Page 37 - 1964-03
P. 37
--n n n rrcT-z! I
Re-
llî.ncf.W î.-a.J i~e .•■•§ PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNlTt-VĂt
In ziarul de Intîlmrea fovarăşuhi Mao Tze-dun
cu deSegafia
• Din lucrările şedinţei ple
nare a C onsiliului agricol re
gional (Raportul prezentat de Partidului Muncitoresc Rcmîn
Iov. ing. Nicolac Bcla)
(pag. 2-a) PEKIN 10 (Agerpres). — ducătorul delegaţiei. Den Siao-pin,
• Cui încredinţăm formarea In dupâ-amiaza zilei de m arţi, to Pin Cijen, Kan $en.
viitoarelor cadre de m uncitori varăşul Mao Tze-dun, preşedintele Mar ti seara, preşedintele Mao Tze-
Com itetului Central al P. C. Chinez, dun a oferit un dineu în cinstea to
calificaţi — (Raid) :
• înfăptuirea lucrărilor din a avut o în tîln ire tn palatul Adună varăşului Ion Gheorghe Maurei*,
rii Populare cu delegaţia P artidului membru al B iroului Politic al C C al
contribuţia voluntară (Din ac
Muncitoresc Romîn, alcătuită din to P.M.R., conducătorul delegaţiei, şi a
tivitatea sfaturilor populare; varăşii Ion Gheorghe M aurer. con m em brilor delegaţiei — tovarăşii
(pag. 3-a)
ducătorul delegaţiei, Emil Bodnăraş, Emil Dodnăras. Nîcolae Ceauşescu,
• De peste hotare Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica. La Chivu Stoica, membri ai Biroului
(pag. 4-a) întîlnire au participat, de asemenea, Politic al C.C. al P.M.R
persoanele care însoţesc delegaţia, La dineu au fost invitate persoane
precum şi echipajul avionului romî- care însoţesc delegaţia:
ne.se cu care călătoreşte delegaţia. A Au participat tovarăşii Liu Sao-ţt,
fost, de asemenea, prezent ambasa vicepreşedinte al C.C. al P. C. Chi
dorul R. P. Romine la Pekin, Dum i nez. Den Siao-pin. secretai’ general
/ 11 D E M N tru Gheorghîu. Fu-ciun, Li Sian-nian, Tan Cijen-
al C.C. al P.C. Chinez, Pin Cijen, LI
Tovarăşul Mao Tze-dun a avut o
convorbire prietenească cu mem brii lin, membri ai B iroului Poliric, Kan
delegaţiei. Sen, membru supleant al B iroului
Politic al C.C. a! P.C. Chinez, lan
La în tîln ire au fast de faţă mem Şan-ktm, membru supleant a! Secre
SPRE NOI (u rs de ca lifica re Chinez — tovarăşii L iu $ao-ţi, con tariatului C.C. al P.C. Chinez. U Sru-
b rii delegaţiei Partidului Comunist
ţiuan, membru al C C. al P.C. Chinez.
In scopul creşterii productivităţii menea curs s*a deschis zilele tre
muncii şi îmbunătăţirii calităţii pro cute în secţia încheiat La acest D e le g a ţia P .M .R .
duselor, la fabrica ,.Sebeşul- din curs participă 46 tovarăşi. Prima v a fa c e o v iz ită în R .P .D . C o r e e a n ă
P rin tre cei F runtaşi Sebeş se acordă o deosebită aten lecţie a fost predată de inginerul
ţie calificării şi ridicării calificării Pavel Aurel. PEKIN 10 (Agerpres). — va face, la invitaţia C.C. al Partidu
harn ici şi evid en ţiaţi cadrelor Paralel cu unele cursuri de S. CONSTANTINESCU După ce va încheia vizita in R. P. lui M uncii din Coreea, o vizită prie
ridicare a calificării, diferenţiate pi? corespondent Chineză, delegaţia P.M.R., în frunte tenească în R.P.D. Coreeană.
cu tovarăşul Ion Gheorghe Maurer,
In cadrul întrep rinderii raionale de La Atelierele centrale din Alba meserii, în secţiile fabricii se des
industrie locală Orâştie au avut loc Iulia au fost înm înate 28 de insigne chid cursuri de calificare. Un ase- Acţiuni educative
consfătuirile de producţie cu care ae „Frunlaş în întrecerea socialistă
prilej s-au înm inat si insigne dc pe anul 1963", dintre care 26 la In cadrul m anifestărilor cultural-
fruntaş în întrecerea socialistă unui m uncitori fruntaşi şi 2 la m aiştri Fihmd „Tudor“ cducatîve, ce se desfăşoară la cercul
num ăr de 70 tovarăşi. fruntaşi. dc c itit pentru femeile de la set viciul
P rintre tovărăşii care au prim it in- In adunările sindicale unde s-a fă la Nadăş cercetări siderurgice al C. S. Hune
si;tne am intim pe Lupu Ioan, Mic cut înmînarca inoicnelor s-au anali doara. s-au organizat acţiuni variate.
Ploree, l'ica Şarlola, Cucuruz D um i zat şi rezultatele întrecerii socialiste Luni dupu-umiazei In stilul Nadă,ştia .Printre altele s-au organizat concur
tru, Snaidar Ioan, Pindarelu Dumi- din Urna februarie. Cu acest prilej, tnierioară. comuna Hăsdui - oralul suri ghicitoare avind ca temă „F i
tru, Sicoie Nîcolae. Popa Petru, m ulţi dintre fruntaşi, printre ('are rcr/ional Hunedoara, in prezenta «r guri de femei". „Istoricul organiza
peste 200 de special ori a avui loc
Muntean lacob si alţii. lulîu Kiss. Gheorche Ru.su. Ioan prezentare-o Ulmului rominesc „Tu* ţiei de femei", „Dezvoltarea combi
Magda şi Ioan Di eghicî au tră it o sa dor•*. natului hunedoiean" şi altele. De a-
IM OG A A DAM
tisfacţie deosebită : ei au fost decla Despre importanta Ulmului, n vor semenea, a fost amenajat un „C olţ al
corespondent bi/ directorul căminului cu Ilarul Vo-
raţi evidenţiaţi în întrecere. Pe ate fem eii" unde sînt expuse fotografii
ler Pop.
liere. în februarie planul producţiei film u l a losi urm ării cu interes si din viaţa şi activitatea fem eilor din
Calitatea cărbunelui globale a fost realizat în proporţie s-r? bucurat dc unanime aprecieri. ţară şi de peste hotare.
dc 101 Ia sută, iar productivitatea La buna reuşită a acestor acţiuni
işi aduce contribuţia îndeosebi iov.
se hotărăşte în abataje muncii a crescut cu 6.17 la sută. IO AN CONSTANTIN Elena Avasiloaie, laborantă prin ci
corespondent
IOAN TOTIR
Îm preună cu ortacii din brigada nut seama de îndrum ările prim ite de corespondent pală. Lucreţia Tompoş, de la fabrica de hîrtie Petreşti confecţionează
p* care o conduc am obţinui în a- la conducerea sectorului şi am re Au început M A R I A STOICA caiete de bună calitate. Lunar, ea îşi depăşeşte planul cu 15-20 la sută.
nui trecut realizări frumoase. M un nunţat la puşcare, făcînd tăierea IN FO TO G R AFIE: Lucreţia Tompoş în tim pul lucrului.
cind cu randamente superioare celor cărbunelui exclusiv cu ciocanul de Ho d recapitularea corespondentă F oto: V. ONOIU
prcvă/uie, noi am extras peste pla abataj, tocmai pentru a proteja co- al stră d a n ie i
nul anual mai bine de 5.000 tone de penşul fals. P ilierul in fe rio r al s lu In aceste zile la cercurile dc învă-
căr bune. Deşi condiţiile de zăcămîiu tului se exploatează direct pînă la - M u 1 ti purtăion ai insignei de ţăm înt agrozootehnic de masa din
nouă gospodării colective de pe cu
nu ne-au favorizat, nu am avut va- coperiş, iar sterilul din iniercalaţie prinsul raionului Brad, printre care De la expoziţie, pînă la comerţ
genete rebutate pentru şist vizibil. îl depozităm în abaraj. , F*u p î* ş in în '/e erea socialistă" sînt cele din Ţebea, Rişca, Lunca şi altele
Aceasta, datorită m ăsurilor luate Lungimea frontului între pilierul şi la auljb«i/? I.R.T.A. Alba Iulia. se desfăşoară sem inariile recapitula Luna septembrie a anului trecui. V izitatorii şi-au expr imat adm ira
P rintre a» eştia se numără conducă
pentru îndepărtarea ste rilu lui din in fe rio r şi cel superior este de J15 torii auto Răducatiu Nicolae, Rusan tive. Recapitularea se face pe grupe La parterul unuia din blocurile rroi ţia pentru calitatea produselor, dar o bucată. Tot astfel stau lu cru rile şi
cu calapoadele
pentru cizme (pro
cărbune. m Acest lucru impune măsuri prac de lecţii si probleme. De remarcat din centrul nou al oraşului Deva, a- şi pentru varietatea şi bogăţia sor dus contractat de I.R.I.I. Sebeş) tă
In acest an în faţa noastră stau tice pentru a se evita amestecarea S ilvertru, Popa Ioan, Matfda Nichi- că după fiecare seminar sînt prezen fluentâ de cetăţeni. Explicaţia ? în tim entelor bunurilor de larg consum
for, Dan Ioan. Săbău Petru. Susan tate şi d ia film e corespunzătoare, vile negre, sohsbitorice pentru car
sarcini de produc- _ _ _ _ _ _ . cărbunelui cu steo Constantin şi Nanii V irg il. Ei se re treprinderile raionale şî orăşeneşti expuse. Toţi aveau convinger ea că nu tofi ( produse contractate de I.R.I.L.
ţie mai mari. Cu rii u). La pilierul marcă în întrecere şî anul acesta temei în ju ru l căreia se poartă dis de industrie locală din regiunea H u peste m ult tim p unităţile comercia Haţeg). Lipsesc de asemenea, în ma
concursul maiştr i Au cuvîntul fruntaşii superior se banda- Prin contribuţia lor sr a celorlalţi cuţii. In acest scop, consiliu) agricol nedoara organizaseră o expoziţie cu- le vor oferi masei de oameni ai mun joritatea magazinelor, uşi duble pen
raional a pus la dispoziţia gospodă
lo r m ineri şi al din întrecerea socialistă *«"* ,10,01 cop“n' riilo r colective un număr de 390 dia- prinzînd peste 90 sortimente dc bu cii noile produse de larg consum. tru coşuri do fum sau făraşe vopsi
conducerii sectoru şui tals, pe porţi n- m uncitori de aici. planul pe luna fe film e pe cele mai diverse teme agro nuri de uz casnic. S-au expus garni Cu acest gind am pornit şi noi prin te pentru gunoi (produse contractate
lui, noi nc-am pre- — nile nestabile. Se bruarie a fost depăşit cu 11,3 la sută zootehnice. Pentru o înţelegere cit tu ri cie m o b ili diferită, obiecte mă unităţile comerciale siguri fiind că de 1 .R.I.L. Alba).
gătit intens pentru a le îndeplini eu elim ină astfel posibilitatea ca inter la tone kilom etrice convenţionale, mai profundă a problem elor ce se runte ca suporţi din metal şi mase vom îm îln i expuse în vitrin e şi ra f Ce-i drept, în unele magazine ţî
turi, în cantităţi îndestulătoare din
succes. Prim ele două luni ale anului, calata de steri) să se rupă şi, fâi mi- H .2 la sulă la tone transportate, 37,5 dezbat, sem inariile sînt urmate şi de j iasttcp pentru Pur i. umeraşe pentru cele 91 sortimente care au făcut o- so oferă asemenea produse Ele nu
haine, lingu ri de lemn pentru bucă
brigada pe care o conduc Ie-a în ţîndu-se, să se amestece cu cărbu la sulă la călâtori-kilom elri tran dem onstraţii practice care se fac la biectul expoziţiei. Ce am constatat poartă insă marca între p rin d erilo r
cheiat cu o depăşire a planului de nele. Tot pe acest pilier, la baza sportaţi. tărie şi multe alte asemenea produ insă ? am intite. De ce ? Pentru că ele sînt
J.2G4 tone cărbune. Randamentul pe treptelor, se pun poduri de reţinere fermele de animale şi în casele labo se. N u m ii întreprinderea raională de — Cînd ne sosesc gar n itu ri de mo aduse din alte regiuni, după inter
venţii şi... cheltuieli suplimentare.
care l?am obţinu*, a fost cu aproape care asigură, in cazul cînd totuşi co- ANG HEL ŞEHBAN rator. industrie locală din Orăştie prezen bilă produse de colectivul în trep rin
o tonă de cărbune mai mare decît perişul se rupe, alegerea şi depozita IOAN HANKEŞ A PADUREANU tase la expoziţie 50 de asemenea pro derii de industrie locală din Brad ce Dar, oaie comerţul este scutit de
cel planificat. rea şistului. In pilierul in fe rio r se fo corespondenţi corespondent ci use. rinţele sînt foarte mari, ne spunea răspundere pentru lipsa unor produ
se ? Fără îndoială că nu. Şi aceasta
Avem in centrul preocupării înde losesc nişte cutii, tot in scopul de- merceologul organizaţiei comerciale pentru că atunci cînd au stabilit sor
plinirea /ritm ică a planului de pro pozilârii şistului. S terilul se taie cu produse industriale din Hunedoara. timentele obiectelor de uz casnic cu
Explicaţia constă în calitatea m obi
ducţie şi ridicarea productivităţii ciocanul de abataj, înainte de a se lei. industria locală nu au studiat sufi
muncii, dai1 nu neglijăm nici calita extrage bancul de cărbune de pe co- Colectivul acestei unităţi se stră cient şi cerinţele populaţiei. Iată de
tea. D im potrivă. Facem lotul pentru periş. Se urmăreşte ca tăierea aces duieşte să-şi respecte contractul în ce nu vei găsi în comerţ şi nici în
a da căr bune curat, în aşa fel ta să tuia să se facă în blocuri mari, pen cheiat cu comerţul, livrîn d la termen producţie, decît rar şi în cantităţi ne
nu avem nici un vagonct lebutat tru a evita fărm iţarea sterilului. şr in cantităţile stabilite garniturile. îndestulătoare, unele pr oduse ca pla-
pentru şist vizib il. I n acest scop Datorită acestor măsuri, pînă în Unele produse de larg consum pre chcuri, cuptoare pentru lămpi de gă
tit, stropitori de grădină, cozi pentru
nc-am m obilizat forţele încă din p ri prezent brigada noastră nu a avut zentate la expoziţia din anul trecut unelte de grădină, m ături de nuie
mele zile ale anului. nici un vagonet lebutat pentr u şist. au început să fie produse şi livrate le, potcoave pentru cai şi chiar...
com erţului şi de către în tre p rin d e ri
Noi lucrăm intr-un abataj cu trep Vom căuta să muncim pe viito r tot curse pentru şoareci.
le dc industrie locală din Deva şi
te răsturnate în stratul 8. tare are o la fel şi chiar să sporim atenţia la Marea m ajoritate a întreprinderi
Alba Iulia. C antităţile produse nu
mare inter<al2ţie de steriI. Intercala- a leg-* rea sterilului. Producţia extrasă lor de industrie locală şi-au înde
satisfac însă cer inţele. M ulte din pro
ţia formează coperişu) fals al steri din abatajul nostru va fi tot tim pul dusele de uz casnic prezentate la ex p lin it si depăşit valoric sarcinile de
lu lu i şi crenză m ari neajunsuri, din de bună calitate. plan pe prim ele două luni ale anu
poziţie de întreprinderile am intite, lui 1964, Aceasta nu înseamnă însă
cauză că se rupe uşor şi cade în căr atunci cînd le soliciţi, prim eşti răs
bunele tăiat, chim- şi cînd se exploa FKANCTSC SCIINEIDER punsul „N u avem, lipsesc de multă că s-a făcut totul. Nu este tot una
dară s-au dat în plus sute de m c.
tează numai bancul de la culcuş. ser de brigadă în sectorul vrem e": Iată doar cîleva exemple. balast, nisip, pîati'ă concasată? pie
Pentru a evita acest neajuns am ţi III al minei Aninoasa întreprinderea raională de Indus se turnate sau alte asemenea produ
trie locală din Orăstic, poli iv it con se în detrim entul altora mai m ărun
B^entru cm ili'ilHiţie d eoseb ită tractului încheiat cu l.C.R M. Petro te, dar cu căutare mare. Rostul ex
şani, trebuia să livreze în
prim ul
poziţiei era de a studia cerinţele şi
semestru al acestui an cantităţi în gusturile populaţiei pentru a in tro
Zilele trecute, în cadrul sector ului bită la realizarea ritm ică a planului, semnate de planşete de întins tăicţei, duce în fabricaţie noi obiecte de uz
I al K M . Teliuc au avut loc adunări la creşterea p -o ductivitălii muncit, cleme nichelate pentru oglinzi, ca casnic. Oare expoziţia a fast făcută
ale grupelor- sindicale în care s-a a- 1 reducerea preţului de cost şi îm bu lapoade fontă, cărucioare pentru numai aşa, de dragul expoziţiei ? !
nalixat realizarea planului de pro nătăţirea calităţii producţiei 15 s-au transportul b u te liilo r de aragaz şi al Trebuie ştiut că ea obligă fiecare
ducţie şi a angajam entelor luate în înm înat insigne de „Frunlaş în în te 50 de asemenea produse. Obliga conducere de întreprindere de in
întrecerea socialistă pe luna februa trecerea socialistă pe anul 1963". ţiile contractuale n-au fost însă res dustrie locală să pună la dispoziţia
rie 1964, precum şi posibilităţile de P rintre cei care au p rim it aceste pectate. In lunile ianuarie si februa oamenilor muncii toate cele 91 sor
obţinere a unor rezultate mai bune disiincţii se numără brigăzile condu rie întreprinderea am intită nu a li timente prezentate şi rare, pe par
pe luna martie. Cu ocazia acestor a- se de Constantin B iriboi şi Ioan N. vrat nim ic din cele 1.980 bucăţi cle curs, să fie îmbogăţite la cer erea co
dunâri celor mai bune brigăzi, care Popa, pxcavatoristul Petru Dungacl, me nichelate pentru oglinzi, 66 căru m erţului.
în anul 1963 s-au m enţinut eviden mecanicul forexor E flim ie Brădău, cioare aragaz, 3.300 minere scule, 850 întreprinderile de industrie locală
ţiate lună de lună, l i ;s-au acordat d i m aistrul minei' Gheza Suber. mais pregătesc acum noi sortimente de bu
calapoade fontă şi multe altele.
plome de „Brigadă fruntaşă în în tre trul mecanic Ioan Badu şî a lţii. nuri dc larg consum care vor face
cerea socialistă pe anul 1963". iar In scopul îm bunătăţirii circula ţiei pietonilor şi vehiculelor, organele locale de m iliţie , cu s p rijin u l Vrei să cumperi un bidon pentru obiectul expoziţiei care se va des
chide curind. La alegerea sortim en
m uncitorilor, m aiştrilor şi ingineri CULCEA COSMA S talului popular al oraşului Deva au hiat o serie de măsuri. P rintre altele, la intersecţia şi traversarea petrol de 5 sau 30 litri, nu-l găseşti
lor, care au adus o contribuţie deose corespondent străzilor, au fost marcate cu aib locurile de trecere a pietonilor, ia r prin instalarea indicatoarelor rutiere s-au pentru că I R.I.L. Alba, care se obli telor va trebui să se aibă în vedere
creat condiţii mai bune de circulaţie. gase faţă de comerţ să livreze 860 cerinţele populaţiei şi resursele de
Prin comportarea lor, pietonii ,şi conducătorii de vehicule sînt chem aţi să contribuie la îm bunătăţirea bucăţi, în primele două luni ale a- materie primă. Numai astfel, expo
Un început bun continuă a circulaţiei, Ja evitarea accidentelor. nului curent, nu a liv ra t nici măcar ziţia îşi va atinge scopul propus.
Prin organizarea mai bună a pro peste sarcina planificata. In această
cesului de producţie şi aplicînd în perioadă colectivul atelierului a co echipă de dansuri şi căluşari şi un artistică de agitaţie, cu textul „în
viaţă masurile tehnico-organizatori- lectat şi expediat otelăriilor hune- grup votai. Form aţiile căm inului cul floreşte satul nostru", o echipă dc
ce stabilite, colectivul atelierului de dorene 29.000 kg «Jier vechi. Suc tural din Geoagiu-Bâi au adus pe dansuri şi solişti vocali : cel din Da
zona C.F.R. Alba Iulia a încheiat pri cesele obţinute constituie un înce scenă tînăra lor form aţie corală, d i rabant o form aţie corală, solişti vo
mele două luni ale acestui an cu put bun şi o garanţie că planul pri rija tă de Nicolae Munteanu, inspec cali şi instrum entişti.
importante realizări. mului trimestru va fi îndeplinit şi tor metodist la C om itetul raional
Astfel, planul producţiei globale depăşit pentru cultură şi artă. Concursul, la care au participat
şi marfă a fost îndeplinit în propor IO AN COLOMEI Pe scenele căminelor culturale din la ambele cămine culturale. De mare brigăzile artistice de agitaţie ale că Concui'sul a fost încheiat de form a aproxim ativ 400 de cetăţeni, s-a bu
ţie de. 102,7 la sulă, îar productivi (Din colectivul subredacţiei regiunea noastră s-au desfăşurat u l succes s-a bucurat ansamblul form at m inelor culturale dîn Petreşti şi curat de aprecierea unanimă a spec
timele întreceri din cadrul fazei in- din coiul şi taraful din Poiana, îm Daia, fluieraşii din Daia, dansul cu ţiile artistice din comuna gazdă —
tatea muncit a crescut cu 4 la sută voluntare Alba-Iulîa). tatorilor.
tercomunale a celui de al V il-le a preună cu fluieraşi! din Jina. temă si fanfara din Petreşti, soliştii Geoagiu : brigada artistică de agita
concurs artistic al fo rm a ţiilo r de Prin conţinutul repertoriului cit vocali Todor Cibu şi Alexandru ţie cu programul „Sâ fii mereu fru n VICTOR TOTEANU
amatori. Redăm mai jos aspecte de si prin nivelul artistic, spectacolul Tîrziu din Daia. taş, bâdie", echipa de dansuri, cu o corespondent
la aceste întreceri. s-a desfăşurat la un nivel ridicat. PETRU PĂCURAR suită dc jocuri ardeleneşti şi „C iu
ARON DOBROTA corespondent voluntar leandra", solişti vocali de muzică Silvanul Inferior
Poiana corespondent voluntar populară şi uşoară, precum şi o fo r
Geoagiu maţie corală. La Silvaşul Inferior, raionul Ha
In prezenţa a peste 900 de specta
tori, în sala căm inului cultural din Baia Pentru faza raională au fost pro ţeg, s-au in tîln it 150 de a rtişti ama
In sala arhiplină a căm inului cul tori din form aţiile căm inelor cu ltu
Poiana, la faza iniereomunală a ce movate form aţiile corale din Geoagiu
La Daia s-au desfăşurat întrecerile tural din Geoagiu s-au întrecut în rale din satele Berthelot, Crăguişi,
lui de al VII-)ea concurs au p a rti între form aţiile artistice ale cămine concurs form aţiile de a rtişti amatori şi Geoagiu-Bâi, brigăzile artistice de Găuricea, Fărcâdin, Silvaşul Infe
cipai form aţiile artistice ale cărăi- agitaţie din Homorod şî Geoagiu,
lor culturale din Petreşti şi Daia. Pe din satul gazdă şi satele învecinate: rior şi Silvaşul Superior
nelor culturale din Jina şi Poiana. scenă au evoluat fanfara, corul, echi Ceru-Bâcăinţi, Homorod şi Geoagiu- precum şi solişti vocali, instrum en De un succes deosebit s-au bucu
tişti si dansatori.
Prin repertoriul bogat şi măiestria pa de dansuri, brigada artistica de Băi rat form aţiile artistice ale căminu
interpretării, echipa de fluieraşi din agitaţie aparţinînd căm inului cultu Spectacolul a fost deschis de a r ION POPA lui cultural din Berthelot. Formaţia
Jina şi corul şî taraful din Poiana ral din Petreşti si corul, form aţiile tiştii amatori din Ceru Băcăinţl : corespondent corală din care fac parte 90 de co
s-au bucurat de un succes deosebit de fluieraşi şi de dansuri, brigada brigada artistică de agitaţie, form a lectivişti din Berthelot. Fărcâdin şi
Au fost m ult apreciaţi şi soliştii vo artistică de agitaţie şi solişti 'vocali ţia de dansuri, echipa de căluşari, Miceşfii Găuricea, a cules îndelungi aplauze.
cali Elena S tarfi din Jina, Rodica din Daia. fluieraşi şi solişti vocali. Brigada artistică dc agitaţie, cu tex
Oprean, M aria Bija şi Ion Măniguţ Aplauzele îndelungi care au ur Pe scenă au evoluat apoi form a La faza iniereomunală care a avut tul „Bună dimineaţa viaţă", a pre
din Poiana precum si soliştii instru mat după fiecare punct din pro ţiile de am atori ale căm inelor cul 'oc la Miceşti, raionul Alba, au par zentat aspecte din viaţa nouă ce în
mentişti G. Rădulescu, Ion Recean gram au dovedit nivelul artistic la turale de pe raza comunei Homorod: ticipat form aţiile artistice ale cămi floreşte în sat.
G.A.C. din Cugir are posibilităţi de a produce cantităţi sporite dc (vioară), Nicolae Recean, Bodon Beju care s-au prezentat în concurs ar un taraf de muzică populară, o b ri nelor culturale din Bărăbanţ şi lo N AE CONSTANTIN
legume. Iată o parte din cursanţii cercului legumicol aseultînd cu aten (acordeon). S-au reliefat, de aseme tiştii amatori. gadă artistică de agitaţie, solişti vo calitatea gazdă. Căminul cultural directorul şcolii de 8 ani
ţie explicaţiile îng. Augustin M icii despre cultura legumelor. nea, brigăzile artistice de agitaţie de Au fost in mod deosebit apreciate cali, instrum entişti şi dansatori, o din Miceşti a prezentat o brigadă Berthelot