Page 35 - 1964-03

Nr. 2862 Drumul socialismului Pag. S

-
Preocupare susţinută
Situajia realizării planului de produefie în unele unităţi industriale în luna februarie:
pentru aplicarea planului | Producţie Turnătoria nr. 1 104,7 întreprinderea forestieră Baia FABRICA CHIMICA ORASTIE 106,5 X
întreprinderi (în pro­ COMBINATUL CARBONIFER de Crlş 112,34 ATELIERELE R.M.R. SIMERIA 100,04 £
M.T.O. cente) VALEA JIULUI 101,1 întreprinderea forestieră Dobra 103,84 FABRICA „VIDRA" ORAŞTIE 106,3 f
C. S. HUNEDOARA 105,74 Exploatarea minieră Lonea 100,2 întreprinderea forestieră Haţeg 101,06 FABRICA „SEBESUL" SEBEŞ 100,26 X
Cocseria 101,19 Exploatarea minieră Petrila 101,9 FABRICA „CAPRIOARA" SEBEŞ 102,26 j
Colectivul turnătoriei vechi din cadrul uzinei „V icto ria " întreprinderea forestieră
Fabrica de aglomerare a mine- Exploatarea minieră Antnoasa 101,4 FABRICA „1 MAI" PETRF.ŞTI 103,09 *
Călnn dcslăşoară o muncă entuziastă în vederea îndeplinirii Hunedoara 100,81
reurilor nr. 1 101,75 Exploatarea minieră Vulcan 98,4 FABRICA „ARDELEANA" ALBA
ritm ice a sarcinilor de plan. Organizaţia de bază P.M.R. are întreprinderea forestieră Orăştic 105,03
Fabrica de aglomerare a mine- Exploatarea minieră Lupenî 100,4 IULIA 100,98 t
o permanentă preocupare pentru a s p rijin i conducerea teh­ întreprinderea forestieră
reurilor nr. 2 100.63 Exploatarea minieră UricanI 107,8 ÎNTREPRINDEREA „MARMURA"
nică în vederea continuei îm bunătăţiri a procesului tehno­ Petroşani 104,70
Secţia I-a furnale 110,93 U.R.U.M. Petroşani 110,7 SIMERIA 111,34 J
logic şi a organizării m uncii. In acest scop, o mare însemnă­ întreprinderea forestieră Sebeş 107,48
tate se acordă aplicării m ăsurilor cuprinse în planul M.T.O. Secţia Ii-a furnale 118,33 TRUSTUL MINIER DEVA 107,62 Trustul regional de construcţii ÎNTREPRINDEREA „VISCOZA"
Organizaţia de bază P.M.R. urmăreşte îndeaproape realiza­ Secţia IlI-a furnale 102,29 Exploatarea minieră Teliuc 103,2 Hunedoara Deva LUPENI 102,4 î
rea fiecărei măsuri din planul M.T.O. la data prevăzută şi Oţelăria Martin nr. 1 107,84 Exploatarea minieră Ghelar 116 94,80 ÎNTREPRINDEREA DE PRODUSE 126,7
REFRACTARE BARU MARE
chiar înainte de termenul fixat. Pînă acum, au şi fost apli­ Oţelăria Martin nr. 2 109,23 Exploatarea minieră Deva 106,9 ÎNTREPRINDEREA REGIONALA * ÎNTREPRINDERILE DE INDUS-
cate 5 măsuri tchnico-organizatoricc printre care „A sigura­ Oţelăria electrică 105,14 Exploatarea minieră Săcârîmb 103,6 DE TRANSPORTURI AUTO 107
rea u tila ju lu i de form are-turnare la toate sortimentele şi re­ Laminorul de 800 mm. 104,74 Exploatarea minieră Muncelul Mic 101,8 Autobaza Deva 105,8 TRIE LOCALA 109,5
perele", „Reorganizarea suprafeţelor de turnare şi form are Laminorul de 650 mm. 106,40 Exploatarea minieră Bâiţa 148,4 Autobaza Petroşani 106,2 I.R.I.L. Alba 147,4
In funcţie de planul de producţie" şi altele. Să luăm de pildă, Laminorul de 1000 mm. 104,59 Exploatarea minieră Boiţa-Ha|eg 115,5 Autobaza Sebeş 109,2 I.R.I.L. Brad 124,7
cea de a doua măsură Pină nu dc m ult suprafaţa de turnare Laminorul de 750 mm. 100,15 Exploatarea minieră Zlaşti 107,9 Autobaza Alba Iulia 111 I.O.I.L. Deva 103,9 4
era congestionată dc diferite u tilaje La propunerea mem­ Laminorul de sîrmă 104,03 TRUSTUL AURULUI BRAD Autobaza Hunedoara 109,1 I.R.I.L. Haţeg 107
b rilo r dc partid A dolf Stcmpcl şi losif Stronski, s-a form at Laminorul de profilc fine 100,27 Exploatarea minieră Barza 83,23 Autobaza Brad 110 I.O.I.L. Hunedoara 126,2
un colectiv care a studiat posibilitatea şi a făcut propuneri Laminorul de benzi 110,0 Exploatarea minieră Zlatna 117,75 TERMOCENTRALA PAROŞENI 100.01 I.R.I.L. Orăştie 100,2
pentru organizarea mai judicioasă a suprafeţei de turnare. UZINA „VICTORIA" CALAN 101,64 Atelierele centrale Gurubarza 122,97 I.O.I.L. Petroşani 79,4
Sectorul furnale 102,8 întreprinderea minieră Tebea 100,8 ÎNTREPRINDEREA REGIONALA I.R.I.L. Sebeş 100,4
Pentru înfăptuirea acestei măsuri, care a fost trecută in pla­
t nul M.T.O., au m ilita t cei mai buni m uncitori, m aiştri şi in ­ Sectorul scniicocs 104,3 DIRECŢIA REGIONALA A ECO­ DE EXPLORĂRI MINIERE *) Realizările se relcră la activitatea
Turnătoria de lingotiere 107,9 NOMIEI FORESTIERE 105,20 HUNEDOARA 101,6 industrială.
gineri. In vederea îm bunătăţirii activităţii economice a fosl
mutată linia dc transport a fontei lichide. De asemenea, sub
L y benzile dc transportat amestecul de turnare s-au amenajat
„ 'v locuri de muncă pentru turnarea pieselor mărunte. Totodată, oneria de Iq telefon il lăcut pe Cărăruia deschisă dc ei era lum i­
s-a asigurat şi turnarea pieselor mecanice în flu x tehnologic. Pe drumul înfăptuirii angajamentelor S Mişek-baci să tresară. Ce s-o nată de pilpiirca scund a lămpilor
Ca urmare uscarea m iezurilor s-a îm bunătăţit considerabil. li intîm plat ? Cu două ore înainte dc mină. Diurnul era greu, dar gin
P lin înfăptuirea măsurii privind „Reorganizarea supra­ cele conduse de Constantin Rudic, Şi mult, şi bun primise raportul liccărui mecanic dul că acolo, in v irlu l muntelui, doi
Jn acest an, minerii regiunii
oameni duc tupia cu greutăţile, ii
M A feţelor de turnare şi form are" am reuşit să majorăm supra­ noastre şi-au luai angajamente A lexandru Pinzaru, A urel Drâghici, Sporirea producţiei de minereu şl de compresor: „Totul funcţionauă tăcu, să uite de ede cc-i inllm pinau.
Constantin Sorescu,
Ştefan Tolceş,
normal. Presiunea constantă. N ici un
faţa dc lucru, să creăm condiţii pentru o mai bună organi­
'-«S'-BS'jg. zare a muncii. Rezultatul : Productivitatea muncii a crescut valoroase in întrecerea socia­ G avrilă Pop şi a lţii, şi-au organizat îm bunătăţirea calităţii lui au stat şi delecl semnalat f'om uresoarcle se opriseră. tn
listă ce se deslăşoarâ in cins­
? * __ .n temeinic locurile de muncă spetind ~ A lo i A ici dispecerul... ^ static. Sereş desluşi două si­
itmM tea celei de a XX-a aniversări îu cursul lunii februarie in atenţia
în acest an cu 40 la sută, iar calitatea pieselor turnate este astfel randamentele de extracţie. luete care încercau să remedieze
a eliberării patriei noastre. colectivului de muncă de la E.M. De­ Viscolul ce se stirnisc întrerupea
X A mal bună. M obilizau de organizaţiile dc Sem nificativ este faptul că şi în luna va. Pentru realizarea acestor sarcini mereu convorbirea. Din raportul defectul de la conducta de alimen­
Calitatea pieselor turnate este un obiectiv de scamă al partid, el îşi înzecesc elorluri- februarie m inerii din Uricani şl-au im portante, m inerii au dat o deose­ prim it înţelese doar citcva cuvinte: tare cu apă Industrială pentru corn-
Je pentru sporirea continuă a depăşit sarcina de creştere a produc­ „V ictona”... presiune... obur. înghe­ presoare. Dar degeaba. Conducta
întrecerii socialiste. Iată de ce in planul M.T.O. sint prevă­ producţiei, pentru îmbunătăţi­ tiv ită ţii m uncii, reaiizind un randa­ bită atenţie traducerii in viaţă a o- ■ i îngheţase. Recttcu-
ţai..
sectoarele... ^
zute măsuri cficacc pentru a obţine produse cu calităţi su­ rea calităţii cărbunelui şi a m i­ ment de 1,510 tone pe post faţă de biectivelor planului de măsuri tehni- Ceru din nou le­ larca apei se tăcu­
nereurilor extrase. co-organizalorice La indicaţia com i­
perioare. In această direcţie, o măsură bună s-a dovedit a fi 1,440 planificat. gătura cu s/a/ia I n t e r v e n ţ i e se din bazinul de
Primele două luni de activi­ tetului de partid, conducerea tehni­
compresor,
lingă
„îm bunătăţirea procesului tehnologic de fabricare a radia­ tate arată că m inerii sint holă- că a luat măsuri de îm bunătăţire a dc compresoarc, din care cauză
dar degeaba în­
toarelor". La înfăptuirea acestui obiectiv au luat parte activă ri(i să-şi respecte cuvinlul dnt, Dînd atenţie calităţii asistenţei tehnice acordate la locul ra p îa iă temperatura apel
indeplinindu-şi in mod exem­ cearcă să dese!-
comuniştii D um itru Abrudan, A urel M itrofan, loan Hodo­ plar angajamentele luate In în­ îm bunătăţirea continuă a calităţii dc muncă, în vederea aplicării co­ Ireze cele trans- ________________ a crescut. Răci-
1
rea aerului dintre
rog şi loan Crişan. O mare atenţie s-a acordat îm bunătăţirii trecerea socialistă. m inereului extras este obiectivul recte a schemelor de puşeare, a or­ mise. In ajutor " 1 cete două trepte de presiune la com­
ca lită ţii fonici lichide După un studiu aprofundat, acest principal al întrecerii socialiste pe ganizării temeinice a lucrului. Ca ur­ îl veni Seres Andrei, prieten şl to­ presor nu se mal putea tace. Re­
varăş de muncă.
mare, tim pul a fost mai bine folosit,
Ritmicitatea maşinile şi utilajele raţional exploa­
colectiv a propus ca la turnarea radiatoarelor să fie folosită cere o desfăşoară m inerii din exploa­ — Pină h static esle cale de 4 zolvarea situaţiei cerea montarea
fontă de trecere de la starea normală Ia fosforoasă. A van­ tările Trustului aurului Brad. Comi­ tate. ceea ce a dus Ia creşterea ran­ km. — spunea Sereş. Dacă n-ar II unei conducte cu un diametru de
tajul constă în faptul că se înregistrează im portante economii îşi spune cuvîntul tetul de partid de la E.M. Barza a a- damentelor. viscolul, genii, ar fi mai uşor de u r­ 100 mm., prin cate sd se ridice apa
nalizat cauzele pentru care exploa­ cai muntele... la copiate, iar prin cădere să dez­
de fero-aliaje, iar calitatea radiatoarelor se poate îm bunătăţi tarea nu şi-a realizat în ianuarie sar­ Concomitent cu preocuparea pen­
îndeplinirea ritm ică a planului de Pînă Iq urmă s-a ho torit : gheţe conducta
şi mai m ult. Ca dovadă, petele olbc care apăreau înainte au producţie preocupă îndeaproape în­ cinile în ceea ce priveşte calitatea tru sporirea producţiei de minereu, — In cel mult 40 de minute ajung (n stat ie nu se găsea însă con­
fost evitate, iar rebutul a scăzut dc Ia 11,5 la sută cit este tregul colectiv de muncă al Exploa­ minereului. In urma acestei analize, echipele de m ineri, în frunte cu co­ la .,V icto ria", Remediez delcctul şi ducta necesoră. Ce era de făcut ?
m uniştii, «au dat o deosebită atenţie
planificat, la 9,6 (a sută. tă rii m iniere Uricani. Urmînd in d i­ comitetul de partid a indicat condu­ reducerii d ilu ţie i sub admis. A plica­ cobor Orice minut pierdut echivalează
In planul M T.O. sînt prevăzute şi alte măsuri menite caţiile com itetului de partid, condu­ cerii tehnice măsuri care să ducă la rea consecventă a puşcării selective, \ 7 înlul ce se înteţise trin il uşa In aici cu zeci de tone de cărbune In
urma lui Sereş. Cu pas grăbit, minus. Soluţia o găsi Emil, mezinul
V
cerea tehnică a luat măsuri pentru aplicarea puşcării selective, îmbună­
să ridice pe o treaptă superioară activitatea colectivului nos­ tăţirea asistenţei tehnice la locurile trierea atentă a ste rilu lui vizibil ln el se îndreptă spre uzină, unde-si echipei. „Sd demontăm coloana de
ca maşinile şl utilajele să fie bine abataje şî întărirea controlului asu­
tru dc muncă. Organizaţia dc bază analizează periodic, atit de muncă şi întărirea controlului ca­ găsi ortacii. Le explică pe scurt ce ţeava dintre „ Ileana“ şi „Blocul O"
întreţinute, iar reparaţiile să se exe­ pra ca lităţii au făcut ca în luna fe­
in şedinţele dc birou, cit şi în adunările generale felul cum lită ţii m inereului. M obilizaţi de co­ au de tăcut. şi s-o transportăm" — a propus tî.
cute conform graficului stabilit. De bruarie m inerii de la Deva să extra­ Echipa se puse pe /ucru...
se înfăptuieşte planul întocmit. Asemenea analize ne dau po­ m unişti, m inerii au aplicat în pro­ — Dtumu-i greu, zăpada marc,
asemenea, au fost luate măsuri co­ ducţie aceste măsuri reuşind să tr i­ gă minereu cu un conţinut bogat. FA tn nou acul manomelrulul urcă.
sibilitatea să acţionăm cu mai multă operativitate şi cu ma­ respunzătoare pentru îm bunătăţirea mită uzinei de preparare minereu al Demne de remarcat sînt rezultatele viscol, Irig. Dar să nu dăm înapoi. ^ Zgomotul compresoarelor tace
xim um dc eficienţă. Datorită rezultatelor bune obţinute pină asistenţei tehnice, precum şi pentru obţinute de echipe cum sînt cele con­ Trebuie să ajungem la „V icto ria ” . să răsune munţii. Răpăitul picha-
cărui conţinut a depăşit sarcina pla­
acum, secţia noastră a prim it dc curînd „D rapelul de secţie aprovizionarea brigăzilor de m ineri nificată. Aceasta a făcut ca în cursul duse de Nicolae Bubui, G avrilă Şte­ După cile Imi dau scama, sectoarele merelor se aude din nou In abata­
fan, Emanoi! Golgrad si altîi. dîn ale
fruntaşă in întrecerea socialistă" pc anul 1963. Acest stim u­ cu materialele necesare. Toate aces­ lunii februarie exploatarea să-şi în­ căror abataje a ieşit numai minereu IV A şi IV B nu au aer... je. Semn că şi de data aceasta eclii-
lent constituie un imbold pentru activitatea noastră dc v i­ tea au condus la o mai bună organi­ deplinească planul de metal extras cu diluţîa sub procentul admis. Tm- Ortacii tul Sereş înţeleseră că to- ■ r»t lui Sereş Andrei şi-a făcut dato­
zare a muncii, la folosirea judicioasă din minereul comun in proporţie de
itor. hunătăMrea calită ţii m inereului ex­ tul depinde de rapiditatea cu care ria...
a tim pului de lucru, a m aşinilor şi 104.6 la sută.
Ţitiînd scama de sarcinile ce Ic avem dc îndeplinit în tras n făcut ca m inerii de la Deva ci vor acţiona la remedierea defec­ E. POPA
utilajelor. Rezultate frumoase au înregistrat
cursul acestui an, colectivul secţiei noastre, condus şi îndru­ în luna trecută şi m inerii de la E.M. să-sî dcoăsenscâ planul de metal cu tului. Pregălifl de drum ,plecară. corespondent
Atenţia deosebită acordată îndepli 5.0 la sută.
mat de către organizaţia de partid, îşi exprim ă convingerea n irii ritm ice a planului de producţie Zlatna. Şi aici, lupta pentru calitate
că va obţine noi şi im portante succese în realizarea măsu­ şi-ă spus cuvin tul şi în luna februa­ esle preocuparea principală a între­
rilo r tchnico-organizatoricc, condiţie esenţială în vederea îm ­ rie. Mina Uricani şi-a realizat planul gului colectiv. T riin d cu atenţie ste­
1 bunătăţirii a ctivităţii noastre economice. extracţiei de cărbuni în fiecare de­ rilu l vizib il dîn minereu şl apliclnd Pianul îndeplinit ritmic şi la toii indicatorii
ALEX. M AGUREANU cadă. reuşind ca In sfîrşitul lu n ii să pe scară largă puşcarea selectivă, m i­
totalizeze mai m ult de 5.600 tone de nerii de la Zlatna şi-au realizat în întreprinderea orăşenească de in ­ zilor de la sectoarele de bază. Bi­ la cariera de dolom ită Teliuc, losif
secretar al organizaţiei dc bază P.M.R. cărbune extras în acest an peste cursul lu n ii februarie planul de me­ dustrie locală Hunedoara este p ro fi­ roul organizaţiei de bază P.M.R. a Bocşeru de la fabrica de gheaţă şi
turnătoria veche U. V. Călon tal în proporţie de 124 la sută. lată mai ales pe producerea unor discutat cu m em brii şi candidaţii de
sarcinile de plan. Brigăzi cum sînt a lţii.
rrm eriale de construcţii necesare ma­ pariid şi a hotărît să urmărească Dacă planul producţiei globale şl
rilo r şantiere. In vederea îndepli­ permanent îndeplinirea planului. La marfă a fost depăşit nu acelaşi lu ­
n irii planului de producţie pe anul rîndul său conducerea întreprinde­
JCl 1984, conducerea între p rind e rii, sub rii a insistat pe executarea acelor cru se ponte spune despre îndepli­
O rezerv ă ce treb u ie îndrumarea organizaţiei de partid, produse care erau mai m ult solici­ nirea lui pe sortim ente. In tim p ce
a luat unele măsuri. Astfel, s-a în­ tate şi pentru care era asigurata re­ la unele s-au înregistrat depăşiri, la
tocmit un plan M.T.O. cu obiective partiţia. întrecerea socialistă a fost alte sortim ente de bază s-a rămas
în urmă. De exemplu Ia piatră con-
m ai bine v alo rificată concrete, s-a asigurat o mai bună de asemenea mai bine organizată iar rasaiâ planul pe luna februarie a
rezultatele au fost urm ărite cu ope­
aprovizionare cu materiale,
munca
fost îndeplinit doar în proporţie de
a fost mai bine organizată la fiecare rativitate. M uncind astfel, colectivul 62,2 Ia sulă, iar la fîşiile cu goluri
In acest an în­ In anul trecut activitatea econo­ că în ultim a decadă a lu n ilo r efor­ lu cră rilo r grele. In acest an între­ sector. Totuşi în luna ianuarie din a m intit a reuşit ca în luna februa­ situaţia este asemănătoare. Cauza
rie să îndeplinească planul produc­
treprinderile /ore s- mică a întreprinderilor forestiere tul fizic al m uncitorilor şi atela­ prinderile forestiere au fost dotate cauza co n d iţiilor atmosferice nepriel­ este lipsa asigurării desfacerii pro­
tiere din regiunea din regiunea noastră a fost slabă. jelor s-a intensificat, luci u care a cu 58 fierăstraie „D rujba". 4 funi- nice şi a unor deficienţe interne pla­ ţiei globale in proporţie de 126,2 la duselor pe baze contractuale. N ici
noastră au obţinui Din cele 7 întreprinderi, doar trei frînat m ult desfăşurarea unei bune culare de tip „Wyssen", 6 încărcă­ nul n-a fost realizat la toţi indica­ sută iar cel al producţiei m arfă cu organul tutelar n-a asigurat repar­
succese Irumoase (f.F. Baia de Criş, Î.F. Dobra şi I.F. activităţi economice. toare mecanice. 14 tractoare etc. torii. In această perioadă planul pro­ 119,7 la sută De asemenea, planul tiţia pentru toate sortim entele pla­
l n muncă. In lunile Orâşiie) au reuşit să-şi îndeplineas­ Invăţînd din experienţa anului Pentru deservirea cît mai bună ducţiei globale a fost îndeplinit doar prod uctivităţii muncii a fost înde­ nificate. dar nici conducerea între­
ianuarie şi februa­ că sarcinile producţiei globale şi trecut, conducerea D.R.E.F. Hune- a mecanismelor, un număr însem­ ln proporţie de 98,4 la sută, cel al p lin it in proporţie de 115,9 la sută. prinderii nu a im pulsionat şi urm ă­
rie loalc întreprin­ marfă, restul rămînînd cu restanţe doara-Deva şi conducerile între­ nat de m uncitori au urm at cursu­ producţiei marfă cu 90,5 la sută, la In felul acesta colectivul în tre p rin ­ rit îndeplinirea planului pe so rti­
derile şi-au depă­ destul de mari. Aceasta ca urmare p rinderilor forestiere au luat o se­ rile de calificare şi de ridicare a preţul de cost s-au înregistrat pier­ derii a reuşit să recupereze râmîne- mente.
şit planul de pro­ Calificării profesionale. Incepînd din deri de 99.000 lei, iar la beneficii s-a rea în urmă înregistrată în luna ia­ Angajam entul colectivului între­
ducţie h principa­ a faptului că n-a existat suficien­ rie de măsuri care să asigure înde­ rămas sub plan cu 93.000 lei. nuarie. Desigur că la obţinerea aces­ prinderii orăşeneşti de industrie lo­
lii indicatori. De tă preocupare pentru crearea stocu­ plinirea ritm ică, la toţi indicatorii, luna februarie !a I.F. Sebeş şi I.F. tui succes şi-au adus contribuţia ma­ cală Hunedoara este de a îndeplini
subliniat laplul că rilo r de masă lemnoasă necesare a planului de stat. Astfel, la toate Haţeg au fost deschise noi cursuri O asemenea stare de lucruri nu joritatea m uncitorilor. Bine au m un­ înainte de termen sarcinile de plan
pe D.R.E.F. Hune- prim ului trim estru, pentru extinde­ întreprinderile forestiere au fost de calificare pentru mecanici de putea tăsn indiferent colectivul în­ cit echipele conduse de Pavel Şera pe prim ul trim estru al anului. După
doara-Dcva planul rea brigăzilor complexe cu plaia în create stocurile de m aterial lem­ fierăstraie şi funiculare. treprinderii de industrie locală Hu­ de la produsul beton armat, Pavel cum se observă, la unii Indicatori se
a fost îndeplinit la acord global — formă superioară de nos. Conducerile întrep rinderilor şi In vederea asigurării unei miş­ nedoara. Trebuiau luate măsuri ur­ Rusu de la bolţari, betoniştii loan stă incă rău. Tată de ce trebuie de­
aproape toate sor­ organizare a muncii — pentru folo­ sectoarelor din exploatare au tri­ cări ritm ice a masei lemnoase, s-au gente atît pentru îndeplinirea sar­ Oprea şi loan Magdici, dulgherul Ca­
timentele. sirea mecanismelor la întreaga lor mis din tim p delegaţi pentru re­ cumpărat 100 de perechi atelaje cin ilo r pe luna februarie cît şi pen­ ro! Balog, Gheorghe Pâtulescu şi Au- puse toate efortu rile ca la flneta
Rezultatele pu­ capacitate. Conducerile în tre p rin ­ crutarea foiţei de muncă. Ca u r­ care sint folosite la trasul buşteni­ tru recuperarea răm înerii în urmă. gustin Jurcâ de la cariera B u itu ri- trim estrului I planul să fîe îndepli­
teau insei li tm l derilor şi sectoarelor de exploata­ mare. in momentul de faţă în a- lor şi la aprovizionarea funicula- In prim ul rînd era necesar să se in­ Hăşdat, spărgătorii de piatră Gheor­ nit la toţi indicatorii.
îrumoase dacă toa­ re nu au recrutat la tim p forţa de proape toate întreprinderile fores­ relor şi tractoarelor cu lemn despi­ tensifice munca echipelor şi brigă­ ghe Panaîte şi Nicolae M oraru de V. A LB U ,
te sectoarele de muncă necesară, nu au acordat o tiere există necesarul de forţă de cat. De asemenea, s-au revizuit am­
exploatare se pre- susţinută asistenţă tehnică la toate muncă. Au fost luate măsuri pen­
ocudqu mai mu/l locurile de muncă Datorită acestor tru extinderea organizării muncii plasările parchetelor şi s-au ales
de îndeplinirea rit­ fypte, planul nu a putut fi realizat în brigăzi complexe cu plata în cele mai judicioase procese tehno­ Realizarea tuturor sortimentelor—
mică a planului. logice pentru exploatarea masei
Deşi ta(ă de anul ritm ic. acord global. S-a trecut la aplica­ lemnoase.
trecut ritmicitatea In toate întreprinderile forestie­ rea pe scară largă a fasonării lem­ M ăsurile acestea şi-au dovedit e-
realizării planului re, in tim p ce în prima decadă pla­ nului în trunchiuri lungi şi catar­ ficacitatea. In cele două luni între­ obiectiv de seamă
s.q fmbunutătit nul lunar era realizat in proporţie ge In aproape toate parchetele se prinderile forestiere din regiunea
mult, se constată de numai 20 la sută. în cea de a foloseşte metoda de fasonare, con­ noastră şi-au depăşit sarcinile la
totuşi că sînt fncâ treia decadă procentul de realizare comitent a lem nului de luciu cu p rin cipalii indicatori. Pe D.R.E.F, Cu ocazia dezbaterii cifre lo r de plan pe anul in curs, pectat program ul sortim entelor pe ziua respectivă sl
multe parchete un­ era de 50-55 la sută. De aîci rezultă lemnul de foc. IIunedoara-Deva in luna ianuarie m uncitorii, inginerii şi tehnicienii O.S.M. nr. I şi-au să stabilească măsuri de îndreptare a deficienţelor, să
de planul se indc- că a existat o s:abă pt eocupare pen­ O atenţie deosebită s-a acordat in ­ şi feoruarie producţia globală a propus ca un obiectiv de seamă al întrecerii ce o des­ existe mai multă g rijă pentru aprovizionarea la tim p
plineşte In salturi. tru realizarea litm icâ a planului, troducerii şi extinderii mecanizării
fost realizată în proporţie de 117,2 făşoară în cinstea aniversării eliberării patriei, rea­ a cuptoarelor cu m ateriale etc. Asemenea măsuri au
şi respectiv 105,20 la sută, iar pro­ lizarea in proporţie de 100 la sută a sortim entelor pro­ fost aplicate şî la alte schim buri.
ducţia marfă tn proporţie de 118,8 gramate. De altfel, în această direcţie şi-a îndreptat In şedinţa sa din 21 februarie com itetul de partid
şi respectiv 114,13 la sută. comitetul de partid efortul încă de anul trecut. El a a constatat că una din cauzele nerealizării sortim ente­
Totuşi, rezultatele în ce priveş­
, f y îndrum at ‘ conducerea adm inistrativă, organizaţiile de lor programate o constituie şi slaba pregătire profe­
te ritm icitatea producţiei nu sînt sională a unor cadre. De aceea a hotărît să fie reluate
pe măsura posibilităţilor. Este drept baza şi organizaţiile de masă să lupte îm potriva acte­
că datorită zăpezii mari mişcarea lor de indisciplină, a încălcărilor in strucţiu n ilo r teh­ lectoratele pentru m aiştri, iar temele lo r să fie orien­
lemnului în pădure se face greoi. nologice şi mai ales a obiceiului ce-1 aveau unii to- tale în mod deosebit spre elaborarea o ţe lu rilo r aliate.
Sînt însă parchete ca : Inlregalde pitori şi m aiştri de a produce din comoditate sau nea­ S-an redeschis apoi cursurile de îm bogăţire a cunoş­
(I.F. Sebeş), G lim boţi, Valea Jurii. tenţie. alte mărci de oţeluri decît cele programate. tinţelor profesionale pentru m uncitori, punîndu^se ac­
Valea V raniţei, şj Rof (I.F. Haţeg), cent deosebit pe calitatea predărilor şi însuşirea tem ei­
unde munca nu este judicios orga­ Totuşi, în luna ianuarie, colectivul O.S.M. nr. 1 nu nică a lecţiilor de către cursanţi. O rganizaţiile de masă
şi-a realizat planul la sortim entele programate cu up
nizată, mecanismele nu sînt folo­ au p rim it indicaţii să m iliteze pe toate căile pentru
site la capacitatea lor. Sectorul Ba- procent destul de mare. Cauzele acestei stări de lu­
o s ) . ru Mare, de la I.F. Haţeg, nu apro­ cru ri au fost analizate cu m ult sim ţ de răspundere mobilizarea masei de m uncitori la îndeplinirea pla­
vizionează ritm ic cojitnarele meca­ nului pe sortim ente. Conducerea adm inistrativă, Ta-
de comitetul de partid si birourile organizaţiilor de
nice cu masă lemnoasă. Din aceas­ rîndul său, a fost îndrum ată să asigure o bună apro­
tă cauză cojitoarcle nu sînt folosi­ bază. In unele schim buri au fost puse chiar în dis­ vizionare a cuptoarelor cu m aterialele necesare pen­
te la capacitatea lor, planul nu cuţia adunărilor generale, iar com uniştii au venit cu
este îndeplinit ritm ic. propuneri preţioase de înlăturare a lor. In cadrul adu­ tru m ărcile de oţeluri ce se elaborează, să Ia măsuri'
Neîndeplînirea ritm ică a planu­ de punere la punct a u tila je lo r de turnare.
lui de către toate parchetele şi sec­ nării generale a organizaţiei de bază din schimbul C, Aplicarea cu consecvenţă a acestor măsuri s-a făcut
toarele influenţează negativ ritm i­ spre exemplu, s-a constatat că nerealizarea planului
citatea producţiei între prin d e rilo r la sortim ente în luna ianuarie se datorează faptului că repede sim ţită. In luna februarie, planul la sortim ente
forestiere. Conducerile parchetelor nu numai că a fost îndeplinit, ci chiar depăşit. In prim a
şarjele n-au fost dozate conform instrucţiunilor teh­
şi sectoarelor trebuie să ia aseme­ decadă a acestei luni se înregistrează de asemenea de­
nologice, că aprovizionarea cu m ateriale pentru măr­
nea măsuri care să înlăture aceste păşiri. Prin urmare, posibilităţi există. Am convinge­
cile de oţeluri programate s-a făcut defectuos, că maiş­
deficienţe. Numai astfel planul rea că mergînd şi pe mai departe pe drum ul ap lică rii
trii n-au dat întotdeauna indicaţiile necesare to p ito ri­
In parchetele Intregalde al l. F. Sebeş, Glîmboţ, Valea Jurii, Va|ea Vraniţei şi Rol al I. F- Haţeg nu poate fi îndeplinit ritm ic, la toţi unor măsuri bine gîndite, colectivul de muncă al sec­
există o permanentă preocupare pentru îndeplinirea ritmică a planului. Ca urmare, în prima decadă ’a indicii. lor ş.a.m.d. In urma hotârîrîi adoptate s-au aplicat ţiei, îndrum at de organizaţia de partid, va reuşi să-şl
lunilor planul este realizat doar în proporţie de 20 la sută, pe cînd în a treia se realizează în proporţie ing. V A S ILE PAVEL o serie de măsuri bine gîndite. Bunăoară, s-a introdus îndeplinească ritm ic, în proporţie de 100 la sută, sor­
de 50 la sută. şeful serviciului exploatare obiceiul ca m aiştrii să anunţe to p ito rilo r de fiecare
— Ldsafj-o mol moale cu lucrul I Abia a început Juna , avem timp să tot muncim... timentele programate.
şi transport de la D.R.EF, dată, înaintea încărcării marca de oţeJ ce urmează a
— Hat să mal şi lucrăm ceva... T R A IA N IOV
— Cum ? Avem numai 70 la sutdtŞ l mat sini numai 5 zile din Jună?Da(t-l zor iraţtloi I Doar n-o să ră- Hunedoara-Deva se elabora, iar la sfîrşitul zilei de muncă factorii d« secretarul com itetului dc partid
ji/nem cu planul neîndeplinit I răspundere să analizeze operativ felul In care g-£ res­ de la O.S.M. nr. 1 a C.S. Hunedoara