Page 40 - 1964-03
P. 40
Nr. 2863
! Pag* 4 Drumul socialismului
Comunicaţii! comun
poiono ~ finlandez
V A R Ş O V IA 11 (Agerpres). şi totală poale elibera lumea de spec
După cum transm ite agenţia P.A P , tru l distrugerii şi poate garanta ome
la 10 m artie, in încheierea vizitei o- n irii o pace trainică*', subliniindu-se
liciale în Polonia a preşedintelui F in in acest sens necesitatea de a se pu
landei, U Kekkonen, a fost dat pu ne eâpăt cursei înarm ărilor. Ei con
b lic ită ţii un comunicat comun p ri sideră că sînt de dorit şi sint posibile
vind convorbirile preşedintelui Re acordurile privitoare la măsurile par
Tratativele pentru dezarm are de la Geneva p u blicii Finlanda cu conducătorii po ţiale care ar accelera procesul de
In ju r u l c r i z e i c i p r i o t e lonezi, cu p rivire la probleme in te r dezarmare.
Comunicatul subliniază, de aseme
Cuvîntarea ® Răspunsul preşedintelui Maicarios la apelul lui U Thanf naţionale tare interesează ambele nea. im portanţa com erţului interna- -
părţi.
C onvorbirile, subliniază comunica ţional pentru lărgirea colaborării
tov. Vasile Dumitrescu @ C iocnirile au scăzut în intensitate tul, au scos la iveală asemănarea din paşnice, pentru cauza destinderii.
N IC O SIA 11 (Agerpres). — France Presse că aceştia respectă în tesc câ, în virtutea tra ta tu lu i de ga tre punctele de vedere în principale In ce priveşte relaţiile dintre Polo
GENEVA 11 (Agerpres). — mină nu este de acord cu propune La Nicosia a îosL dat p u blicită ţii tocmai pauza inlei*venită luni dupâ- ranţie, Turcia îşi rezervă dreptul de le probleme privin d întărirea păcii nia si Finlanda, ambele părţi au
Luînd cuvîntul în şedinţa din 10 rea americană privin d „îngheţarea44 m arţi răspunsul preşedintelui Malca- nmiază, aşteptind rezultatul tra ta ti a interveni. Agenţia U P .I. anunţă câ ş; securităţii internaţionale. constatat cu satisfacţie că ele se dez
m artie a Conferinţei pentru dezar num ărului şi caracteristicilor m ij rios la apelul adresat Greciei, T u r velor care au loc în momentul de unităţi turceşti, aflate în Cipru, s-au „Cele dou.ă părţi au subliniat ne voltă in s p iritu l stim ei reciproce si
mare a celor 18 slute, Vasile D um i loacelor de transpurl a arm ei nu ciei şi C iprului luni de către secre faţă la Nicosia la nivel înalt. deplasat m iercuri spre Nicosia cesitatea prom ovării consecvente a prieteniei, că ele servesc intereselor
tarul general al O .N .U , U Thant.
trescu, reprezentantul R P Romine, cleare. In răspunsul său la ace.sl apel, pre O situaţie încordată continuă să Din Stokholm se anunţă câ guver p o liticii de coexistenţă paşnică d in ambelor ţâri.
a declarat că in ce priveşte aborda Referindu-se la propunerea occi şedintele Mukarios arată că îm păr domnească în localitatea Malia, în nul suedez a propus ca Suedia să tre statele cu sisteme politice d ife Preşedintele Finlandei, U Kekko
rea problemelor dezarm ării, în esen dentală privind reducerea procentua tăşeşte in întregim e părerea secre apropiere de oraşul Limasol, unde pună la dispoziţia O N.U. o unitate rite, precum şi a respectării depline nen. l-a in vita t pe Aleksnnder Za-
ţă, se observă două metode. lă a urm elor nucleare, V. Dum itres tarului general al O.N U. că „o at m arţi au avut loc noi ciocniri m ili alcătuită din 1.600 de voluntari. a p rin c ip iilo r Cariei O. N. U 41 Ele wadski. preşedintele C onsiliului de
tare între cele două com unităţi. După
O prim ă metodă, este aceea care, cu a arătat că acceptarea unei ase mosferă de linişte este esenţială pen îndelungate tratative la care au luat Această măsură a fast supusă apro consideră deosebit de im portantă re Siat al R.P. Polone, să facă o vizită
după cile se pare, continuă să se in menea propuneri ar însenina m enţi tru soluţionarea problemei cip rio parte şi forţe de poliţie britanice, bării parlam entului, după ce guver nunţarea tu tu ro r statelor la folosirea oficială în Finlanda.
spire din concepţia perimată, expri nerea şi perpetuarea pericolului te". „In ce ne priveşte pe noi, decla m arţi seara c ip rio ţii turci din Malia nul suedez s-a consultat — p o trivit forţei in re laţiile reciproce şi rezol
ră Makarias, vom depune toate efor
mată prin fon ii ula ,rsl vis pa cern existent, ba chiar agravarea lui. în turile pentru rezolvarea acestei au acceptat să predea armele ce le agenţiei U P.I. — cu guvernul danez, varea tu turor litig iilo r pe calea tra
para bellum “ . Dacă se porneşte de săşi adoptarea in principiu a redu probleme'4, deţin. care, !a rîndul său, a hotârît să pu tativelor. Conducătorii de stat ai F in Madrid Demonstraţie
la o asemenea concepţie — trib u cerii procentuale ar putea să acţio ★ nă la dispoziţia O.N.U. 950 de vo landei şi Poloniei si-nu exprim at pă
★
tară a războiului rece şt generatoare neze ca un stim ulent pentru inten N ICO SIA 11 (Agerpres). luntari. rerea câ numai dezarmarea generală de protest împotriva
a unei adevărate obsesii de război sificarea la m axim um a cursei înar NICO SIA 11 (Agerpres) — „S ituaţia râm ine încordată în C i
P o trivit relatărilor corespondentu
— se ajunge forţat la concluzia că m ărilor nucleare. lui din Nicosia al agenţiei France pru, dar m iercuri nu s-a semnalat Congresului sindicatelor
orice măsură de dezarmare implică „la tă de ce considerăm că nu a Presse, in oraşele K lim a si Paphos nici un incident44, transm ite corespon Un interviu al prinţului Norodom Sianuk
un tise pentru securitatea statelor. iniei venit nici un element care să luptele dintre cele două com unităţi dentul din Nicosia al agenţiei France franchiste
Dar corespunde oare aceasta epocii pună sub semnul întrebării conclu nu scăzut în intensitate. Totuşi, din Presse. La Nicosia a avut loc o ma PNOM PENH 11 (Agerpres). — nuk, că „acceptarea în principiu" de
noastre ? ziile la care delegaţia noastră, la cînd in cînd pot fi auzite schim buri nifestaţie a tinerelului, pe terenul Adunarea naţională a Cambodgiei către S.U.A. de a participa la confe M A D R ID 11 (Agerpres).
Dezvoltarea tehnicii m ilitare nu fel ca şi alte delegaţii, a ajuns cu de focuri sporadice in special din sportiv in sp rijin u l independenţei şi a votat m iercuri în unanim itate in rinţa cvad rip artilâ urmăreşte să tă O mare demonstraţie organizată
cleare, a arătat în continuare vorbi un an in urmă şi anume că o astfel partea cartierului c ip rio ţilo r turci al in te g rită ţii republicii. a sosit cadrul unei şedinţe extraordinare o răgăneze la in fin it aplicarea preve dc m uncitorii m adrileni, în semn de
M akaiios
Preşedintele
torul, a răsturnat din tem elii aceas de dezarmare ar fi nerealâ44, a spus oraşului Barajele ridicate pe şoseaua m iercuri la Alena pentru a asista la rezoluţie care sprijin ă poziţia p rin derilor C onferinţei de la Geneva protest îm potriva p rivă rii lor de
tă concepţie. Este un fapt cert că pc vorbitorul. ve leagă Nicosia de oraşul K lim a fu n e ra liile regelui Paul. El a fost în ţu lu i Norodom Sianuk faţă de eon pentru garantarea n e u tra lită ţii Cam dreptul de asociere in sindicale cu
continuă să împiedice orice acces al
bodgiei, guvernul cambodgian a ho-
măsură ce s-au acumulat tot mai In încheiere, reprezentantul H.P. .trupelor britanice. C itind datele fu r tâmpinat de regele Constantin şi s-a ii apropunerile Statelor Unite p li târît să-şi retragă invitaţia p rivind a d c \â ia l m uncitoreşti, a avut loc
conferinţe
convocarea
unei
vind
m ulte arme, securitatea statelor s-a Romine a decla ra i: „Pentru a îm nizate de către un purtător de cuvinl anunţat că urmează să aibă întreve cvadriparlite cu participarea Cam convocarea «acestei conferinţe la m arţi la M adrid Sute dc m uncitori
micşorat înlr-o mare măsură. In ciu pinge înainte tratativele noastre, în rI forţelor de poliţie britanice din deri cu reprezentanţi ai guvernului bodgiei, Tailandei, Vietnam ului de Pnom Penh. s-au adunat şi au scandat lozinci in
da faptului că Statele Unite au chel prezent, este necesar, m a i'm u lt ca Cipru, agenţia Erance Presse arată grec. M ulţim ea venită să-l înlîm pihe Sud si S.U.A. în vederea garantării In ce priveşte frontierele noastre faţa sediului unde se desfăşoară în
tu it în anii de după război aproxi oricîiul. să dăm dovadă de o apre că bilanţul oficial al m o rţilo r şi ră pe Makarios a scandat lozinci în ne utra lită ţii Cambodgiei cu Tailanda, a arătat p rin ţu l Sianuk, prezent lucrările celui dc al 3-lea
m ativ 700 m iliarde dolari pentru ar ciere realistă a pei-speclivelor pe n iţilo r înregistrat în tim pul lu p te le 1 sp rijin u l R epublicii Cipru. Referindu-se la aceste contrapro considerăm câ acestea rănim ga Congres al aşa-num itelor sindicate
mamente. după cum spunea secre care le-ar prezenta pentru omenire de luni este de 3 m orţi şi 13 răniţi La Ankara, m inistrul de externe puneri, şeful statului cambodgian, rantate prin hotărîi ile şi tratatele in spaniole — organizaţii „verticale41 ale
tarul de stat Htislc, „S.U.A. se bucură lipsa unui acord în problema dezar de partea c ip rio ţilo r greci şi 14 turc, Erkin, a înm înat ambasadori p rin ţu l Norodom Sianuk a declarat ternaţionale. guvernului spaniol, înfiinţate pentru
m orţi şi 26 de răniţi de partea c ip ri
lot mai puţin de securitate*'. Aces m ării generale şi totale. oţilor turci. In întregul sector unde lor Angliei şi S.U.A. nole in legătură într-un interviu acordat agenţiei In dim ineaţa aceleaşi zile, în faţa a fi o stavilă in calea m işcării gre
constituie o
France Presse. că ele
tea sini fapte care demonstrează că Realizarea sarcinii noastre capătă Bu avut loc luptele, pagubele mate încercare deliberată şi inadm isibilă ambasadei americane de la Pnom viste
pe măsură ce înarm ările cresc, se o anumită urgenţă şi dacă ţinem riale sini im portante. Un purtător cu situaţia din Cipru, in care. p o tri îndreptată îm potriva integrităţii te Penh a avut loc o demonstraţie !a După turn transm ite agenţia Ren-
curitatea internaţională devine tot seama de faptul că, în fond, nu a ră tle cuvînt al cip rio ţilo r greci a de v it agenţiei France Presse, sublinia ritoria le a Cambodgiei Acceptarea care au participat numeroşi locui ter, dem onstranţii s-au pronunţat
mai precară. mas chiar a tit de m ult pînă cînd va clarat corespondentului agenţiei ză înrăutăţirea situaţiei şi ream in lor, a arătat p rin ţu l Sianuk, ar în tori ai capitalei cambodgiene De îm potriva tin e rii acestui congres, un
m onstranţii au dat jos steagul ame
In acelaşi tim p, a subliniat repre trebui să prezentăm un raport asu semna recunoaşterea im plicită de rican si l-au înlocuit cu steagul de nu participă adevăraţii reprezen
zentantul II P. Romine, aceste fap pra rezultatelor lu cră rilo r C om itetu către noi a faptului că frontierele cambodgian, au spart ferestrele clă tanţi ai m uncitorilor. Ei au manifes
noastre urmează abia sâ fie d e lim i
te vig să confirm e a doua concepţie, lui, în faţa celei de-a X lX -a sesiuni Sesiunea Comitetului internaţional de solidaritate d irii ambasadei. O demonstraţie si tat. de ademenea, pentru garantarea
care vede securitatea internaţională a A dunării Generale a O N U , fără tate. O ii, după cum este cunoscut, m ilară a avut loc şi în faţa Am ba unu» salarm m inim şi a dreptului la
acestea au fost delim itate nu nu
în dezarmare, şi iu prim ul rind în a mai vorbi de marea răspundere cu oamenii muncii şi poporul din Africa de sud mai prin tratatele internaţionale, ci sadei M arii B rita n ii la Pnoni Penh. grevă
înlăturarea am eninţării războiului pe care o avem cu toţii in faţa pro şi de către conferinţa internaţională In cadrul unei conferinţe de pre Eoliţia tra m liistă a intervenit, îm
nuclear. Deosebirea m ire cele două p riilo r popoare şi a Întregii huni. ACCRA- 11 (Agerpres). — sei muncitoare constituie baza uni care a avut loc în 1964 la Washing să p rin ţu l Sianuk a declarat câ ţara prâştiind pe demonstranţi.
concepţii duce la aceea că in tim p Dind dovadă de calm. simţ de răs Luînd cuvîntul în cadrul celei de-a tăţii de acţiune în acordarea de a ju ton, precum şi prin hotăiirea d efi sa este gala să plătească despăgu
ce prim a vede securitatea statelor in pundere şi perseverenţă, eforturile doua sesiuni de la Acera a Comite tor m un citorilo r şi poporului din nitivă a C u rţii internaţionale de b iri Statelor Unite si M a rii B rita n ii
aiinele care răm in, cea de-a doua noastre pot şi trebuie să fie încunu tului internaţional de solidaritate cu Republica Sud-Afrieană. El a propus justiţie. pentru pagubele pricinuite de către Mar$ îm potriva
consideră că adevărata secuii la Ic nate de succes. In lipsa unor efor oamenii muncii şi poporul din A fri .să se adreseze un memorandum Ţ inînd seama, a spus p rin ţu l Sia demonstranţi.
este asigurată prin armele care se turi corespunzătoare şi din partea ca de sud, care examinează, între Organizaţiei N a ţiunilo r Unite, Orga discrim inării rasiale
altele, situaţia din Republica Sud-
distrug. puterilor occidentale este evident că Afrieană, Owusu A friyie , m inistrul nizaţiei internaţionale a muncii şi Problema apartheidului în dezbaterea în S.U.A.
„Delegaţia noastră, a spus vorbito negocierile noastre nu ar avea per muncii şi problem elor sociale din Organizaţiei U nită ţii Africane cu
rul, aderă ferm la cea de-a doua spective să depăşească situaţia re Ghana, a subliniat că lupta îm p o tri rugămintea de a lua măsuri efi Comitetului special al O.N.U. NEW YORK 11 (Agerpres). —
La Albany, centrul adm inistrativ
concepţie, concepţie realistă, care gretabilă în care ne găsim, în ciuda va apartheidului este o parte inte ciente îm potriva guvernului rasist al statului New York, au sosit aproa
deschide perspective de progres'4. atmosferei mai favorabile, pe care grantă a luptei generale îm potriva din R S.A. Totodată, Hleboun a pro NEW YORK 11 (Agerpres). le noastre sc trezesc, pentru ca apoi pe 4 000 de participanţi la un marş
Reprezentantul rom in a expus apoi cu toţii am siilutat-o atunci ciiul colonialism ului, im perialism ului si să fim dezamăgiţi" a spus Makeba. organizat îm potriva d iscrim inării ra
motivele pentru care delegaţia ro- ne-am reluat lu c ru l'. neocolouialismuhii. pus să se adreseze un mesaj m unci M inam Makeba, o cântăreaţă de siale.
Secretarul general al Congresului to rilo r din întreaga lume, ia r ziua muzică populară din A frica de sud, „Fac apel la m em brii com itetului Demonstranţii au cerut din partea
sindicalelor din Ghana, (TUC), Te- de 7 februarie să devină Ziua in care a devenit cunoscută şi în occi dv., a declarat ea, sâ luaţi măsuri adunăm legislative a stalului adop
lega, a citat in cadrul cuvîntării sale dent, a tăcut o depoziţie în faţa Co pentru a asigura ca guvernanţii ra tarea unor măsuri ca stabilirea unui
C onferinţa O.M.S. date despre situaţia grea a popu ternaţională de solidaritate cu mun m itetului special*al Q; N / U. pentru sişti din A frica de sud sâ nu mai ii- Satanu m inim corespunzător, lich i
laţiei băştinaşe din Republica Sud- cito rii şi poporul din A frica de sud. problema apartheidului.' Ea a-cerut mjJcască şi- să i u i mai persecute po darea discrim in ă rii rasiale în inşii-
— Intervenţia delegatului romîn — Afrieană, chemind pe oamenii m un El a pus de asemenea problema ne com itetului să întreprindă acţiuni porul nostru". tute de învăţăm îm , construirea de
cii să-si unească eforturile in lupta cesităţii acordării de ajutor m aterial „rapide şi reale44 pentru a pune ca locuinţe ieftine.
GENEVA J1 (Agerpres). — Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii a comună îm potriva apartheidului, ast Makeba şi-a încheiat declaraţia ci P articipanţii la marş s-au în fîln it
In Comisia de program şi buget a adoptat cu m ajoritate de voturi bu fel incit anul 1964 să devină an al m uncitorilor sî poporului din R.S.A. păt actelor brutale ale guvernului tind textul unui cântec sud-african, nu guvernatorul statului New York
celei de-a 17-a adunări a Organiza getul organizaţiei pe anul 1065. lich id ă rii defin itive a apartheidului. p lin colectarea de fonduri. sud-african „M ereu se adoptă rezo ia ie protestează îm potriva acelor ţări Ne Ison Hockfeller.
ţiei monyliale a sănătăţii (O.M.S ), Bugetul se ridică la 08.360.000 do La sesiune a mai luat cuvîntul şi După prim a şedinţă, preşedintele lu ţii în Organizaţia N aţiu n ilor Unite, care refuză să respecte măsurile de A avut loc apoi o demonstraţie şi
care se desfăşoară la Geneva, dele lari, reprezenlind o creştere de 11 unul din conducătorii Congresului Nkrumah a p rim it pe participanţii dar ele sint ignorate şi nesocotite dc boicot, holă rilc îm potriva guvernu un m iting de masă la care au luat
gatul H.P. Romine, dr. M. Aldca, a la sută faţă de anul precedent. Toa sindicatelor din R S.A , W iliam Shop, la cea de-a doua sesiune a comite guvernanţii noşlri. De fiecare dată lui sud-african. cuvîntul lideri ai organizaţiilor popu
făcut o intervenţie în problema era te ţările africane, cu excepţia A fric ii tului. cind sc adoptă o rezoluţie, speranţe laţiei de culoare.
dicării pahidism ului în lume. de sud, s-au ab ţinut de la vot în care a adus m u lţu m iri C om itetului
El a arătat contribuţia Romîniei dată după vot, dr. J. M. Kobertson, internaţional de solidaritate cu oa
)a efortul general pentru eradicarea delegatul Glumei, explicând abţine menii m uncii si poporul din A frica Procesul dîn Dallas
paludisivmlui, precum şi im portante rea dc la voi a statelor africane, a de sud, pentru sp rijin u l acordat
le succese realizate in ţara noastră spus că această atitudine nu pune luptei poporului sud-african. O zi întreagă consacrată depoziţiilor
In această problemă, subliniind in câtuşi de puţin în cauză O.M.S.-ul, Secretarul F.S.M., Hleboun care a
acest sens că din J9GI n-a mai fost ci tinde să atragă atenţia opiniei pu luat cuvîntul in continuarea lucră a doi martori ai apărării
înregistrat nici un caz de transm itere
blice mondiale asupra opoziţiei ire rilo r, a declarat că solidaritatea cla D A I.LA Ş II (Agerpres). nu poale susţine, aşa cum făcuse an
pe cale naturală, a acestei boli. terior, că Rubv „a fost cu adevărat
4r ductibile a africa nilor faţă de „A par- Ziua dc m arţi a procesului lui .laek nebun atunci cind a comis asasi
GENEVA I I (Agerpres). — tlie id -u l' sud-african şi colonialis Itubv a fost consacrată in întregime natul".
La 10 martie, sesiunea plenară a mul portughez în Africa. încheierea C onferinţei depoziţiilor a doi psihiatri m artori P rincipalul incident al şedinţei l-a
ai apărării care au încercat să sus
Uniunii A fro-M algaşe ţină că Kubv a fost în stare de in constituit insă apariţia iii clădirea
trib u n alu lu i a mamei lui Oswald,
conştienţă cind l-a ucis pe Oswald. M argucrite Oswald. Ea a declarat că
S c u rte ştiri D A K A R 11 (Agerpres). — I)r. M artin Tow ler a confirm at con
Conferinţa şefilor de state ai U ni cluziile psihologului Roy Schaffcr şi a venit sâ asiste ca spectatoare la
proces dar a fost citată imediat ca
B ER LIN - W. U lbricht, prim - ci pa lele personalităţi ale actualu unii Afro-M algaşe şi-a încheiat in a afirm ai că Kuh.v „este victim a nuci m artor şi îndepărtată din sala de şe
secrelar al C. C. al P.S.U.G., preşe lui regim. mod oficial lucrările m arţi seara. forme dc epilepsie psihomotnce ca-
dintele C onsiliului de Stat al R.D C.., ALGER — Adunarea Naţională După cum s-a mai anunţat, p rin c i rc-l transform ă in tr-u n automat făta dinţe. unde m artorii nu au accesul
a avut )a 10 martie o convorbire Algeriană a Început m arţi dupâ- palul rezultat al acestei conferinţe să-1 Vacă xă-si piardă controlul muş dccît în momentul depoziţiilor lor.
în probleme imeresînd cele două amiază dezbateri asupra bugetu este transform area uniunii intr-un ch ilo r44 FI a adăugat însă că, din La terminarea şedinţei, m agistratul
părţi cu A. I. M ikoian, membru al lui de dezvoltare pe 1964. Cheltuie organism economic Această schim punct dc vedere medical, i-a fost im Alexander a declarat câ „nu există
P rezidiului C. C. al P.C.U.S, pnm - lile bugetare pentru anul în cuis bare este apreciată de observatori posibil să determine dată. atunci pentru moment intenţia dc a o au
yicepreşedinte al C onsiliului de sînt J'ixate la suma de 220 m iliarde ca un eveniment pozitiv pe calea cînd a ucis. Rubv era în criză, adică dia pe M arguerite Oswald. C itind-o
M in iştri al U K.S.S , care a sosit la franc:, dintre care peste 78 m iliu. r- în tă ririi unităţii africane Sc ştie câ în incapacitate de a deosebi binele ca m artor — a spus el — am vrut
B erlin cu p rile ju l celei de-a 70-a de pentru dezvoltarea agricu ltu rii existenţa acestei uniuni, care işî a tri dc ri0 _ criteriu legal de clementa pur şi sim plu sâ o împiedicăm sâ F R A N Ţ A : Peste 5.000 de studenţi şi profesori au organizat recent
aniversări a Jui O ito .Grolcwohl. 55 m iliarde pentru dezvoltarea in buia un pronunţat caracter politic, intre în sala de şedinţe pentru a o demonstraţie in faţa universităţii Sorbona, in semn dc protest im p o lri-
MOSCOVA — După cum anunţă dustriei, 26 m iliarde pentru asîgu- o fost considerată de numeroase ţări prevăzut de codul penal din Texas preveni o situaţie care ar putea va p oliticii guvernului in domeniul invăţâm întului superior.
agenţia TASS. U iho Kekkonen, pre Jări sociale, 20 m iliarde pentru în- Al doilea specialist, d r M anfied deveni explozivă. IN FOTO : Aspect dc la demons trafic.
şedintele Finlandei, îm preună cu vătămînt. drept incom patibilă cu Organizaţia Guttm ahcr. a declarat că Rubv „şi-a
soţia, a sosit la 11 m artie într-o W ASHINGTO N — In Statele U- U nităţii Africane care grupează pierdut din punct de vedere legal ra
vizită neoficială în capitala Esto nite au avui loc in ianuarie 370 do toate ţările independente ale A fric ii ţiunea atunci cînd l-a ucis pe
niei — oraşul Tallin, la invitaţia greve la care au participat 100.000 M odalităţile transform ării U niunii Oswald41. Cu toate acestea, in cursul DE PRETUTINDENI
preşedintelui Prezidiului Sovietu de persoane. Aceasta este cea niaj contra-interogatoriului luat de ma
lui Suprem al It.S.S. Estone, A. i\f. mare cifră înregistrată în u ltim ii Afro-Malgaşe in tr-u n organism eco
Risep. zece ani in perioade sim ilare. în nomic urmează a fi abia precizate. gistratul B ill Alexander, el s-a do V A L DE FRIG luate dc-a lungul ilu viu lu i in statele zile a (inul capul de aiiş al lulurot
Indiana şi Kcntucky. Inundoliilc au ziarelor occidentale
MOSCOVA — La 10 martie, la afară dc grevele din ianuarie 1962. In acest scop s^a sta b ilit convocarea vedit mai puţin categoric şi a admis IN EUROPA O C C ID EN TALA provocat moartea a 4 pe t son ne. La M arjoric Bird, o bogată america-
PARIS II (Agerpres).
Moscova s-a deschis sesiunea Aca D JA K A R T A — In oraşul K ediri unei reuniuni a m in iştrilo r de e x tc i- că la Rubv nu este vorba de un caz întreaga Europă occidentală este Cincinnuli şi Lonisvillc numeroase r.ă (venituri petroliere de peste
demiei de Ştiinţe Agricole a din Java de est n avut loc o de âo epilepsie psiho.motrice. aşa cum victima Irir/ului. A nins in toaiâ uzine şi şcoli s-au inclus Nume fon- 300 000 dc dolari uiutol) căzuse In
U R. S. S., consacrată problemelor monstraţie de protest îm potriva so ne ai celor 14 ţâri membre, care va afirm ă apărarea, ci mai eulind un Frunla, inclusiv insula Corsica. se căi rutiere sini impracticabile, patima ..beţiei albe", ajungind. in
ştiîn ţilice actuale legale de inten s irii în acest oraş a m em brilor Cor avea loc in capitala M auritaniei, caz de „ruptură a ego-ului , adică tnghcful a provocat numeroase Pagubele, menţionează ar/enlia Ft<cn- ultim ul grad dc toxicomanie. La
sificarea şi chimizarea a griculturii. pului păcii din S.U.A. Nouakcholt, in cea d ^ a doua jum ă „o pierdere temporară a controlului accidente in multe oraşe Irance/.e. ce Presse. sc ridică la cilevu m ili- această stare a iosl adusă de cutre
La sesiune participă aproxim ativ Numeroşi reprezentanţi ai orga M artorul a declarat, dc asemenea, că Pentru prima dală. iatna aceasta, oanc de dolari. „prinfuU transfug Nicolae Slurdza.
1.000 de persoane — oameni de niza ţiilo r de tinerel au cerul ca a- tate a lun ii aprilie.
tunelul Simplon nu a pulul h lo to -. u i r c . p A . i ; v i n p t m a i. i r a s it i pulăricr de dome la Paris, care
Ştiinţă, conducători ai M inisterului ceştia să părăsească im ediat oraşul. sil V intui puternic, care a suflat in DE STUPEFIANTE colaborare cu doctorul elveţian Gc-
A g ric u ltu rii al U.R.S.S , conducători In cele din urmă ei au fost nevoiţi raiale a/it in Marco N ordului cit tor Savoy — Unind la frumoasa
ai unor colhozuri şi sovhozuri, să părăsească oralul şi în Mcditcrunu, a per lu i bal navi CIUDAD DE MEXICO II (Ager- avere u sexagenarei americane —
fruntaşi dîn agricultura. K A R A C I — Phillips Talbol, se Dezbaterile din Senatul american gaţia maritimă. preş). — li procurau drogurile şi o incurn-
BAG DAD — Presa irakiană re cretar dc stat adjunct al S.U.A., a Nici Spania nu a scăpat dc noul Autorităţile mexicane ou arestai juu in această puiimu. Ca urmaic
latează că fostul m inistru al apă sosit in Pakistan, venind de la W ASHING TO N 11 (Agerpres). Un punct dc vedere asemănător val dc irig. De a lungul coastei me- 20 dc persoane mcmbie olc unei u otrăvii ii sale /rep/a/e cu stupe-
ră rii şi comandant suprem adjunct D eliii. El va a\ca la Lahorc între a form ulat şi senatorul Ernest dilctanicnc. dc la regiunea Murciu, bande de /ra /ita n /i de stupefiante, hanţe. M arjoric Bird a nutrit,
In Senatul S. U. A. au avut loc
al forţelor arm atei irakiene, gene vederi cu preşedintele Ayub R'han Gruening. „A sosii tim pul — a spus bogată in pomi Iructileri. şi Valen- după ce politia a descoperii in va- C crcclătilc poldici elveţiene au
ralul Hardati El T a k rili, a (ost nu pentru a discuta o seric de proble m arţi dezbateri cu p rivire la situa __ să revizuim politica noastră si cia pi nu in nord la Cosla Brava, lizele unui hnâr mexican, sosit cu dus Iu descoperirea lirelor acestei
ţia din Vietnam ul de Sud şi s p riji avionul de Ui Paris, iă krţ heroină, aloccti tenebroase şi la arestarea
ntit ambasador în Suedia. Aceasta me legate de relaţiile indiano-pa- sâ încetăm să apărăm regiuni ca şiroiul dc zăpadă csle dc cifiva cen
marchează înlăturarea de pe scena kistaneze şi, în prim ul rind proble nul acordat de Statele Unite guver Vietnam ul de Sud, al cărui popoi timetri. in valoare de aproxim ativ 4 m ili- principalilor vinovaţi de decesul bo-
politică irakiană a uncia din p rin - ma K asinirului nului sud-vietnamez. După cuni Datorită temperaturii, care u ajuns oanc dc dolari. Ziarul dc seară „U t- galei americane,
transm ite agenţia Associated Press, este a tit de puţin dornic s«ă se ape sub 0 r/rade, in multe rcrpuni. ie- timas Noiicias“ scrie ca banda des- După cum transmite age/i|ia Fran-
re singur'4. El a cerut ca „trupele a- c.nhd (/e iructc d*n Spania este ame coperită arc ram ificaţii in Franţa, ce Ptcsse, in rechizitoriul său, pro-
senatorul Wayne Morse, membru llatiu şi in unele furi ale O rientului cnr0rui a cerul condamnarea lui
al comisiei senatoriale pentru aface mericanc sâ fie retrase imediat d» ninţată.
S P O R T pc poziţiile de luptă44 şi toţi m ilita ri C A L A M IT Ă Ţ I N A T U R A LE M ijlociu. Gcrard Savoy Ui 12 ani inclusourc,
rile externe, criticând declaraţiile fă IN S.U.A. 5 ani privu(iuni dc drepturi civile si
cute de m inistrul apărării. McNama- americani să se înapoieze acasă. Su NEW YORK II (Atjciptcs). — AFACEREA „B IR D 11 j ani interdicţie de a practica me-
în semifinalele campionatului mondial la handbal în 7 ra. cu p liv ire la sporirea ajuto ru lu i b liniind că „aceasta nu este o luptă Violente turlunî dc zăpadă şi /z/oi LAUSANNE II (Agerpres). — dicinu. iar a „ p rin ţu lu i“ Nicolae
a noastră", senatorul Gruening a de
american acordai V ietnam ului de abundente s-au abătut m oiti asupra La 10 matlic, procurorul general Slurdz'j. Ut 5 ani inchisrtaie. expui*
R.P.R. — Danemarca 25— 15 (10-7) Sud, a declarat că „m ilioane de a cim at că nu vede nici o justificare pârtii centrale de vcsl şi asupra al canionului Vaud, Pietre Chavan, zarea pc lim p dc 10 oni din Elveţia,
merieani au început să recunoască pentru uciderea soldaţilor am eri Părţii de csl a Slalclor Unile. pro- a roşiii rechizitor iul in procesul in- plus cheltuieli de judecată,
vncind moartea a 13 peisoane şi /d• /cn/af psihiatrului elveţian Getard Peni tu Charles Abnet s a cerut
PRAG A II (Agerpres) — handbalişlii noşlri au invins cu 25- / j că este tim pul sâ plecăm din V ie t cani în Vietnam ul do Sud „Sâ fu rn i
Selecţionata H.P. Romine continuu (10-7) tcprczcnlaliva Danemarcei. Io namul de Sud", Morse a deplîns zăm mai departe arme (Vietnam ului şirul m ii dc oameni Iară adăpost. Se . ’ ", ,p rin ţu lu i" Nicolae Slurdza, pedeapsa cu 6 luni inchisonre şi ev-
,
.
,
scmnalca/.u. dc asemenea, mari num-
pnizatea sa pc lim p dc 5 ani din
.
scriu victoriilor in c d de al V-lea capului unui joc dc o luclură tehnică „risipa de sînge şi bani am ericani41 de Sud n r.) dacă ei ne cer aceasta daţii, in special provocate dc Un- *' LhQr,cs AOncr ve c " Elveţia. Pentru ccatuUa acuzată,
campionat mondial masculin de hand remarcabila. in Vietnam ul de Sud si a cerul gu .viul Olno. Ele nu impus evacuarea hulit, Im plicaţi in (ducerea . „Bird , procurorul a lăsoi la aprecierea in-
— a spus el — dai sâ nu trim item
bal in şapte M iercuri scara la Pra- V ineri echipa noastră va juca cu vernului sâ prezinte un raport în a - a mii dc persoane din regiunile si- alaccte care de aptoape o hmu de stanici acoidarca pedepsei.
(ja In primul meci al semifinalelor, echipa R'S. Cehoslovace. ccaslâ problemă. oamenii naşti i*4.
Redacţia şl administrata ziarului »tr. 6 Martie ar. 9, telefon 1581, 1275, 1585, 2078. Tăia plâlllâ In oumerar conform aprobării Direcţiei Geoeralo P.T.Î R or 263.328 din 6 ooiembrie 1949. — Tiparul i întreprinderea Poligrafică Hunedoara Devz
4 1 ( fif