gospo­ lui de conducere al gospodăriei co­ nic asigni îndu-se condiţiile materia­ existat o vreme cînd postul de sef întreprinderi variază zilnic, cu d i­ doane, numai în lim ita capacităţii de ber. Sala dispune de o masă pen­
dăriei, ajutîndu-ne să transportăm lective „Valea G eoagiului\ este con­ le necesare bunei lor desfăşurări pe de serviciu transporturi a fost lipsit ferenţe mari. sub planificat. Numai transoort a maşinii respective. In tru tenis şi mese de şah.
360 m.c. pietriş, ia r lemnul pentru tinua dezvoltare coonomico-organi- tim p de iarnă. de aportul unui om competent, care în ziua de 10 februarie a c., fa b ri­ scopul evitării unor surprize neplă­ P rintre cei mai activi tineri spor­
podeţ a fost transportat la gaterul zatorică. Pentru aceasta trebuie ca Iată dar că datorită colaborării să dirijeze activitatea în acest sec­ cii chimice din Ocăsfie şi uzinelor cute. va trebui ca în incinta secţiei tivi se numără Vasile Boescu, Va.st-
din Orăşlie pentru fasonat, tot cu în fiecare an planul de producţie tor im portant. Luni de-a rîndul ma­ din Cugir nu li s-au dus la dispo­ din Simeria să existe în permanentă le Neaga, Mncarie.Rodeanu şi m ulţi
a jutorul gospodăriei. In felul acesta, să fie îndeplinit integral. Desigur, noastre cu com itetul executiv al sfa­ şinilor nu li s-a făcut periodic re­ ziţie 1.000 litri lapte. Mai trebuie a- 2-3 maşini de rezervă, care să asi­ alţii.
tului popular comunal, am reuşii
aeţionînd in mod organizat, pie tru­ in această muncă noi ne bucurăm să obţinem pînă în prezent rezul­ vizia tehnică, întreţinerea, repara­ m in tit si faptul că între unităţile co­ gure la tim p transportul pe anumite GHEORGIIE VULCU
irea a cinci km. de drum şi constru­ de îndrumarea si sp rijin u l consiliu­ tate bune în dezvoltarea gospodă­ ţiile curente, conform norm elor teh­ m erţului socialist si T.C.l.L. există rute, în caz că la celelalte maşini corespondent
irea podeţului s-au făcut într-un lui agricol raional. Dar nici co­ riei colective. De aceea, ne propu­ nice în vigoare. Cum e şi firesc, ma­ grafice orare de aprovizionare. Fie se vor ivi defecţiuni. Asigurarea la
tim p scurt. m itetul executiv al sfatului popu­ nem ca pe v iito r să întărim ‘şi mai şinile au începui să se defecteze şi sînt însă foarte rar respectate La tim p cu piese de schimb, amenaja­ Meci de v e rifica re
rea si dotarea atelierului de repa­
In 1903 am început construcţia lar comunal n-a stat indiferent faţă m ult colaborarea noastră si să ne s-a aluns în situaţia că necesitau re­ Hunedoara. Deva, Călan şi Brad, ra ţii autn cu cele necesare, sînt mă­
unei şcoli cu 8 săli de clasă şi elec­ de nevoile gospodăriei. U rm ărind cerem sp rijin u l oii de cîte on avem paraţii capitale. Insă, din cauza că produsele I.C.T.L. ajung cu mare în- suri venite In sp rijin u l unor in te r­ In cadrul preg ă tirilo r ce le fac în
trificarea salului Gelmar. Transpor­ continuu dezvoltarea d ife ritelor sec­ nevoie. nici programarea re p a ra ţiilo r capi­ tîrziere. ceea ce provoacă nem ulţu­ venţii operative în ca2 de defecţiuni vederea începerii cam pionatului re­
m iri în rîndu rile populaţiei.
tul pietrişului, cim entului, al fie ru ­ toare. tovarăşii ne-au ajutat cu po­ AUREL PERA tale nu s-a făcut la vreme, n-a fost Unul din motivele pentru rare a autovehiculelor. gional de fotbal echipele Dacia Orâş-
lui beton şi al stâlpilor pentru elec­ sib ilită ţile de care dispun, la înfăp­ preşedintele G. A. C „Valea eşalonată în timp, unităţile specia­ artivita«ea T.C.T.L. las^ de dorit îl Organizaţiei de bază P.M.R. îi tie şi Sebeşul Sebeş s-au întâlnit du­
lizate n-au reuşit să. onoreze comen­
trificare, din gara Orăştie şi din tuirea in bune condiţii a sarcinilor Geoagiului" din Geoagiu constituie şi faptul că între cele trei minică într-un meci de verificare.
alte localităţi din regiune, l-am fă­ de plan. zile I.C.I.L. Desele defecţiuni au con­ revine în v iito r sarcina să des­ După 90 min. de joc a eîştîgat Dacia
cut tot cu s p rijin u l atelajelor şi In u ltim ii doi ani de pildă, noi făşoare o mai intensă muncă po­ Orăstie cu 3-0 ( 1-0). ^
m aşinilor gospodăriei. ne-am planificat să realizăm mai litică de masă în rîndul conducă­ Echipele au dovedit că au folosit
Pentru înfrumuseţarea comunei, multe construcţii (grajd pentru 100 to rilo r auto. a mecanicilor. V or tre­ în mod intens perioada de pregăti­
com itetul executiv a pornit acţiu­ capete bovine, îngră.şătorje de porci, „& on et t u i & p r i i bui folosite forme adecvate prin care re, reuşind să desfăşoare un joc bun,
să li se explice acestora însemnă­
nea de plantare de pomi ornam en­ moară cu ciocane, remiză etc.). Co­ V W tatea m uncii lor în bunul mers al Tn prim a repriză perioadele de do­
tali pe marginea şoselei. Şi aici am m itetul executiv al sfatului popular producţiei, ce prejudicii se aduc în ­
p rim it ajutorul gospodăriei colecti­ ne-a ajutat să procurăm o bună O parte a colectivului Teatrului poate adăuga că act lunca piesei se spectatorilor nu numai prin rol, cl treprinderii prin neefectuarea la minare au alternat de o parte şi de
ve care de asemenea ne-a asigurat parte din m aterialul necesar pe de stal „ Valea Jiu lu i0 a prezentai petrece Intr-o Imaginară fabrică de Si prin jocul Irumos si atractiv. Cu tim p a re viziilo r tehnice, prin ma­ alta. După pauză însă, gazdele sînt
transportul celor 1.400 puieti. Prin plan local. Astfel, am p rim it 120 recent in sala „ A rta“ din Deva „So­ lucâtij in care se redă, saliric, lupi a acest rol, cel doi inlerprcfi au reu­ nifestări de indisciplină etc. mai hotărîte în acţiuni si înscriu
munca patriotică a cetăţenilor mo­ m c. de m aterial lemnos şi o însem­ net pentru o păpuşă", comedie în dintre cel carc-si pun întreaga lot şit sd păşească cu succes ptaqui de două ori.
bilizaţi de deputaţi şi îndeosebi da­ nată cantitate de lemn pentru foc trei acle de Sergiu Fârcăşan. capacitate de muncă In slujbo In i­ m aturităţii lor actoriceşti, Luîndu-se măsurile am intite, sta­ Au înscris Roman, Răsâdeanu şi
torită sp rijin u lu i dat de gospodăria necesar arderii celor 150.000 bucăţi Piesa prezintă lupta pentru cali­ mosului, şi cei ce caută să-l împie­ Dacă la Început rolul Iul Fănifă rea tehnică a autovehiculelor se va Ştefănie.
colectivă, la lucrările executate anul cărămidă. Tot cu ajutorul com itetu­ tate, pentru iniţiativă. împotriva bi­ dice. dar, unde noul reuşeşte să se (C. Constantinescu) a pus un semn îm bunătăţi si se va putea asigura la
rocratismului. Impună, să iasă victorios. de întrebare spectatorului, pe par­ tim p transportul laptelui la secţia In acest meci jucătorul Cuteanu
l'elerindu-se la conţinutul come­ Unghiul din care omorul ptiveşie curs el a reuşit să demonstreze' cir diri Simeria şi o dată cu aceasta' de' la Sebeşul a avut-fr-cdiT porta re
Formaţii artistice de amatori în deplasare diei, aulotui spune : „In industria de nefastă este slugărnicia, plecă­ graficul orar de aprovizionare, deznprobatoare, părăsind în min. 25
mal
bunurilor de larg consum se
ciunea In lafa vechiului $1 cită lor-
Zilele trecute, form aţiile artistice M aria Marcu, Ana Comşa, Viorica produc destule tnărlurl învechite. însemnări pe marginea fă, cit optimism, cită putere de con­ cantităţile planificate a se livra voi* terenul de joc in mod nejustificat.
Comerţul nu e întotdeauna destul vingere Qre atitudinea Înaintată lată putea fi respectate întocmai. S. BR A IC A
de amatori din cadrul căm inului cul­ I'aştiu, Anisoara Cotîrlea, M aria Să- de exigent. Ar II Irumos ca toate să spectacolului prezentat de muncă, omul nou. Rolul creai A. OARGA corespondent
tural Spring, raionul Sebeş, au pre­ liştean, Ana Comsa, Nicuşor Boz.doe, lle Inimoase. Mu e frumos să fim de C. Conslantmescu, afufat bine­
zentat un frumos program artistic pe precum şi a dansatorilor loan Com­ birocraţi, nu e irumos să fim măr­ de Teatrul de stat înţeles de ingeniozitatea regizorului
şa, M ihai Draşovean, Nic-olae Ro­ giniţi. e irumos, dimpotrivă, să la­ o rin plasarea In scenă şl mişcare
scena căm inului cultural din Ungu- „Valea J
tar şi a lţii. com iucării Inimoase şi tot felul de a til In m ijlocul celor mărginiţi olt
rei. mărluri inimoase. E frumos Şi posi­ şi după ce a găsii drum deschis spre
M A R IA SUCIU
Cei peste 200 de colectivişti pre­ bil — e sarcină de la partid. Cam înţelegere, s-a reliefat deosehit.
directorul căm inului cultural pune Io dispoziţia consumatorilor
zenţi în sală, au aplaudat cu multă (din postul de corespondenţi asia or li intr-un fel". oamenii, fapiele cure se succed pe Cunoscutul actor Gheorghe for-
Intr-un lei, cam usta ar li. Se mal scenă, este pe cit de interesant, pe dănescu, unul dintre veteranii Tea­
căldură evoluţia a rtiştilo r amatori voluntari Şpring) atit de nou. Upectatotul Işi dă sea­ trului de stat „Valea J i u l u i cu o 3 £ 3 E ! IjE i
ma că In această piesă nimic nu largă şi variată qamâ de posibilităţi
poate li adevărat — o spune chtai actoriceşti, a reuşit să cree2e fn
In două gospodării colective Fl autorul — dar, tot el este ocela dublul rol. Dihboncea, Baschlrache,
care completează că a pus in scenă tipuri de birocraţi cu trăsătuii pro­
această imaginară labrică de /ucă- prii de caracler avfnd totuşi comu­ ân localităţile
ril, aceşti oameni m ătqinifl pentru
renţelor de producţie: c.a spectatorul sd poală vedea că nă aceeaşi însuşire: răminerea in \D tV A . SIMEŞUA, OJlĂŞT/t.CltQW P
urmă iafă de timp.
mal există totuşi bltocratism.
se
Valet Dnnca, interpret a trei ro­
mai labrică m ărluri de calitate ne­ luri diferite, s-a refielat mal ales PRODUSELE SÎUT
agrotehnica dif’eirită corespunzătoare şi deci, trebuie să In Portarul şi Ghi/imcncca. Trecfnd GUSTOASE si HRĂNITOARE
luăm atitudine îm potriva
acestui
cu multă uşurinţă de Iq un rol la
lucru.
altul, de la un tip la oltul, V. Dnn­
C olectiviştii din M ihalţ, raionul canice şi două manuale. Ca urmare a început la 10 mal şl nu s-a term i­ Jnterprefil, b/ne încadraţi fn rol, ca şi-a confirmat din nou realele
Alba au experienţă în ce pliveşte a acestor lucrări aplicate producţiile nat decît abia la 1 iulie, iar prăşi la au reuşit să redea Udei personaje­ sale co lilâil artistice. S-uti încadrat (3 > 7 z s u n w /i-fo c u U ia v d e r e /
cultura porum bului. Acest luciu este de porumb au fost m ulţum itoare. a doua s-a aplicat doar parţial, lu­ le caracterizate de autor. Dimitrie bine In roluri şi Şlefania Donra
oglindit şi de faptul că in anul tre­ Tinînd scama de experienţa do- crările fiind de slabă calitate. Bitanq (Piticescu) in rolul principal, (Puştiul), Vasile Dojescu (Dănoiul,
cut ei au obţinut de pe fiecare din bîndită. colectiviştii din M ihalţ au Trăgînd învăţăm intele cuvenite care abia de un an şi ceva s-a ia­ Vasi/e Haşiganu (Turlurean), Alcx.
cele 802 hectare cultivate cu această luat o serie de măsuri menite să ducă din experienţa anului trecut, şi co­ cul cunoscut publicului hunedoreun, Codreanu (Ciomirtani, Victoria Ne-
plantă cile 1.654 leg porumb boabe. la sporirea continuă a producţiei lectiviştii din V in ţ au luat o serie de a realizat cu mult talent lipul omu­ dclcu (Scorobetc). M liena Ana (Se­
lui înaintat al zilelor noustre. Foat-
Demn de m enţionat este şi faptul că de porumb în acest an. Astfel, pe măsuri pentru a spori producţia la le degajat, lolosmd cu multă natu­ cretara) şi Alexandru Zecu (Med/.
de pe 80 hectare cultivate cu h ib ri­ 90 la sulă din suprafeţele ce se vor hectar. In acest scop pe 80 la sută ralele umorul incisiv, acel umor cui).
dul dublu 203 s-a realizat o produc­ culiiva cu porumb (6"0 ha.) au fost din suprafaţa ce se va semăna cu care muscă, dar care vindecă, Di­ Este meritorie ideea dc la care s-a
ţie de 5.260 kg porumb boabe la efectuate din toamnă sau vară ară­ porumb au fost făcute din toamnă mii • ie Bitanq a iosl delegatul spec­ pornit In roalizarea-plasllcă a spec*
hectar. turi adînci, s-au aplicat peste 2.000 arături adînci, pe 60 ha., se vor a- tatorilor trimis pe scenă jientui a tacolu/ui. Linia simplă, elegantă
La baza acestor rezultate au stat plica îngrăşăminte naturale iar pe modernă a decorului, simplificat ea
tone gunoi de grajd în special pe se opune vechiului. El a reuşit să
In prim ul rînd amplasarea judicioa­ tarlalele care au o fe rtilita te mai alte 50 hectare îngrăşăminte m ine­ Iacă acest lucru. pieselor mari dc decor In elemente
să a cu ltu rii porum bului. Astfel, 362 scăzută. Întreaga suprafaţă va fi rale. Pentru aceasta, gospodăria are Dumitru Dtâcea nu $i-a dezminţi! sugestive (cabina purtatului birou)
ha au avut ca premergătoare cerea­ cultivată mimai cu hibrizi dubli din asigurate 5 tone azotat de amoniu nici de asia dală latentul pe cure secretarei directorului, conlecfiona-
lele păioase (grîu, orz şi ovăz), rca exagerată a unor piese de recu­ Trustul regional de construcţii Deva
prima generaţie, în care scop gos­ şi 40 tone superfosfat. Pe întreaga şi l-a re/ielat încă din piesa „Casa zită, însăşi ideea ingenioasă a cor­
suprafaţă pe care au fost efectuate podăria s-a şi aprovizionat cu 11,5 suprafaţă se vor cultiva numai h i­ din strada Coşbuc 10". Aici, in ro­ tinei In interiorul scenei) nu slutit
a rături adinei de vară im ediat după tone seminţe. Din întreaga supra­ brizi dubli din prim a generaţie, iar lul lui lonaşcu, a dai dovadă de
recoltarea acestor plante. Alte 440 faţă, 85 ia sută se va semăna şi pră­ semănatul se va face pe întreaga multă forţă lăuntrică, Incadrlndu-so reuşitei spectacolului, scolind In e- ANGAJEAZĂ. IMEDIAT
videnlă ridicolul personajelor. Rea­
hectare au urm at după prăsitoare şi mecanizat. De asemenea, faţă de suprafaţă mecanizat. De asemenea In rolul eroului pozitiv. lizarea arestul ridicol o constituit
din care mare pane tot după po­ anii trecuţi se va pune un accent s-au prevăzut a se efectua două lu ­ Olguta şl Picul, Interpretaţi de linia după care s-a condus colecti­ urm ătoarele cadre tehnico-inginereşfi şi m uncitori:
rumb. Din această suprafaţă, pe
mai mare pe organizarea muncii. crări cu sapa rotativă, trei praşile Georqefa Nicohe şi Realini Lupşa, vul dc creatori din Valea Jiului. St
circa 250 ha, s-au executat arături Astfel, întreaga suprafaţă de porumb mecanice şi trei manuale. ' sosiţi h Teatrul din Valea Jiului trebuie spus că, el a reuşit, a i re­ — in g in e ri c o n s tru c to ri şi in s ta la to ri
adînci de toamnă. se va repartiza pe brigăzi şi echipe ★ de pe băncile Institutului de tea­ zerva unor scene fn care s-a exa­
O atenţie deosebită s-a acordat şi aplicîndu-se totodată retribuţia su­ tru, au adus cu ei pe scenă tonul gerat prea mult. ' m a iş tri c o n s tru c to ri şi in s ta la to ri
acţiunii de fertilizare a *solului. Pe plim entară. Aceasta, pentru a co­ In ambele gospodării colective pu- combativ, caracteristic tinerilor, cura Ei au transmis fnsd spectatorii* — te h n ic ie n i c o n s tru c to ri, n o rm a to ri
100 hectare s-au aplicat cîte 16 tone interesa si mai m ult pe colectivişti nîndu-se in aplicare măsurile stabi­ nu se pot impâca cu practicile străi­ mesajul piesei : lupta pentru cali­
gunoi de grajd la hectar care a fost în efectuarea la tim p a lu3rărilor. O lite şi folosindu-se rezervele existen­ ne eticii noastre. Fiind exponenţi ai şi in s ta la to ri.
încorporat in sol o dată cu efectua­ altă garanţie pentru sporirea pro­ te producţiile de porumb pot fi sim ­ tatea sujyerioară a produselor.
rea a ră tu rii adînci. ducţiei de porumb constă în fap­ ţito r sporite, in acest an. criticii de jos, ei şi-au ctştiqal stima LU C IA L IC IU Salarizarea conform normativelor în vigoare,
In ce pliveşte pregătirea terenului tul că peste 100 de colectivişti au Ing. A POTOPEA
pentru semănat, aceasta s-a făcut in frecventat cursurile cercului agro­ cu îndeplinirea condiţiilor de studii şi stagiu.
mod diferenţiat. Astfel, întreaga su­ tehnic anul I si lî acumulînd bogate
prafaţă pe care s-a făcui arătură în cunoştinţe pe care le vor pune în — m u n c ito ri z id a ri p e n tru ş a n tie re le
vară cît şi in toamnă a fost grupată practică.
iar tarlalele arate din vară s-au lu ­ ciin D e v a , P e tro ş a n i şi A lb a lulia
crat cu cultivatorul, iar cele arate
din toamnă s-au discuit pentru In aceleaşi condiţii dc climă, şi — m u n c ito ri n e c a lîfic a ţi p e n tru D e v a ,
distrugerea buruienilor. Semănatul aproxim ativ pe aceleaşi (.alegorii de U '*r v: P e tro ş a n i şi C u g ir.
s-a făcut cînd tem peratura în sol terenuri a cultivat porum bul şi gos­ g
era de 10— 12 grade C., ceea ce a podăria colectivă din V in ţu l de Jos, Lămuriri suplimentare se vor da la serviciul
corespuns cu perioada 20 aprilie dar producţia obţinută în medie la % Ijâ U g H M e L :/ Ib — — — P 8lg ;-v V
pină la 3 mai. Pe 480 ha au fost hectar a fost m ult mai mică decît personal, pentru personalul tehnic şi la serviciul
semănaţi h ib rizi dubli din prima ge­ la G.A.C. M ihalţ. Diferenţele provin
neraţie 101, 103 si 203, jar pe restul din modul d ife rit în care a fost lu­ organizarea muncii, telefon 1755, pentru muncitori.
suprafeţei s-a semănat porumb din c ia ’. pămîntul si întreţinută cultu­ /J$B* Sg
soiuri obişnuite, cultivate de mai ra Astfel, pe 120 ha. nu s-au făcut j • - ; ■ j # '
A P 2 3 ' *
arături adînci fie toamnă. O altă « g fel S Gi s o VS /•■** < ■ :
m ulţi ani pe plan local. :■ A c . - M # r
Lucrările de semănat pe suprafe­ cauză care a contribuit la dim înua- I £ -*y *
ţele cultivate cu hibrizi dubli s-au lea producţiei o constituie şi faptul
făcut cu maşinile 2 SP.C-2. După că îngrăsămintcle naturale s-au a- ‘ ■ întreprinderea forestieră Hunedoara
ce porumbul a răsărit şi a ajuns Ia plicat doar pe 20 ha. şi numai în p ri­
3—4 frunze, s-a efectuat prim a lu ­ măvară, o dată cu arătura de însă- _________ I ■ _ m M m ( ■ ■ ■ » . . a n g a j e a z ă :
crare cu sapa rotativă, iar la o săp- m în ţa re. H ib rizii dubli s-au folosit pe
tămînă a urmat cea de-a doua. S-au 200 ha. din rele 390 cultivate în
efectuat apoi trei praşile mecanice total. Semănatul s-n făcui în aceeaşi m doi m a io ri da exploatare;
si două manuale (pe suprafaţa c u lti­ perioadă ca şi la gospodăria din M i­
vată cu hibrizi dubli) avîndu-se în halţ, dar în ce di iveşte lucrările Cg doi mecanici penfru fum culare VVyssen.
vedere gradul de îmbur.uîenare a ta r­ de întreţinere aici s-a efectuat gru­ Informaţii suplimentare se primesc la sediul
lalelor şi necesitatea afînâriî solu­ patul numai pe 100 ha., jar apoi tot
lui. Cu ocazia celei de-a doua pra­ pe această suprafaţă s-a lucrat o întreprinderii forestiere din Hunedoara, str. Dr.
şile s-a făcut şi ră ritu l de către echi­ singură dată cu sapa rotativă. Pră- La gospodăria colectivă din Toieşti, raionul Haţeg, se vor cultiva în acest an 25 ha. cu legume. In
pe specializate în efectuarea acestei şitul s-a făcut cu intîrziere fapt ce acest scop se amenajează 1 000 m p. de răsadniţe. Din suprafaţa am intită, pînă acum aproape jum ătate Petru Groza nr. 37, telefon 2027,
operaţiuni. Pe restul suprafeţei (322 a influenţat in mare măsură asupra a fost deja semănată cu d iferite leeume.
ha) s-au făcut cîte două praşile me­ producţiei. De pildă, prima praşilâ In fo to g ra fie : d ţiv a colectivişti luci înd Ia pregătirea răsadniţelor.