Page 39 - 1964-03

Nr. 2863 Drumul socialismului Pag. 3

Simpozion irea lucrărilor din contribuţia voluntari
şi şezătoare literară

In seara zilei de G martie a.c. pes­ Succesele obţinute in raionul Ilia ţeni, cu sp rijin u l cărora s-au exe­ leriale necesare procesului de gene­
sub îndrumarea organizaţiilor de cutat toate muncite necaliticaie, iar ralizare a învăţăm întului în toate
te 30 de temei d in 'Ilia s-au strîns la
casa raionala de cuttură. Din in iţia ti­ p a rtid / în aplicarea contribuţiei vo­ in unele cazuri şi cele calificate. Nu­ comunele raionului, construirea de
luntare constituie o dovadă grăi­ mai la aceste lucrări au participat cămine culturale si electrificarea sa­
va com itetului raional al fem eilor, în toare a p a rticipării tot mai m ari a peste 14.000 cetăţeni, care au efec­ telor. A stfe l/ sini prevăzute a se
colaborare cu biblioteca raionalii şi ţărănim ii muncitoare la acţiunea de tuat 124700 ore muncă patriotică construi şi da în folosinţă 8 şcoli
conducerea şcolii m.odii, a fost o rg a ­ gospodărire a satelor. Această ac­ realizînd o economie la preţul de de 8 ani cu 30 săli de clasă. 10 şcoii
nizat un simpozion literar. tivitate s-a transform at în u ltim ii deviz de peste 528,000 lei. de 4 anî, 15 cămine culturale, 1
Participantele au audiat cu această ani într-o adevărată acţiune de Realizările obţinute se datoie.se în dispensar medical, radioftcai’ea a 3
sate, electrificarea a 13 sate, pre­
ocazie o expunere pe ierna zilei de masă. mare măsură îm bunătăţirii an de cum şi alte lucrări.
8 marlîe. în continuare, un grup de Realizări frumoase au fost obţi­ an a muncii organizatorice desfă­ In s p rijin u l executării lucrărilor,
eleve de la şcoala medie au recitat nute în raionul nostru şi in anul şurate de comitetele executive ale in c |rlru l adunărilor populare s-a vo­
1963. Astfel, în urma votării fondu­ sfa tu rilo r populare conduse si în­
versuri inchinafe fem eilor luptătoare rilo r ce urmau a fi încasate cit şi drum ate de organele locale de tat suma de 431.265 lei, la care se
din patria noastră. adaugă peste 700.000 lei, sume vo­
a lu cră rilo r ce trebuiau executate, partid. Acest lucru a făcut ca ma­
După terminarea simpozionului «o comitetele executive ale sfa turilor joritatea com itetelor executive ale tate pentru electrificarea satelor
fost vizionat în colectiv programul t$- populare comunale au fost în dru­ s fa tu rilo r populare să stimuleze in i­ In acest an acţiunea de realizare
Icviziunii. mate si s p rijin ite în vederea înca­ ţia fi v-a oamenilor m uncii, pentru în­ n lu cră rilo r din contribuţie volun­
tară a început m ul: mai organizat.
N. FIERARU sării fond u rilo r respective şi pentru frumuseţarea şi mai buna gospodă­ A sifel. incă de pe acum au fost
corespondent procurarea ma
lansate o serie dc
★ terialelor de con­ comenzi pentru e-
Un mare num ăr de femei şi tinere strucţii necesare. c xeeutarea de bina­
fete din satul Sălătruc s-au în tîln it In urma m ăsuri­ cu ~ — - - le in cadrul uni­
Ia şezătoarea literară, organizată de lor luate s-a reu­ tă ţilo r socialiste
comitetul de femei pe tema „V iaţa şit ca întreg debi­ S F A T U R IL O R P O P U L A R E care dispun dea-
şî opera lui George Coşbuc". Bine tul votat să se în­ semenea ateliere,
pregătită de către prof. Nicolae Cră­ caseze în mary —mmummtmm se pregătesc docu­
ciun, şezătoarea s-a bucurat de suc­ parte pînă în luna august, iar lu­ rire a comunelor şi satelor, dînd o m entaţiile tehnice şi se procură une­
ces. După şezătoare, învăţătoarea crările votate să fie avansate. In atenţie deosebită în fă p tu irii întoc­ le materiale de construcţie.
acest fel in raionul Ilia au fost mai a h o tă n rilo r adunărilor popu­
Mariana Gria a dat eiteva îndrum ări De exemplu la Gu rasa da au t*
privind arta culinară. date in folosinţă 4 şcoli de 4 ani, lare, încasării la tim p a sumelor vo­ început Iucrările de electrificare, în
Cu p rile ju l acestei seri, la bibliote­ Auguslin Macarie, Domnica Brişcaş şi loan Heiuş sînt bine cunoscuţi in comuna $ard. Ei fac 0 săli de clasă la şcolile de 8 ani, tate şi executării în termen a lu ­ prima fază transportîndu-se stîlpii
8 săli de clasă la şcoala medie din crărilor.
ca comunală num ărul citit ori lor a parte din form aţiile artistice ale căm inului cultural şi nu au lipsit măcar odată din program ele prezen­ pentru reţeaua de joasă tensiune,
crescut cu încă 9. tate m această iarnă la cămin. In formaţia corală, în echipa de teatru sau ca solişti vocali ai căm inului Ilia, 3 cămine culturale, s-a radio- Cu toate rezultatele bune care au care au fost procuraţi din pădurile
ficat un sat, s-au electrificat două
CORNEL M I1ICJŢ sate, s-a extins reţeaua de electri­ fost obţinute pe calea în fă p tu irii lu­ comunale, prin munca voluntară a
directorul Şcolii de 8 ani culturalt Augustin Domnica şi Heiuş au cules deşeori aplauzele spectatorilor din sat sau din satele învecinate. ficare in alte două sate, precum şi cră rilo r din contribuţia voluntară, cetăţenilor. De asemenea o atenţie
în anul 1963 au mai existat şi unele
B lăjcni, raionul Brad F oto: S. TRUŢÂ deosebită se acordă încasării sume­
alte lucrări. Pe lîngă construcţiile lipsuri. Asifel, unele comitete exe­ lor votate din contribuţia voluntară
care au fost date în folosinţă, tot în cutive comunale ca acele din Roş- pentru ca acestea să poată fi folo­
anul trecut au mai fost începute cani, Visca şi Furcşoara deşi au site în întregim e pentru lucrările
m uncitori de la fabricile chimică, Rezultate bune şi se află in d ife rite stadii cu lu­ încasat la tim p sumele din co n tri­ votate. Pînă în prezent s-a încasat
CQe teme „V id ra " şi „ I I Iunie1', pentru colecti­ în difuzarea cărţii crările şcolile de 8 ani din Almaş buţia voluntară, în prea mică mă­ peste 30 la sută din debitul sta b ilit.
sură au reuşit să le folosească în
viştii din Pricaz şi cadrele didactice
Selişte, Veţel, Muncel, Lăpugiu de
P rintre comunele care au obţinut
din Orăştîoara de Sus au fost orga­ Sus şi Hărăii, precum şi 9 scoli de scopul pentru care au fost destina­ cele mai bune rezultate în această
fJSUk nizate vizionări colective. La prim e­ Ja sate 4 ani, 6 cămine culturale, 1 dis­ te, iar în alte localităţi ca de exem­ direcţie se numără Dobra, Ilia, Lă-
puşnic şi Cărmăzineşti.
Mai puţin
• în această iarnă, form aţiile ar­ Gheorghe Terec a prezentat un „Joc le spectacole s-au prezentat recenzii pensar medical şi altele. plu la Veţel şi Hărău lucrările No­ s-au preocupat de această problemă
tate a se executa puteau fi într-un
L ucrările am intite nu puteau fi
tistice de amatori ale căm inului cul­ de doi“ şi o suită de dansuri bănăţe­ >î simpozioane. Pe aceeaşi temă, Co­ Ca urmare a unei activităţi sus­ realizate, dacă nu se foloseau pe stadiu m ult mai avansat. comitetele executive ale sfa tu rilo r
tura) din Apoldul de Jos, raionul ne, îar form aţia dramatică, de a că­ rn tetul raional Orăştie al U.T.M., în ţinute în ceea ce priveşte difuza­ scară largă resursele locale şi nu .sa Comitetul executiv al sfatului populare din comunele Furcşoara,
Sebeş, au desfăşurat o intensă acti­ rei instruire se ocupă iov. prof. loan colaborate cu com itetul penlru cul­ rea cărţii la sate, Uniunea raio­ antrenau cetăţenii la munci patrio­ popular raional a tras conclu­ Gurasada şi Brânişra. Acţiunea dc
vitate. După ce au prezentat nume­ tură şi ană, a organizat un concurs tice. ziile necesare din rezultatele ob­ încasare a sumelor va trebui
Naghi, a prezentat comedia „Lanţul nală a cooperativelor de consum
roase spectacole în localitate, au par­ manevrelor". Spectacolul a avut m ult la care au participat tin e ri m uncitori din Alba a obţinut bune rezulta­ In acest sens merită să fie scoasă ţinute tn anul 1963, cit şi din lip ­ intensificată de toate comitetele
ticipat la faza intercomunală a celui şi tehnicieni din oraş. Câştigătorii te. Astfel, în cursul anului tre­ în evidenţă contribuţia la construi­ surile care au mai existat şi a dat executive, asifel ca pînă la s lîr-
de-al VH-lea concurs al form aţiilor snrces. (Conducerea căm inului cultu­ prim elor trei locuri au fost Ana Na- rea localului Şcolii medii din Ilia, indicaţiile necesare penlru condu­ şitul lu nii aprilie să fie încasat
ral). cut au fost vîndute la sate cărţi cerea acestei acţiuni în anul 1964 cel puţin 60-70 la sută din debit,
artistice de amatori unde au ocupat ghi. Cornelia Curan şi loan Şerbnn. în valoare de 191.600 Iei, depăşin- unde comuna Cărmăzineşti a pus de către comitetele executive ale iar pînă la 1 august în întregime.
prim ul lor. După concurs ele şi-au 0 Comisia culturală de pe lîngă La cele 16 spectacole au participat du-se prevederile planului cu 1,9 la dispoziţie peste 10.000 kg. var în sfaturilor populare comunale, in con­
Perioada aceasta pînă la venirea
continuat mai m ult activitatea. Ast- comitetul sindicatului de la Prepara- peste 10.000 de oameni ai muncii. mod gratuit, fabricat prin muncă d iţii mat bune. tim pului p o trivit pentru executarea
fe ir' ultim ele •'ăptăniîni. au prezen­ ţia cărbunelui din Petrila a organi­ (SîDONIA MUREŞAN, coresponden­ la sută. patriotică precum şi sp rijin u l cu Tn acest sens, adunările populare lu cră rilo r trebuie folosită din plia
tat spectacole in localităţile M iercu­ Cele mai bune rezultate în des­ unele sume de bani si muncă pa­
zat o şedinţă de lucru în cadrul că­ tă). ce au fost organizate pentru vota­ de toate comitetele executive ale
rea. Diasov Luduş Peste »ot. for­ reia a fos: analizată activitatea cul­ facerea cărţii le-au obţinut coope­ triotică de către alte comune. Aşa rea lu cră rilo r şi a contribuţiei vo­ sfa tu rilo r populare comunale in ve­
m aţiile s-au bucurat de o caldă apre­ o Sala căm inului cultural din Va­ rativele din Teîus şi Alba Tulia, s-a procedat si la construirea unor luntare pe anul 1964, au fost orien­ derea procurării întregii cantităţi de
ciere. (A. TURCASU, corespondent). turală a comisiei. Cu acest prilej, res­ lea B radului a găzduit recent forma­ care si-au îndeplinit sarcinile de şcoli de 8 ani ca cele din comunele tate să voteze terminarea în special materiale, ca : piatră, lemn de cons­
ponsabilii cultu ra li din cadrul grupe­ plan în proporţie de 109 la sută. Almaş Seliste. Veţel şi altele.
• In prezenta unui mare număr de lor sindicale, participanţi la şedinţa ţiile artistice de am atori ale căm inu­ Un snriiin preţios în realiza­ a lu cră rilo r care au fost începute trucţie, var şi altele. La procurarea
în anii din urmă dîndu-se o rio rita -
m aterialelor necesare trebuie extin ­
in
De o deosebită
im portanţă
c itito ri din cadru! comunei Şibot.a de lucru, au venit cu o serie de pro- lui cultural din Zdrapţi. Ele au dă­ rea acestei acţiuni l-au adus difu- efectuarea lu cră rilor a fost p a rti­ te term inării localurilor de şcoli să experienţa acumulată de corni­
avut loc o consfătuire pe marginea r,,,nerî centru îm bunătăţirea a ctivită­ ru it gazdelor un program artistic reu­ ciparea unui mare număr de cetă­ de 8 ani, pentru crearea bazei ma- ţele executive ale sfa tu rilo r popu­
c ă iţii .Experienţa noastră in obţine­ ţii culturale. Tn planul de măsuri au şit, creindu-Ie plăcute clipe de destin­ zorii voluniari şi procentuali, lare din Vorţa, Almaş Selişte, Mia
rea recoltelor mari de cartofi tim pu­ fost incluse numeroase acţiuni ce dere. Revelaţia spectacolului a con­ şi Cărmăzineşti, precum şi a comi­
rii" s titu it o „C ăluşarii", jocul care a în­ tetelor de cetăţeni pentru construcţii
vor fi întreprinse, printre care orga­
Dmu3 prezenta rea că iţii, făcută de trecut aşteptările. S-au bucurat de din D um brăviţa, Vorţa, Râduleşti,
nizarea He conferinţe pe diferite te­
profesorul Traian Conţan. lector la m ult sir'cos şt soliştii vocali Ileana Faza regională a campionatului şcolar de volei Cărmăzineşti şi Almaş Selişte, care
cercul agrotehnic, colectiviştii Aure) me, mărirea num ărului de cititori, Almâsan şt M arta Cerai Programul au procurat m ajoritatea m ateriale­
Mitea, V aleriu Bora, Maria Tudoran. renreanizarea form aţiei de teatru, a fost întrec-i» de cîntecele form aţiei Oraşele Alba lulia şi Sebeş au găz­ FETE Miercurea 4. Orăştie 5. Haţeg 6. L u ­ lor din resurse locale.
Elena Viorel. Sabina Bulbucau şi sporirea abonamentelor la reviste si co/alc si de r= suită de dansuri popu­ peni 7. Brad. Este bine să fie folosite din plin
a lţii au dezbătut problemele pe care ziare etc. (PETRU G A î NA, cores­ lare. (S. MATJEŞ, corespondent). d uit inirecerile tin e rilo r voleibalişti, M iercurea — Brad 3-0 ; Haţeg — cuptoarele de var din comunele şi
Ic? ridică cartea prezentată. Totodată pondent. şcolarii din regiunea noastră. între­ SîouT.a 0-3 ; Aibă lu lia — Orăştie BATEŢI satele raionului nostru şi carierele
cerile elevelor s-au disputat la Alba 3-0 : fiim eria — Miercurea 3-1 ; Brad proprii ale comunelor pentru extra­
au venit cu propuneri pentru aplica­ Echipele de băieţi au oferit în jo­
0 Form aţiile artistice ale căm inu­ ° Cu p rile ju l schim bului de expe­ lulia cu participarea a 7 echipe, iar gerea pietrei necesare. De aseme­
rea experienţei dobînriile în cultura rienţă organizat între secţiile deîn- — Haţeg 0-3 ; Brad — Simeria 0-3 ; curile finale un spectacol deosebit de
lui cultura) din Blandiana desfăşoară cele ale băieţilor la Sebeş reunind 8 Luzcni — Alba lu lia 0-3; Haţeg — atractiv. De-a lungul întrecerilor pre­ nea comitetele executive vor tre­
cartofilor tim p u rii de către colecti­ văţăm înt şi directorii de şcolii me­ echipe. bui să întărească tot mai m ult ro­
o bogată activitate. Corul care nu­ Miercurea 1-3 ; Orăştie — Lupeni lim inare o comportare constantă au
viştii din Lunguieţii (a căror expe­ dii din regiunea Hunedoara, coriştii Cei care au u rm ărit aceste lul de conducere al com itetelor de
mără 60 de membri şi-a îmbogăţit şi recitatorii casei raionale de cultu­ 3-0. dovedit echipele din Alba şi Sime­ construcţie respective.
rienţă a fost descrisă în carte) şi in întreceri au putut vedea, mai ales la
repertoriul cu cîntece din folclorul ră din Alba lulia au prezentat la se­ in turneul final pentru ocuparea ria. fată rezultatele tehnice : Haţeg Ţinînd scama de sarcinile care ne
cadrul gospodăriei din Siboţ.-Consfă-. echipele de fete, o creştere a calităţii locurilor 1 şi 2 s-au în tîln it echipele — Brad 3-0. Sebeş — Alba 3-0, L u ­ stau în faţă, Com itetul executiv al
nou. Brigada artistică de agitaţie a diul S^o'ii m^diî ..Horişi. Cloşca şi
tui rea' şi-a dovedit din plin eficaci­ C rişan" din Alba lu lia un bogat pro­ jo m iu i. In schimb băieţii, cu une­ din Aloa Tulia şi Simeria. A cîştigat peni — Simeria - 0-3, Hunedoara — Sfatului popular raional Ilia, sub
pregătit două programe noi cu tex­
tatea. (AN1SOARA OLARU, cores­ gram de cîntecc si recitări. Au fost le excepţii, s-au prezentat mai slab, Alba Tulia cu 3-0. Pentru locurile 3-4 Orăştie 3-0. Lupeni — Brad 0-3, H u­ îndrumarea com itetului raional de
tele „î-auzi cum mai cîntă satul" şî Revelaţia tu ru lu i Ia fete a consti­ Miercurea a învins Orăştie cu 3-0, nedoara — Alba 0-3, Haţeg — Lupeni partid, va s p rijin i şi mai m ult co­
pondentă). interpretate cîntecele „P artid iu b it",
„Tn sat a poposit Păcală", iar form a­ „Hora m arilor cîm pii", „Te cînt tuit-o echipa din comuna Miercurea, iar pentru locurile 5-6, Haţeg — L u ­ 3-0. Sebeş — Hunedoara 1-3, Brad mitetele executive ale sfa tu rilo r
• După succesul obţinut la faza in­ ţia de teatru a pus în scenă piesele partid iu bit", etc. şi recitate poeziile reprezentanta raionului Sebeş, care a peni 3-0. — Simeria 0-3, Alba — Orăştie 3-0. populare comunale pentru ca în
tercomunală a celui de-al V ll-le a „Rîsul păm întului" şi „N eam urile". „T ărjj mele" de V. Tulbure, „P a rti­ prezentat cel mai tînâr lot, dar care S-au evidenţiat in cadrul turneului întrecerile finale s-au disputat anul 1964 să fie date în folosinţă
s-a comportat foarte bine N ejustifi-
Numai în lunile ianuarie si februa­ pentru locurile 1-2 intre Alba şi Si­ şi mai multe lucrări, ceea ce va
concurs al fo rm a ţiilo r artistice de a- dul" de M. Beniuc si un fragm ent din caiă, ţinînd seama si de posibilităţi, Domnica Radovsciuc, Dorina Oprea-
rie aceste form aţii au prezentat 8 meria, scor 3-2 (după ce Simeria a contribui la înfrumuseţarea comune­
rratori, unde au luat locul II, a rtiş­ poemul „Lenin" de V. Maialcovsld. a fost lipsa echipei din oraşul regio­ nu, Doina Toth (Alba), Cornelia condus cu 2- 1). pentru locurile 3-4
spectacole dintre care 3 în deplasare. lor şi satelor raionului nostru.
tii amatori ai căm inului cultura) din In încheierea program ului, cercul li- nal Hunedoara. A lipsit de asemenea Pleian, Rodica Stingă (Simeria), Ana Hunedoara — Haţeg, scor 3-1, iar
(IOAN FER C IIIAN U , corespondent).
Almaş-Selişte au organizat un tu r­ teiar şi orchestra de muzică uşoară şi echipa raionului Ilia. Babeş. Stela Ludoşan, Eugenia Ga­ pentru locurile 5-6 Sebeş — Brad, TEODOR VASIU
neu in satele vecine. P rim ul specta­ • Film ul rominesc „Tudor" s-a bu­ a şcolii medii a prezentat un scurt La băieţi, a lipsit doar echipa ra­ loş (M iercurea), şi altele. scor 3-2. preşedintele C om itetului exe­
col a fost dat la Micăneşti. A ici, echi­ curat de un succes deosebit şi în o- program literar-m uzîeal. (M. POPES- ionului Ilia. Iată şi rezultatele teh­ Clasamentul general se prezintă M ult sub posibilităţi s-au prezen­ cutiv al Sfatului popular
pa de dansuri condusă de profesorul raşul Orăştie. Pentru colectivele de CU, corespondent). nice înregistrate. astfel : 1. Alba lu lia 2. Simeria 3. tat echipele din Brad şi Lupeni. al raionului Ilia
atît din partea conducerilor şcoli­
Cui încredinţăm formarea viitoarelor motivă. După aceasta, Ia arăta prac­ Ernest în care mulţumeşte condu­ tito r permanent. Pasiunea pentru ci­ sînt repartizaţi să efectueze in strui­
tit este demonstrată de faptul că
lor profesionale, cît şi din partea
cerii scolii, organizaţiei de partid
tic cele explicate. Apoi. pentru a
numai în cursul acestui an şcolar au
u n ită ţilor economice în care elevii
şi U.T.M. penlru educaţia bună dată
se convinge dacă elevii au înţeles,
devenit purtători ai insignei „P rie ­
elevilor. Ucenicii de aici ca : Mores-
fiecare a fost pus să execute sin­
gur operaţia arătată. Cînd unul din cu loan, Achimescu Octavian. Grosu ten al c ă iţii" 130 de elevi, a lţi 133 rea practică. Se înlîm plâ însă ca
unii m aiştri, tehnicieni sau şefi de
urm înd să treacă în aceste zile prin
Radu, Ştirban Dorel şi a lţii, le pour-
ei greşea, îl oprea, chema toţi uce­
cadre de muncitori calificaţi coastă deficienţa, cum se poale re­ lă m uncitorilor un deosebit respect, (ala com isiilor de examinare. B ib lio ­ sectoare să nu dea im portanţa cu­
nicii în ju ru l lui şi le explica în ce
tecile personale ale elevilor, standu­
venită efectuării practicii în pro­
le ascultă sfaturile, se străduiesc
media etc. Pe măsura însuşirii ce­ continuu să-si îmbogăţească cunoş­ rile de cărţi, serile literare şi altele, ducţie conform programei stabilite,
lor arătate, elevilor li s-a încredin­ tinţele profesionale. Ca urmare, lu ­ dezvoltă la elevi pasiunea pentru să trim ită elevii în munci necalifi­
soare Hîruieu. Rezultatele străda­ ţat executarea unor opera ţi i com­ crările executate de ei au fost de lectură, pentru a cunoaşte cît mai cate. Aşa de exemplu, elevii anului
An ele an toi mai mu/fî tineri se înscriu la cursurile şcolilor n iilo r depuse pentru ca din şcoală plexe, care cereau cunoştinţe pro­ bună calitate. mult. Pentru educaţia muzicală a îl D, operatori pentru acoperirea
prolcsionale, dornici să inve le meseria aleasă. A tit In şcolile pro­ să iasă cadre cît mai bine pregătite, fesionale bogate. M u lţu m iri pentru felul cum lu ­ elevilor în cadrul clubului funcţio­ m etalelor de la Şcoala profesională
fesionale, cil si in inlrcpnnde iile unde sini repartizaţi să execut o se concretizează în zecile de scrisori In acest fel lucrează cu elevi! crează, pentru disciplina de care nează cercul „P rieteni ai m uzicii", din Simeria au fost trim işi să exe­
R perioada dc practică in producţie, elevilor h s-au creat condiţii de m ulţum ire pe care Petru M a r­ şcolii profesionale şi m uncitorii din dau dovadă în tim pul orelor de mun­ in care au fost prezentaţi înaintaşii cute vopsitorii fără să li se spună
muzicii romîneşti George Enescu şi
optime de învăţătură, de lormare a unul boc/at bagaj de cunoşlmie ţiuş le primeşte din îrftreaga ţară celelalte brigăzi. Ca urmare, elevi că s-au p rim it şi pentru elevii M ăr­ C iprian Poi umbescu, urm înd să se ce culoare să aplice şi cum să exe­
cute lucrarea respectivă. La Barza,
Pătrunşi de răspunderea pe care
prolcsionale.
A bine pregătiţii, căutători neobosiţi ai noului, animap ,de dorinţa o poartă pentru formarea viitoare­ cum sînt : Băcilă loan, Josan N i­ gineam Vasiie, Moldovan Nicolae, operelor lui Giuseppe Verdi şi Jo- în grupul de sectoare Valea M orii,
profesionale
organizeze prezentări şi au d iţii ale
ou dnt înlreprindetHor noastre muncitori
$coJi/e
colae, Bărăbaş Liviu, Stoica Vasiie,
Nicula Vaier, de la şefii de partidă
se mai practică încă obiceiul ca ele-
calificaţi,
lor cadre de m uncitori
Popa Petru, Cocioabă Bizante, Ivaş-
de a obţine succese lot mai frumoase In muncă. numeroşi ingineri şi tehnicieni de cu Lucian, Gherman Laurean şi Sabău Aurel. Dârîneă Mîrcea, Zoicu han Strau&s. O rodnică activitate o viL.m ineri a fla ţi în practică să exe­
Viorel, Matei Morar, de la m aiştrii
In şcoli şi in inltcprlnde ri elevii sini instruia, îndrumaţi si la E.M. Barza şi A telierele centrale m ulţi a lţii, au început să stăpâneas­ Romoşan Amoş, Suciu Constantin, desfăşoară şi form aţiile artistice ale cute munci necalificate, lucrînd e-
ajutaţi îndeaproape de cadre de profesori, muncitori, ingineri şi Gurabarza împărtăşesc cu dragoste că bine meseria aleasă, la lucrările Oană Solomon, de la şeful de b ri­ elevilor. M em brii echipei de teatru fectiv numai la transport, fără să
tehnicieni bine pregătiţi, care se ocupă cu răspundere şi pasiune si pasiune elevilor bogata lor ex­ practice reuşind să obţină notă ma­ gadă Ştefan Holasz şi a lţii. au prezentat de curînd cu m ult treacă prin operaţiunile procesului
de calificarea lor. perienţă. Fie că este vorba de in­ xi rnîTT succes piesa „Nota zero la purta­ tehnologic de extracţie. Tot la B ar­
Pentru a vedea mai bine cut i se încredinţează lormatea ca­ ginerul M arin Mihalache, de mine­ re", sub îndrumarea profesoarei za, m aiştrii neglijează instruirea e-
D drelor de muncitori, redacţia ziarului nostru a organizat un raid ta rul Nicolae Sturza, de electricianul Viitorul cetăţean Olga Păun, iar corul şcolii pregăteş­ vine în mod deosebit.
levilor, deşi această sarcină le re­
loan Moţu, de lăcătuşul Emil Dia- Scrisori de mulţumire
te noi bucăţi din creaţia corală ro-
şcolile prolcsionale de la Gurabarza şi Atelierele R.M.R. Simeria.
Redăm mai /os cileva din constatările lăcute. novski, de m aistrul miner, Em il Lu- Pentru ca elevii Şcolii profesio­ mînească.
pea de la Barza, de m aiştrii S ilviu M ajoritatea elevilor Şcolii profe­ nale de ucenici din Gurabarza să Comitetul U.T.M. va trebui să gă­ Răspunderea pentru cele semna­
M ărcii şi Traian Luca, de V ictor A l- sionale de la Atelierele R.M.R. Si­ fie m ultilateral pregătiţi, organiza­ sească forme cit mai variate ca dis­ late revine a tît conducerii exploa­
în
tă rii care nu controlează felul
măsan sau Vasiie
Avrâmescu
şi
ţia U.T.M. din şcoală, îndrum ată dc
Primii paşi anului I efectuează orele de prac­ m ulţi a lţii de Ia atelierele centra­ meria sînt apreciaţi şi stim aţi de co organizaţia de partid, desfăşoară o cuţii pe teme profesionale, organi­ care m aiştrii şî şefii de sectoare se
lectivele dc muncă în m ijlocul că­
tică în sectoarele A telierelor cen­
ştie
zarea unor concursuri „C ine
trale Gurabarza. Şi aici, m aiştrii-in- le, toţi manifestă dragoste părinteas­ rora sînt repartizaţi să execute pe­ bogată activitate cultural-educativă. meserie cîştigă", să iniţieze în tîl- ocupă de instruirea practică a elevi­
In sala mare a atelierului domneş­ stiuctoi'i îi îndrumă îndeaproape că st răspundere faţă de creşterea rioada de practică. Dovadă grăitoa­ încadraţi în cele două forme de în-
te o ordine desâvîrsită. Bancurile pentru ca noile cunoştinţe, strict ne­ v iito rilo r m uncitori calificaţi. re sînt scrisorile de m ulţum ire a- văţămînt. cercul de studiere a Sta­ n i ri cu m uncitorii evidenţiaţi în lor, cît şi conducerii şcolii care n-a
de lucru, menghinele, aşteaptă parcă cesare oricărei meserii, să l'ie cH dresaie conducerii scolii profesionale tutului U.T.M. şi ciclul de conferin­ producţie în vederea lă rg irii orizon­ în tru n it la datele planificate comi­
sosirea m icilor lăcătuşi. Suprave­ mai bine însuşite. de către conducerile secţiilor, şefii ţe. elevii îşi însuşesc noi cunoştinţe tului profesional al elevilor şi al siile de practică pentru a analiza
gheaţi de m aistrul instructor, elevii De la o generaţie de brigăzi si m uncitori. politice şi ideologice. In şcoală func­ educării dragostei pentru meseria modul în care se desfăşoară prac­
îşi iau locurile, îşi aleg sculele, fi­ Cu dragoste Asemenea scrisori au fost trim ise ţionează o bibliotecă cu peste 11.009 aleasă. tica elevilor în producţie.
xează bucăţi de metal în menghine la alta de către şeful de brigadă Frietman de volume, fiecare elev fiin d un ci­ Nu trebuie uitat nicî o clipă fap­
si, după ce m aistrul explică tema, şi răspundere Elevii Şcolii profesionale din Si­ Practici ce nu trebuie
atelierul Şcolii profesionale de uce­ meria sînt repartizaţi să execute La E.M. Barza unii maiştri, neţinînd seama de pro­ tul că elevii pe care îi înstruîm sînt
nici din Gurabarza se umple de Comunistul Petru M arţiuş — şe­ grama de practică in producţie, trim it elevii să execute nu­ să se repete schimbul nostru de mîine. De aceea
serîşnetul pilelor. practica în producţie pe lîngă cele
ful sectorului mecanic dc la E.M. mai bune brigăzi. La secţia l-a lo­ mai munci necalificate. este nevoie să ne ocupăm cu g rijă
Aşa începe ziua de practică pen­ Barza — este cunoscut de electri­ comotive a A telierelor R.M.R, Sime­ Efectuarea practicii în producţie de instruirea lor, astfel ca la in tra ­
tru elevii anului T. Aici, în atelie­ cienii şi mecanicii din exploatare ria, de pildă, viitoarele cadre de este deosebit de im portantă pentru rea în cîm pul m uncii, să fie cît mai
rul şcolii, elevii anului I, în oricare incă de pe băncile şcolii M ulţi me­ m uncitori lucrează în brigăzile con­ formarea v iito rilo r m uncitori cali­
meserie s-ar pregăti, fac prim ii paşi seriaşi buni de la E.M. Barza, Ate­ duse de com uniştii Sever Săbău, Za- ficaţi. Aceasta impune răspundere bine pregătiţi.
spre profesiunea aleasă. M a iştiii- lierele centrale Gurabarza si din harie Scrîndiţă, Petru Muntean şi
instructori cu o bogată experienţă, alte exploatări ale Trustului auru­ a lţii. In secţia eazangerie, elevii fac CONCLUZII -------
le dau primele noţiuni dc lâcâtu- lui Brad, ii poartă o am intire plă­ practică in brigăzile conduse de
seric. Aici în va ţă rum se ţine pila. cută şi un deosebit respect. In cci 12 Niţă Constantin, loan Neamţu, la
Conducerile celor două unităţi industriale s-au ocupat de pregătirea
cum se taie metalul cu fierăstrăul, ani de cînd predă tehnologia mese­ secţia a II-a vagoane,sint îndrum aţi viitoarelor cadre de m uncitori califica ţi. Aceştia au fost repartizaţi să
cum se bate o gaură tn metal. P ri­ riei, protecţia muncii şi alte mate­ de comuniştii din brigada condusă execute perioada de practică pe lingă m uncitorii care slâpincsc temei­
mii paşi aî viitor»lor lăcătuşi, me­ rii, s-a străduit să le împărtăşească de loan Lovasz. Aceste brigăzi au nic meseria, care dovedesc răspundere, dragoste şi pasiune in îm părtă­
canici de mină. mineri, electricieni, elevilor din bogata sa experienţă o experienţă bogată în muncă, ob­
prolesională. şirea bogatelor lor cunoştinţe pro Cesionate. Totuşi, s-a constatat că
lăcătuşi-mecanici, monloi i sau su­ ţin lună de lună rezultate frum oa­ unii m aiştri, şefi dc brigăzi, ii folo sesc pe elevi la diferite munci, ncca-
Cunoştinţele teoretice pe care e-
dori, trec prin ateliorul-şcoalâ. unde levii anului III le primesc în clasă, se, sint evidenţiate în întrecerea lificate, nu Ic împărtăşesc din cu noştinţclc lor. O rganizaţiile de
maişti ii-insti tictori loarhim Bănici, Ic aplică apoi în practică tot sub socialistă. M uncitorii care fac parte partid, conducerite u n ită ţilo r industriale, trebuie să ia măsuri penlru
loan Anea, Teodor Iga şi Ştelan Ni- îndrumarea profesorului Petru Mar- din aceste brigăzi, m ajoritatea mem­ curmarea acestor m anifestări. Dc asemenea, controlul asupra felului
cnlac le dezvăluie tainele meseriei. bri şi candidaţi de partid, stăpinesz cum îşi execută elevii practica, de cine şi cum sînt îndrum aţi, tre­
ţius. Pentru o cît mai bună exem­
Bun* d-)tat pentru executarea unor plificare. lecţiile mai d ificile sini bine tainele meseriei, le îm părtă­ buie intensificat.
lucrări simple de lâcâtuşerie, ate­ organizate la locul de practică, în şesc elevilor cu drag experienţa lor. Elevii de azi. sint m uncitorii calificaţi dc mîine. Dc felul cum îi
lierul le oferă elevilor posibilitatea faţa m aşinilor si utilajelor. Aseme­ In brigada condusă de comunistul instruim , cum ne preocupăm dc calificarea lor, aşa îi vom avea, aşa
să aplice in practică cunoştinţele nea lecţii au fost ţinute cu prile ju l loan Neamţu, l-am în tîln it pe m un­ vor lucra. De aceea, pregătirii lor trebuie să i se acorde o permanentă
teoretice căpătate în orele de curs. cunoaşterii maşinii de încărcat, a citorul Viorel Cărpinişan care le ex­ atenţie, să se ia din tim p toate m ăsurile pentru ca instruirea elevilor
Pe lîngă aceasta, pentru executarea compi csoareloi ş.a. Lecţia care a plica elevilor Nicolae Basarnbă şi să decurgă în condiţii cît sc poate dc bune
unor lucrări mai complicate, cit şi avut ca temă cunoaşterea şi func­ llie Ampotnţan felul cum se de­ MAISTRUL: Azi lucrezi la transport! S. POP
pentru însuşirea temeinică a prim e­ ţionarea compresorrelor, de exem­ montează, cum se repară şi se asam­ ELEVUL: Păi... şi ieri lot ta transport am fost... L DEMETER
lor cunoştinţe de electricitate, elevii plu, s-a ţinut la staţia de compre- blează ţevile unui cazan de loco­ MAISTRUL: N u-i nimic. Acolo /ucrezi 5/ mîine I \