Page 4 - 1964-03
P. 4
Pag. 4 Drumul socialismului Nr. 2834
- . .Ts=--.. - i ^ - = ------------ = a w ■fftunr
Floren|a
In jurul problem ei C ip ru lu i
Lucrările Conferinţei internaţionale
a tineretului şi studenţilor pentru NICOSIA 29 (Agerpres) — acest fel va fi contracarată de Gre
Poliţia cipriotă a început recruta cia'.
Agenţia France Pies.se relatează
dezarmare, pace şi independenţă naţională rea de voluntari pentru completarea că o reuniune ministerială, la care
rîn d u rilo r ei pinâ la 3 000 de oa
meni, in conform itate cu ordinul dat au participat generalul Ripilis, şe
KLORE.NjA 20 (Agvi pi vs). trei medii şi au arului <a trebuie zilele trecute de preşedintele Ma- ful stalului m ajor general si am i
Lo l'l <>:•<* m ţi* ro n h iiii.i lu cră rii'* continuate eforturile in vederea de karios. ralul Avgheris, şeful statului m ajor
( ’o n lt'i in ie i in ie i n;«ii«»n;il«r a lin c re tn - zarm ării. Agenţia Crame Pres.se anunţa că naval, a* luat in discuţie problema
înaltul ( omisai englez, ud-înterim , „stă rii de luptă" in care au fost
11ii si s tik li'ii! i'o r pentru «le/arm ai e, L« 28 februarie. pi eşedinlelti:
pure şi independenţă naţională. Iu (Vuitei iuţei i-a fost îum inat mesa jul Pickard, u fost p rim ii de preşedin puse mai m ulle unităţi greceşti în
cari* p a rticip a d cle ^n liî ale o rg n n i/a - adresat Conferinţei de preşedintele tele M ak.nius în urma publicării lega tu că eu situaţia din Cipru.
in ziarul cipriot „M uchi" a unei in
ţîiîo i d<* tin e re l şi stud(*nţ«‘Şi i din
C onsiliului de M in iştri al R R. Ko- form aţii cu p rivire la existenţa unui
peste 30 do ţă ri Kepivz* u im iţii \e - n*iiK*. Ion Gheorghe Maurei*. Mesa plan in vederea asasinării preşedin ATEN A 29 (Agerpres). —
no:'uel'*i, C eylonului. Senegal u liii, ju l a fost difuzai participanţilor, telui cipriot. La ,29 februarie m ii de studenţi
Ghanei. M a rii B rita n ii, V. H. S. S., (are l-uu prim it cu m ult interes ★ greci au organizat în faţa U niver
A rg e n tin e i şi ai a ilo r Sări, curo un (Textul mesajului s'e publica in pa SALO NIC 29 (Agerp.e.s). — sităţii din Alena o demonstraţie in
apărarea integ rită ţii teritoriale a
lu a i ( uv io tu l la C o nferinţă, un s u b li gina l-a). Agenţia Tram e Rresse anunţă că C iprului. M anifestanţii purtau pan
niat că dezarm area ş> pacea an o vinci i Uiipă-amia/a a av ui loc la
In reportajul consacrat lin ia rilo r carte pe care se putea citi lozinca :
sVl insă legătură u i independenţa na Conferinţei, vi arul „C n ita “ a rela Salonic o nonă manifestaţie în s p ri „Dreptate pentru C ip ru -. La sfirsi- I N D I A : Vedete parţială a oţclănilor de la Bliilai.
ţională. In (m ilită rile lor, «lilei iţii jin u l C iprului la care au participat tul m itingului m anifestanţii s au în
tat despre prim irea călduroasa făcu
v o rb ito ri au a firm a i s p rijin u l la rilo r tă de către participanţi mesajului a- ă 000 dc studenţi de Iu cunversita- dreptat spre ambasadele M arii B ri
lea din acest oraş Studenţii s-a.i
lo r pentru T ra iu lu i cu p riv ire la in (ircsut de preşedintele C onsiliului de îndreptat spre consulatul american. tanii si S.U.A. unde au organizat un
m iting.
terzicerea exp erienţelor nucleare iu M iniştri al R. R. Homine. Im portante contingente de poliţie ★ Tratative pentru soluţionarea paşnică
sosite la faţa locuiţii au barat d ru
mul studenţilor care încercau să IST AN HUI. 29 (Agerpres) —
pătrundă în clădirea consulatului. Agenţia l ia m e Rrexse anunţă <â
Plan de colaborare culturală In cui’Mil ciocnirilor, trei maniles- 9 nave m ilitare ale flotei a Yl-a a problemei malayeze
tanţi şi un agent de poliţie au fost americane din Mediterana sini aş
sovielo-chinez răniţi. * teptate să sosească in portul Ista li Tim p de 7 zile, la D jakarta, au prinse (Ic prin ţul Noindom Sninuk, C’are sînt perspectivele viitoare
hni într-o vizită de cinei zile.
Comunicatul final al tratativelor
A TEN A 29 (Agerpre*»). — ★ avut loc tratative intre preşedintele şeful statului cambodgian. Ţinutul lor convorbiri ?
al
lvbornan. m inistrul de externe
MOSCOVA 29 (Agerpreş). prevede schim buri iu domeniile cul Corespondentul agenţiei Keuter Indoneziei. Sukarno, şi preşedintele
După cum anunţa agenţia TASS, tu rii. artei, ştiinţei si şcolilor supe anunţă <ă m inistrul de externe Ko>- AN K A R A 29 (Agerpres). — I ilipinelor, Macapagal. Scopul lor a Tallandei, precum si dc Robei t Kc- bilaterale din această să piatra nă de
la Djakarta nc lasă să întrevedem
Agenţia France Presse relatează
ir.tre 23-21* lobruat ie la .Moscov a tui rioare. in domeniile <>c ro tirii sănătă topolas a declarai ambasadorului < ă la 29 februarie a înc eput ev acua fost găsii*ca unei eăi paşnic e* de so nnt'dy, m inistrul dc justiţie al noi şanse de reglementare a con
avut loe tratative cu privire la co ţii si sportului, precum şi schimburi turc la Atena, tlkin. că ..Grecia nu luţionare a diferendului apărut in S.U.A., au avut, după cum sc* siie.
laborarea culturală dintre 1 It.S.S. ii.liv uniunile de creaţie ale ambe va tolera o intervenţie m ilitată tu r rea din Cipru u fa m iliilo r nliţcrilo'* Asia de sml-est după crearea Fe un rezultat pozitiv, lin u l urmate do flictului. Mai iu tii, cei cloi preşedinţi
şi subofiţerilor contingentului turc
si R R Chineză uc anul I9M. lor ţari c i in Cipru. Orice acţiune turca de xtii’ ionat in insula. deraţiei M ala'ezc. iv ii agerea cond iţiilo r prealabile puse au căzut dc acord să-xi trim ită m i
niştrii dc externe la in tiln irca din
I ii tim pul (rula li velur părţile au Planul a fost semnat din pat tea I'â rc rilc celor doi preşedinţi sini de guvernul Federaţiei Malayeze " martie de la Bangkok Preşedin
sovietica de !gor Mrdvedev, vicepre cuprinse in rom iim ealnl final dai pentru a participa la conferinţa tr i
lacul bilanţul legai u rilo r culturale tele Sukarno l-a asigurat pe pre
sovieio-chitte/.c pe unul 1 Utili şt nu şedinte ul C om itetului de stat al publicităţii vineri. E otrivit acestuia, partită la nivelul m iniştrilor dc ex şedintele Macapagal de dorinţa gu
l ’.H.S.S. pentru legaturile f'iilturale părţile au căzut de acord sa folo terne şi pentru înc etarea inc ideiite-
elaborat planul de colaborare cul- In Consiliul de Securitate al O.N.U. vernului său de a respec ta acordul
tu ţările străine. îur din pai tea chi sească din n»>n calea trataiiveloi inr la frontiera cu Indonezia, clin
I ural* dintre l ’m linca Sovietica si or/.» de Pun 'f/i-la . ambasadorul concretizată în propunerea cu p ri insula Kalnnanlan. cu privire la încetarea incidentelor
H. P. Chineza pe anul UMIL Planul It P. Chineze m ll.ll.S.S. NEW YORK 29 (Agerpres). — Consiliul dc Securitate, a subli vire la o iiu iln ire la nivel innll in După cum n reieşit la in tiln irca la frontiera cu Malavczia, interve
In şedinţa din 29 februarie a niat ir» încheiere K vpriann, trebuie nit la ultim a în tiln ire dc la B.mg-
C onsiliului de Securitate prim ul a sa adopte o licitările care sii ceara tre conducătorii celor trei state, la de la Ihmgkok, dc la m ijlocul lum i kok Mai m ult, s-a reafirm at d o rin
luat ciiv in tiil reprezentantul U R S S., respectarea in tegrităţii teritoriale care sj se ajungă la un acord privind februarie, intre cele trei părţi exis ţa d° a se depune eforturi pentru
Dezbaterile miniştrilor de externe N.T. I Vdorenko. care a IViciu o scur şi a independenţei C iprului şi re incclarea conflictului izbuc nit o dală ta divergenţe substanţiale, in spe '■a încordarea intervenită în rela
ta declaraţie. El a protestai îm po nunţarea la folosirea forţei împo eu înfiinţarea federaţiei Malaxez-*. cial in legătură cu problemele teri ţiile lor cu Malayezîa să fie în lă
Problema soluţionării acestui con
turată pe calea negocierilor. în ca
ai ţârilor africane au intrat in faza finală triva atitu d in ii delegatului Turciei triva lui. După acrea, forţele O.N U. flict a constituit in ultim ele luni toriale. Filipinele au form ulat nu o drul unei în tîln iri trip a rtite In n i
vor putea sosi în Cipru.
care, la şedinţa anterioară a Con
siliului l-a calificat pe m inistrul afa La încheierea şedinţei reprezen obiectul unei intense activităţi d i dată cererea de a i se acorda ei le- vel înalt. Scopul po liticii lor, sub
I.ACOS 29 (Agerpres). — uliu de u se elociu.i o ancheta in cerilor externe al C iprului drept re plomatice in mai multe capitale clin itoriul Sabah (Romeo de Noul). liniat în mod deosebit «le rom uni-
Conferinţa m in iştrilo r de externe legalul ă cu evenimentele din Ru tantul U niunii Sovietice a cerut re s'id-CMul Asiei. Ln Tokio. Manila. Indonezia cerc ca populaţia din te-
ai ţă rilo r ali n ane se apropie de s lir- anda. prezentant al unei singure comuni- prezentantului Turciei sa răspundă, > iIoi iile din norul insulei Kalîm an- rni. este transpunerea în viata a cu
Raiirknk. Rnom Renh si ultim a oară
noscutului plan
„M aphilindo"
de
in slîrsit, dacă guvernul sau va de
sit. Unele din comisiile şi com ite P o trivii relatărilor agenţiei Fran laţi din Cipru clara că va respecta integritatea ic- la Djakarta s-au succedai m iîln iri tan să fie (onsultalîi în mod rnres- creare a unei c onfederaţii in care sâ
Hauf Denkiash, reprezentantul ci
tele înfiinţate de conferinţă pentru ce* Pressc, comisia a reţinut propu liio ria lă si independenţa C iprului. ţvunzătur. pentru n se eonsl.P.a dacă
examinarea ordînei de zi şi-au in nerea de a se avertiza Marea ltri- p rio ţilo r turci, a rostii o cuviniare la nivel m inisterial, sau la nivehil doreşte să i‘amină in Federaţia M t- fie incluse Indonezia, Filipinele şi
cheiat activitatea. Recomandai ilt* lame c n în c azul în care v a arorcli în care a criticat faptul că preşe La această întrebare reprezentan şefilor de state Comunicatele pu lavezâ. C'u mate d ificultăţile, în fi Mala» eziu.
elaborate in comisii şi comitete vui independenţa Itliodesiei de sud In dintele Makarius nu a acceptat pla tul Turciei a răspuns ca guvcrn il blicate la sfîrsilol t u t u r o r c o n v o r b i nal cei trei m iniştri dc* externe — Cu ionic* nreMeîi, in conferinţa
ţi supuse spre aprobare şedinţei condiţiile m enţinerii actualului re- nul anglo-amet ican p rivito r la tr i său esiiî una clin părţile garante, rilo r au arătat posibilitatea unei so filipinez, indonezian si malaxez. — de presă, la plec vrea de la D ja
miterea in Cipru a unor forţe de
plenare u conferinţei. i xim rasist, ţările africane vor rupe semnatare ale acordurilor privind lu ţii pe «alea tratativelor. In acest m i hotărîl să se reintilneasc ă clin karta, preşedintele Filipinelnr, Mn-
In ce priveşte conflictul de fron relaţiile diplomatice cu ea poliţie ale N'.AT.O. Totodată, el a C iprul si isi va îndeplini obligaţiile sens. (‘fo rtu ri considerabile depun nou la ILutgkok. A ţii guvernul ma eaoagal. a arătai câ „problema c ri
tiera dintre Somalia şi Ktiopia „Co P articipanţilor ia conferinţă li s-a afirm at că cip rio ţii turci „nu se vor asumate prin acest acord. state si personalităţi «are s-au ofe layc'Z eît si <ele ale F ilipinelor şi zei malaye/.e este «lific Dă şi comole-
m itetul celor )!>’“, care a examinat remi-s o petiţie semnată de Ger- împăca niciodată cu situaţia de m i Examinarea problemei <iprmie va rit să medieze in conflictul dintre xă". ((*(*.-) <•(*, a subliniat el. ne l’are
această problemă, a adoptat reco m.iin Mba, om politic gabonez. care noritate naţională". continua la următoarea şedinţă a f ederaţia Mala'e/.a pe de o parte Indoneziei au văzul de acord «a n- să aliirnam că „soluţionarea ei nu
mandarea cu cele două părţi sa-şi a demisionat săplamîna trecut.» din S. K vpriann, m inistrul afacerilor C onsiliului de Securitate care va si Indonezia şi F ilipinclc pe ele altă ecastâ nonă în tiln ire să albă loe la »*stc pica uşoara'.
reglementeze litig iu l de comun funcţia de sec i «tar general adjunct externe al C iprului, a spus in cu- avea loc la 2 martie. p ute. A cţiunile de mediere între- H martie. .MARIA CAt ANLSCU
acord prin tratative bilaterale, m^n- al Im u n ii Alro-Malgaşe. in care vintul său ca este necesară audieren
ţm ind in vigoare im etatea locului protestează îm potriva intervenţiei mai m ultor cetăţeni dc diferite na
Cu examinarea acestei probleme* trupelor franceze io Cabon. ţional itaji din Republica C ipru pen Demonstraţii de protest în Argentina
C om itelui celor 1II şi-a încheiat lu C onferinţei i-a fost adresat nu tru restabilirea adevărului in Con Procesul din Dallas
crările. mesaj din pRiiea Con.siliuloi Mon siliu l de Secui itate. împotriva bandelor fasciste
Comisia poli liră a dezbătut sim dial al Păcii. In mesaj sini salutate „Reprezentanţii occ identali in Con — Apărarea a încercat pentru ultima oară să recuze
bălă problema situaţiei din Kutuida. eforturile ţă rilo r africane pentru siliţi, au redus întreaga problemă un candidat jurat DLIiNO S AIRES 29 (Agerpres). — îm potriva a ctivită ţii teroriste a ban
tinde, după cum se suc. au avut lor asigurarea păcii in Africa şi în în cipriotă la trim iterea de foiţe in I ii oraşul Itosario, unde elemen delor fasciste La funeralii au p â rti
grave incidente intre cele două pă treaga lume. Consiliul Mondial al ternaţionale in care sini interesate, — Ruby a primit autorizaţia de a gira afacerile te fasciste din organizaţia „ra m a ei pat conducători ai Confederaţiei
turi ale populaţiei : hainişi si bahu- Păcii, sc arată în mesaj, e.ste con a spus in continuare Ivyprianu, uî- ră ' au asasinat «Ini coiulucaloii ai Generale a M uncii din Argentina
tu. Iu fala comisiei se al'lă două vins că lupta pentru eliberarea po l inel probabil ca guvernul cipriot cabaretelor sale
propuneri : una de u se crea un co poarelor africane aflate încă sub a adresat Consiliului de Securitate sindicatelor din Argentina, au avut precum si ai altor organizaţii sin
m itet de ajutorare a refugiaţilor jugul colonial se va încheia cu vic rngâminiei.* concreta de a ocroti D A LLA S 29 (Agerpres) — Pe de altă parte s-a anunţat că loc funeraliile victim elor accsltii a- dicale* sosiţi din întreaga ţara.
ruandez.i din ţările învecinate, ia-* toria Inc deplină. C iprul de prim ejdia miei intervenţii In şedinţa din dupâ-aminza zilei im tribunal local a redat lui Jaclc lenliit. După cum relevă corespondentul,
m ilitate clin partea Turciei si de a de 28 februarie a audierilor proce Kiihv autorizaţia dc a gira afacerile î i|»â cum relatează coresponden numeroase organizaţii obşteşti din
«para independenţa si integritatea sului lui J jc k Ruby avocaţii aces cabaretului său „Vcgas Club", căre tul din Ituenos Aires al agenţiei Argentina au dat publicită ţii decla
Al Vlll-lea congres al ţăranilor din R D.G. truilnrială a C iprului. Dacă Consi tuia au invocat pentru a 15-a si u l ii fusese retrasă imediat după ares raţii in care cer pcdeosirca aspră a
liu! de Securitate işi va îndeplini tima oara privilegiul lor de a re tarea sa Kuh.v a reuşit, dc aseme IVcnsa Latina, funeraliile celor doi m em brilor organizaţiei fasciste „T n-
SCUWERI.N 29 (Agerpres) — ciliului de Stat al R.D. Germane a datoria şi va satisface rugămintea cuza un candidat jurai ţâra indica nea, să găsească un cumpărător pen conducători sindicali s-au transfor ( tiara", vinovaţi «le asasinarea celor
La Schwerin işi deslaşoara lucră prezentai un raport in legătură cu C iprului, parca pe insulă vu fi re rea motivelor. Judecătorul lîrovvn tru celălalt cabaret al său „Carou- mat intr-o demonstraţie de prnlcsţ doi lideri sindicali.
rile Congresul al VIII-lei» al ţăra aplicarea in agricultura socialistă a stabilită, iar o dală cn restabilirea a lin ia rii in«â să acorde* apărării alte scl', iar suma obţinută va fi văr
n ilo r din R.D. Germană. La Congres sistemului economic de planific ace păcii iui vor li necesare forţele in Irci privile g ii suplim entaic. sată avocaţilor săi Principalul său
participă peste 2 000 de delegaţi al şi conducere a economiei naţionale. tei naţionale. Apărarea a lin u l să epuizeze toa Incidente grave la Santo Domingo
cooperativelor agricole de producţie avocat, M clvin Belii, a anunţai că
din R 13. Germană, precum si dele te privilegiile sale pentru a sp rijin i, intenţionează să închirieze la l)n- SANTO DOMINGO 29 (Agerpres) rită ţile dominicane, s-au îndreptat
gaţii din II P. Bulgaria. )I S Cehos in caz dc apel, teza sa că este im llas o casă pciiCru perioada procesu Agenţia Associaled Rress relatea spre monumentul condm ă to rilo r
lovacă, H P. Polonă, II P. Ungară si Conferinţa de presă a lui Johnson posibilă alegerea unu» ju riu im par lui. care. după aprecierile sale, va ză ca la Santo Domingo s-au produs mişcării dc independentă naţională
Uniunea Sovietică Delegaţia K.P. ţial la Dalla.s in condiţii normale. dura 3-t săptâmini. grave incidente cu p rile ju l celei dc-a pentru a depune coroane de flo ri.
Homine este condusă de iov Emil W ASHINGTON 29 (Agerpres). — conflict, dar a precizat în acelaşi 120-a aniversari a independenţei
Balom iri, vicepreşedinte al Consiliu Rresediniele S.U.A., Lymlon John tim p : „N oi un ne vom lua anga I'o litin a atacat pc m em brii delega
lui superior al agriculturii son, a ţinut sîmbătă o eonlerinţâ d * jamente prelim inare fală de o ţară Atmosferă sumbră la Saigon Republicii Dominicane. Delegaţii din ţiilo r, lăcînd uz «Ic gaze lacrim o
W alfer Ulbric Iu, prim-sec retar ul presa radiotelevizată in cadrul că ci» care nu întreţinem relaţii diplo partea Federaţiei studenţilor uni gene. Doua persoane au fost rănile,
C C . al P.S.UG., preşedintele Con reia s-a ocupat de unele probleme matice". A rât nul că există multe SAIGON 29 (Agerpres). presa americană asupra com portării versitari şi a» M işcării H iunie, care poliţia a efectuai un marc număr
ale politicii externe şi interne « probleme în lume care afectează trupelor guvernamentale au fost re a fost pusă in afara legii dc auto dc arcstaii.
S.U.A El a anunţai ca a num it pt* pacea mondială. L. Johnson a subli După bătălia caic a avui loc la
W illi.im Bundv in func ţia de sec t"- mat ca „e>i(.‘ optim ist" „Cred s ili 20 şi 27 februarie la l.ong l)inh, in sim ţite in mod penibil in capitala
Emisiuni radio-telefonice tar de stat adjunct pentru proble te*! că popoarele lum ii doresc parca delta flu viu lu i iMelmng. a cărei am sud-vietnameză".
ploare a devenit cunoscută abia a-
mele asiatice in loc ul lui Rogei* llilx -
P otrivit relatărilor ziarului „ N e w
prin intermediul man c'are a demisionat xapiamina mai m ult dec it oric e altc eva'. T ot «uni, la Saigon domneşte, după cum York Times", in tim pul acestei bă
odată, el a arâiai <n S.U.A. inten
satelitului Echo—2 ecesila. Bundy a fost piuă in j)re ţionează să contribuie* la .succesul reiatea/ă agenţia France Presse. o tălii un batalion de p u rli/a n i a reu IN T E R V IU R I UN PACHEBOT IR A N S FO R M A T
zent m inistru adjunct al apărării apropiatei Conferinţe mondiale pen atmosferă sumbră. „V ite jia dc «are şii sa rupă încercuirea u n ităţilor gu DESRRE J. KENNEDY T.N STUDIO C IN EM ATO G RAFIC !
MOSCOVA 29 (Agerpres). însărcinat cu problemele serviciilor tru comerţ şi dezvoltare de la Ge o dat dovadă batalionul dc partizani, vernamentale, „prorocind confuzie
După cum transm ite agenţia TASS, de inform aţii. neva. „Noi sîntem interesaţi, a spus serie agenţia, aprecierile prea puţin în rindul forţelor guvernamentale, <l<* W A.S////YGTO-V 20 (Aticiprcs). - PA IIIS 29 (Aticipreş). —
Ia 28 februarie s-a încheiat prima Relerir.du-se la situaţia din Viet Johnson, in înlăturarea barierelor plăcute lăculc vineri dimineaţa dc p aliu ori mai numeroase decit cl“ In unii \ iilo ri p oin vii presei a- Pentru prima oară in istoria ma
din calea com erţului m ondial'.
serie de legături radio-telefonice namul de sud. preşedintele a decla tncricunc, nrmea/ă să hc rine I şi a cinematografici, un pa
chebot va li tunslotm al in studio
prin Cosmos pc distanţe foarte mari rat că aceasta „este foarte gravă'. itafc l>e banda citeva sute de in
In acelaşi timp. e) s-a pronunţat cu terviuri despre John Kenncdy, tos cinematografic. O echipă de cineaşti
in tre Observatorul „.lodrel Bank" şi fermitate* îm potriva unei n e u tra li tul preşedinte al S.U A., cu numeni Irancc/t, condusă de icriî/.orui £-
obsci-valorul sovietic din Zim enki. zări posibile a acestei ţâri. Cu p ri politici din America şt dm alte lân. Uuard Xotinato, va pleca la b mar
In cursul zilei de 28 februarie au a- vire la situaţia din Cipru, el a spus CU nule şi to h h o ta p n i aptopiaii ai tie spre Pireu unde va inccpc fur-
vut loe citeva emisiuni radio-telelo- că Statele Unite „sin i adine îng rijo acestuia. Hen/ilc \ or li prcilatc in naica lilm utui „ Vinuloarc dc oa
tuce prin interm ediul satelitului rate si consideră că situaţia este păstrate „ 0ib/to/c< ii memoriale meni'.
„Eeho-2" in cursul cărora specialiştii foarte serioasă". P otrivit spuselor Kcnrtcdy", </e la Uiu\ ersilutcu Hat- Printre protQfioni.Şlii acestui film
Irunccii
englezi au transmis cuvinte inre- sal»». S.U.A. „vo r lace orice efort vani. sc altă cunoscuţii artişti Francoisc
Paul liclmondo,
C ist rate pe banda de magnetofon şi posibil pentru a se găsi o soluţie. In prima clapă \ or li tnrcqisfrafc Jean
Kăxpunzind la o întrebare privito a J7j dc interviuri u i personalizaţi Di ion, Michclinc Ptesle, Jean Clau
Încetinite de opt ori. Experienţa a dc h Cono Albă şi Cotu/tcs ca c de Btiuly
re la relaţiile dintre S.U.A. si Repu
fost făcută pentru a se verifica po vor impârlăşi am intirile lor despre
blica Panama, Johnson a declarat
sibilitatea sta b ilirii unei legături te John Kenncdy. In lunudoctclc hei O N O U A COPRODUCŢIE
<â nu a fost realizat, încă, nici un ctaiie vor ucotda interviuri membrii s o v ie t o - i t a l i a n A
lefonice directe prin Cosmos între
acord în tratativele purtate pină lamiliei. adepţii şi adversarii lui
diferitele puncte ale planetei noas politici, şeii dc slute şi oameni pu
acum in aceasta problemă. El a Scriitorul sovietic Serqhci Smir-
tre. Din cele JI cuvinte engleze blici din străinătate care l-au în novt a annnfal intr-o discuţie cu
spus câ S.U.A. sînt gaia să discute
transmise, oamenii de ştiinţă sovie problemele care ar putea permite născut personal pc delunclul pre ziariştii italieni că In \ iilo m l apro
şedinte. In aceste interviuri vor ti piaf .sc v«( inccpc lui narea
mu'i
tici au reuşit să descifreze opt .sa se găsească o soluţie a acestui oqlindile şi o sci ic dc evenimente coproducţii dulo-suvlelice Filmul
deosetiit dc importante caic au avui \a liolu despic Fcntlor Poletaev.
loc in timpul preşedintei Ini John soldatul so\ ichc cuie a luptai sub
Kenncdy. numele de „ Fcodnr" in rindufile
rezistentei din raiiunen Ln/u/a şi
Deschiderea Tîrgului Internaţional de la Leipzig REOi TORENŢIAEE a /os/ decorul cu medalia tic uiu
IN PO R TU G ALIA pentru virtute militară.
LPAV7JG 29 T tim işu l speria/ Ar/er- pompe 5î coniprcsoare, maşini texti
p»cv (7. V .w a ro tra n sm ite :
le, armături şi articole de menaj. In 1.1 SABONA 20 (Agcrpics). — O CARTE ÎM PO TR IVA
Simbolâ r/upo-anuază o nvtti loc
Io /.eîpz/o leslivituieu deschiderii alura de aceasta, pe un teren de apro- In ultimele două supiamini acu LU I SA LAZ A lt
T irqtilui International de p.'/niăvară simafiv 2.000 m.p. sinf expuse u/t- pla horlugaUei s-au ohăhil puter
Au pat t ici pal peste I 000 de oaspeţi taje si instalaţii pentru industria pe nice ploi Inicnliule. Ca i itinutc o De un deosebii s u rie x se hticuiă
acestor intemperii, cea mai nune in Porliniaha o carte a Ini l'ta iK is*.
tepre/cniind cete 63 de lân p â rliţi- trolicră. maşini şi utilaje pentru con- parte a tc.ginnii urţricolc Hibalein Cunha Icni. iust prim munstm ai
punte la ti'<i. Din pa: le a H /*. Do siru tlii. tractoare şi maşini aqncolc. sc altă sub apă. Agent ia Frair c Portugaliei şi losl economist de
mine puriicipâ o (leht/afic (on-l isa •• locomotor) electrică Diesel dc frcsse telul cozii cd numeroase (ăi trunlc. In această carte, inhtulaio
dc inq. Constantin Kâatfâ, adjoiut 2 100 ( p..\-aţ/oane dc cale letală. de comunicaţie sini inundate, nu .Jlusoes Nlai olm/s" {„Ilu zii ma
wai şoseaua naţională care leagă
al m iniM riihii Industriei Constau ti- flrn n h lica Populai a Homină. exnu- Usabona de oraşul Santarem a ui cabre"). auloiui atacă \ lo.'enl dis-
dot de btaşmi. ne, de asemenea, o puternică şi /no. mas desi fusâ circulaţiei. Oraşele latura lui Sala/ar.
In ciinta persecuţiilor poliţieneşti
!'u\ ilivitu l U l\ Homine expune nu- denia in s lu lu lir de to ra j u că icî lu tlă C ha mu st u şi Bena\ e/itc sini »/.«>- împotriva autorului şi «» «ărfu.
mr.iuuse produse indnsltiulc, plinite urc o inâlfhne de 53 rn. Instalaţia VIETNAMUL DE SUD : De taşamente de partizani, a căror activitate sc intensifică lot mai bile Deşi nu s-au inre<pshal v r> „Ilu zii macabre", pusă in vin/.nţe
cate mnşini-unelle, elccltom olnat*, rare are o qieutale de 3f>0 tone, poate mult, provoacă mari infmigeri trupelor guvernamentale. tunc omeneşti, puqubclc materiale la In lebmuric, s a v iridul in i n-
maşini itentru prelut tarea lemnului. efectua săpături pină la 5.000 m. IN FOTO: Trofee capturate de partizani: arme din S.U.A. sini considerabile. trciiim c in ci/cvo ore.
R" ' d t|“ 1 ” *"• 6 ». '**» • *2 /4 15 85, 20 74 p liliU In o:..ner.« conlorm op.obiri, Duccl.ei Gcnecilc P.T.T.R ni 26X328 din 6 noivuibi.n 19-19. - T .porul. Inliepcindcien l'oliy.o(icO Huac<l<Mio Dc-va
I .«■(.