Page 41 - 1964-03

5>(j!;oteca Ceru
Regional?
v j. >{ iu n » d o â r a '& PROLETARI DIN TOATE TARrLB. VNlTt-VÂI
PBenara de constituire a Consiliului regional

al sindicatelor Hunedoara

leii, în sala festivă a Sfatului popular regional a avut Cugir, Nicoîae Bucur, preşedintele C.L.S Alba, loan Du-
loc plenara de constituire a Consiliului regional al daş, preşedintele Comitetului sindicatului de la Uzina
sindicatelor Hunedoara. „Victoria" Călan, Dvorac Carol, preşedintele Comite­
La lucrările plenarei au participat delegaţi aleşi în tului sindicatului de la E M. Lupeni, Constantin
conferinţele locale ale sindicatelor. Au mai participai Covaci, preşedintele C.L.S. Mia, Gheorghe Scutaru, pre­
tovarăşii; Dumitru Bejan, secretai al Consiliului Cen­ şedintele Comitetului sindical din secţia furnale nr. I
tral al Sindicalelor, Gheorghe Vuşdea, secretar al Co- a Combinatului siderurgic Hunedoara, Vasile Cionca de
mitelului regional Hunedoara al P M. R., loachim la G A S- Apoldul de Sus, inginer Constantin Enoiu de
Moga, membru al Biroului Comilelului regional Hune­ la I.C.S.H., Ana Taborski muncitoare la filatura Lupeni.
doara al P.M.R., Mîrcea Lucaci şi tlena Borza, membri Aurel Munteanu, preşedintele Comitetului sindicatului
supleanţi ai Biroului Comitetului regional Hunedoara de la I. F. Sebeş, Teodor Bădău, şeful secţiei sănătale
al P.M.R., Cornel Stoica, vicepreşedinle al Comitetului şi prevederi sociale a Sfatului popular regional, Apos­
Anul XVI. Nr. 2*64 VINERI 13 MARTIE 1964 4 pagini, 20 bani executiv al sfatului popular regional, precum şi un tol Gheorghe, directorul Trustului minier Deva
mare număr de invitaţi, reprezentanţi ai organizaţiilor In cadrul dezbaterilor a luat cuvîntul tov. Gheorghe
de masă, directori şi şefi de unităţi economice din Vuşdea, secretar al Comitetului regional Hunedoara
regiune al P.M.R. care, în numele Biroului Comitetului regional
L A E .M . B A R Z A
In prezidiul plenarei au fost aleşi tovarăşii : Dumi­ de partid, a dat îndrumări preţioase privind continua
tru Bejan, Gheorghe Vuşdea, Vichente Bălan, preşedin­ îmbunătăţire a activităţii de viilor a organelor şi or­
tele Consiliului regional al sindicatelor Hunedoara, ganizaţiilor sindicale
îndeplinirea dicatelor Petroşani, Ana Taborski, muncitoare la Fi­ In încheierea dezbaterilor a luat cuvînlul tov. Du-
Samoilă Momeu, preşedinte al Consiliului local a( sin­
milru Bejan, secretar al Consiliului Central al Sindi­
latura Lupeni, Gheorghe Scutaru, preşedintele Comite­ catelor. Apreciind activitatea desfăşurata de organiza­
planului de producţie siderurgic Hunedoara, Traian Mandula, miner la E M. ţiile sindicale din regiune, Iov. Bejan s-a referit la sar­
tului sindical din secţia furnale nr 1 a Combinatului
Barza cinile ce le revin organelor sindicale în vederea îm­
bunătăţirii stilului şi metodelor de muncă, pentru ob­
în centrul S-a propus şi adoptat apoi următoarea ordine de zi ; ţinerea de noi succese în înfăptuirea sarcinilor tra­
7. Darea de seama a Biroului executiv al Consiliu­
sate de partid.
lui regional al sindicalelor; Plenara a ales apoi biroul executiv, preşedintele şi
2. Raportul comisiei regionale de cenzori; proiec­ \ secretarul Consiliului regional al sindicatelor.
muncii de partid tul planului de cheltuieli al Consiliului regional al sin­ Ca preşedinte al Consiliului regional al sindicatelor
dicalelor ;
a fost ales Iov. Vichente Bălan, iar ca secretar tov.
Colectivul exploatării miniere Bar­ pentru îndeplinirea şi depăşirea sar­ 3. Alegerea Biroului executiv al Consiliului regio­ Gheorghe Mihăilă-
za desfăşoară larg întrecerea socia­ cin ilo r de producţie. Nu constituie in ­ nal al sindicatelor şi al preşedintelui comisiei regio­
listă pentru realizarea cu succes a să un secret faptul că mai sini şi oa­ nale de cenzori. La plenară s-au constituit comisiile pe probleme.
sarcinilor sporite prevăzute în pla­ meni caic iui depun lot in tcrc.su': La discuţii, pe marginea materialelor prezentate în Comisia de cenzori a ales ca preşedinte pe tov.
nul de producţie pe anul in curs. pentru organizarea cit mai perfec­ cadrul plenarei au luat cuvînlul tovarăşii : Samoilâ Popa Iordan
1 c ’osind condiţiile creme prin mă­ tă a muncii la J rom urile de lu c -;;, Momeu, loan luga, preşedinte al C.L S Orăşlie, Şte­ Plenara a adoptai o holărîre privind măsurile ce
surile luate de partid şi guvern pen­ pentru aprovizionarea locurilor dc fan Şoimoşi — preşedintele Comitetului sindicatului trebuie luate în vederea realizării sarcinilor de viilor
tru înzestrarea minei cu un număr muncă, pentru funcţionarea în bune din C.S.H., Maria Grigore, muncitoare la Uzinele din ale organelor şi organizaţiilor sindicale.
sporit dc maşini de încărcat, perfo­ condiţiuni a utilajelor care să perm i­
ratoare, locomotive electrice, venti­ tă utilizarea deplină a tim pului dc lu ­
latoare şi alte maşini şi utilaje mo­ cru. De asemenea, mai există şi unii
derne, m uncitorii, inginerii şi tehni­ oameni certaţi cu disciplina, care
cienii acestei exploatări se străduiesc absentează nemotivat, încalcă dispo­ n o i SUCCESE
să realizeze planul in mod ritm ic, să ziţiile m aiştrilor şi inginerilor, se î n d e m n s p r e
sporească productivitatea muncii, să plimbă fără rost prin mină, dezorga­
îmbunătăţească mereu calitatea m i­ nizând în teiul acesta procesul de pro­
nereului şi să reducă preţul de cost. ducţie cauzînd răminerea in urmă a V eghind la bunul m ers
Jn anul 1963 şi in perioada care a tre­ unor echipe.
cut de la începutul anului in curs, Comitetul de partid a luat şi
organizaţiile de partid, com uniştii de în această privinţă unele măsuri al ag reg atelo r
la mina Barza au reuşit să m obili­ dar n-a perseverat in aplicarea lor.
zeze colectivul de muncă la obţine­
După analizarea acestei probleme, la /'.:î(,e trecute am tră it clipele unei Atenţia im i este concentrată şi a
rea unor realizări superioare faţă de sl'îrşitul prim ului trim estru al anului
anii precedenţi. Colectivele sectoare­ mari buc.ini. In cadrul unei adu­ supra m aterialelor ce vin pe bandă.
trecut, prin măsurile politice luate, nări gene. ale a grupei sindicale mi Mai cu seamă veghez ca ele să vină
lo r X I şi X V Valea M orii, II Musa- s-a dezvoltat o puternică opinie de s-a înm uiat insigna de „Fruntaş în in ordinea îor normală ; siderită.
n u şi altele au realizat In primele masă îm potriva indisciplinei ceea * intreceiea socialistă pe anul 1963". A- calcar, adaus metalic, cocs A ltfel se
ci(nă luni din acest an succese în­ ce a contribuit ca num ărul absenţelor censta, pentru faptul că anul trecut pot produce deranjamente.
Strungarul Gheorghe Timpca dc la atelierele „A rdealul" — Alba lu -
semnate in îndeplinirea angajamen­ nemotivate să scadă cu mai m ult de lia, cslc cunoscut pentru calitatea superioară a lu cră rilo r de precizie am obţinui, lună de lună, rezultate Linul din obiectivele im portante
telor luate in întrecerea socialistă două treim i. In mod nejustificat in­ executate de el. înalta calificare profesională îl ajută să-şi depăşească bune in muncă, menţinindu-m ă per­ ale întrecerii ce o desfăşoară colec­
p rivin d depăşirea planului la extrac­ să, după obţinerea acestui rezultat, planul cu citc 3-4 procente, rcalizind totodată, im portante economii de manent printre evidenţiaţii în între­ tivul nostru de muncă este reduce­
ţia de minereu. munca politică în această direcţie a materiale. Foto : V. O NO IU cere. Dar iată cum am m uncit pen­ rea consumului dc cocs. Pentru a
slăbit, birourile organizaţiilor de ba­
Sub îndrumarea com itetului de ză au început să dea dovadă de în­ tru a reuşi să obţin înalta distincţie. contribui din plin la obţinerea unor
partid şi a organizaţiilor de bază, găduinţă faţă de unele abateri de la Mai în iîi trebuie să menţionez că rezultate bune folosesc toate cunoş­
s-a dat o mai mare atenţie introdu­ disciplina de producţie. A 14.000-a tonă fontă peste plan munca noastră, a încărcătorilor, este tinţele şi experienţa dobînditâ de-a
cerii unor metode dc exploatare mai de mare răspundere. Prin mina noas­ lungul anilor. Mă străduiesc să reduc
Este necesar ca organizaţiile de ba­
productive ca : metoda de exploata­ La Hunedoara, în combinatul si dcriirgic, a fost produsă ieri cea de-a tră. cum se spune, trec toate mate­ pc cit posibi! numărul şarjelor goa­
re cu aripi înclinate, a înmagazinăi ii ză şi com itetul de partid de la m i­ rialele ce se in tro ­ le programate. Es­
m inereului şi cea cu fîşii direcţiona­ na Barza să sc ocupe cu perseveren­ U 000-a tonă fontă peste plan, de la începutul anului. Succesul sc dalo- duc in furnal şi te vorba dc acele Pentru merite
le, care au contribuit Ja creşterea ţă dc aplicarea în viaţă a p rop riilor reşte efortului colectiv al furn a lişlilo r, carc au reuşit să intensifice procesul dacă avem grijă Au cuvînlul fruntaşii şarje in care se in ­
h o lâ iiri, să militeze cu mai multă de ardere in furnale, sporind perma neut indicii de utilizare. La secţia l-a
randam entelor in abataje De aseme­ ca operaţiunile să în întrecere troduce cocs şi în în munca pe ogoare
nea. s-au aplicat uncie inovaţii pre­ ferm itate peniru respectarea proce­ lurnalc siderita sc prăjeşte mai bine ; la lurnalul m \ 5 temperatura acru- se efectueze con­ locul sideriteî. Ţ i-
ţioase care au contribuit la creşte­ sului tehnologic, pentru aplicarea (ui insullal se apropie de multe ori dr 900° C ; la furnalul nr. 7 se rcali- form instrucţiunilor nind o strinsă le­ Zilele trecute la S.M.T. din Orăş-
rea productivităţii şi reducerea pre­ stiTetă a dispoziţiilor m aiştrilor şi in­ zca/.ă pianul in Jiecarc zi. Acestea au făcut ca toate secţii le de furnale tehnologice, dacă veghiem la bunul gătură cu cauperistul, pentru a re­ tîe a fost înmînaiă, in ii -nn cadru fes­
ţulu i de cost şi s-a extins folosirea ginerilor, să desfăşoare o muncă po­ să-şi depăşească in luna februarie, pi nă ieri, planul de producţie Cu 1-556 mei-s al agregatelor şi preintim pi- gla temperatura în funcţie dc canti­ tiv, insigna de „Fruntaş în întrecerea
înlocuitorilor m aterialului lemnos. litică susţinută pentru întărirea răs­ tone fontă. riăm din tim p orice neajuns, reali­ tatea şi calitatea m aterialelor, ve­ socialistă ', unui număr de 32 meca­
R ealizările obţinute nu sint însă pe punderii faţă de saixinile de produc­ zările m; pot fi docil frumoase. Eu. ghind ca furnalul să nu se abată de nizatori. In cui'sul anului trecut ei
măsura posibilităţilor. Rezervele de ţie. In adunările de partid şi U.T.M., sp iv exemplu, m-am străduit mai la funcţionarea lui normală, am a- au obţinut rezultate bune în muncă,
creştere a productivităţii muncii, de in consfătuirile de producţie, prin Fier vechi pentru oţel nou întîi să-rai însuşesc bine instrucţiu­ juns ca în marea m ajoritate a zile­ l'rîn îie aceştia sc numără Ştefan
îm bunătăţire a ca lităţii m inereului şi agitaţia vizuală şi celelalte m ijloa­ nile de lucru, procesele ce au loc lor să reduc cite o şarjă goală pc Munteanu. s«*fuj brigăzii a IV-a de
dc reducere a preţului de cost, care ce ale nuineii politice să se desfă­ Tinerii din cadrul secţiei spălă­ un mare număr de tineri colectea­ în furnal şi să cunosc bine m ateria­ schimb, adică să economisesc peste tiecloarc care deserveşte gospodăria
s-au creat prin dezvoltarea şi moder­ şoare o activitate intensă pentru dez­ torie a Preparaţiei din Petrila, mo­ ză săplămînal însemnale cantităţi lele cu care iunrez. Aici m-a ajutai 2 000 kg. de cors. Aceasta, fără a colectivă din satul Aurel Vlaicu. Vo­
nizarea minei sint ineă departe de voltarea opiniei dc masă îm potriva bilizaţi de către organizaţia U.T.M., de fier vechi. Recent, tinerii de bineînţeles şi practica îndelungată în prejudicia cu nimic mersul agrega lumul total al lu cră rilo r realizate de
a fi epuizate. i iui isc i plinei, pentru întărirea răspun­ iau parte activă la acţiunile de aici au colectat 10 000 kg. fier meserie Aşa se face că. ori (ic cîle (ului brigada am intită este de 4.6S4 hanlri
Valorificarea mai largă a acestor derii faţă de sarcinile de producţie. vechi care a luat drumul olelării- uri mă aflu la locul de muncă, îmi faţă dc 1 126 planificaţi. Succese de
muncă patriotică
în vederea co­
In afara celor arătate mai trebuie
rezerve a fost şi este frinata dc unc­ Totodată, se cere mai multă preocu­ lectării fierului vechi Despre acea­ lor. îndrept atenţia in prim ul rînd asu­ să amintesc că. pentru a avea cîl seamă a obţinut în munca depusă a-
ie deficienţe existente a tit in acti- pare ca inginerii, m aiştrii, şefii de e- E M ILI AN DOBOŞ pra calităţii materiei prime, îndeo nul trecut şi mecanizatorul Aurel
\ naica conducerii ichnico-adm inis- d iip c să-şi sporească răspunderea şi stă acţiune se scriu articole la pos­ (din nostul de corespondenţi sebi a sideritei. Dacă observ că nu maî puţine staţionări, sau ore de Mermezan. Astfel, planul anual sta­
tra iive a exploatării cit şi a unor sec­ pi cocupa rea pentru respectarea teh­ tul U.T.M. de control, se discută este bine prăjită, sau conţine mult mers redus, ori de cite ori se ivesc b ilit (568 hantri) a fost depăşit cu G4
toare, in mod deosebit dc preocupa­ nologici de extracţie în abataje, fo­ in adunările generale Ca urmare, de la Prepnraţia Petrilo). steril, cobor pc lingă furnal şi anunţ deficienţe mecanice la clopote sau la sută. La rîndul său. tov. Nicolae
rea nesatisfătătoai e pentru respecta­ losirea cit mai completa a tim pului pe eauperist, ori ne maistru. Aceştia, pîlnii îi ajut pc lăcătuşi să le lichide­ Călănici :t obţinut 986 hantri faţă de
rea p re lim in a riilo r de producţie, îm ­ de lucru şi utilajelor, acordarea u- iau masuri de ridicare a temperatu­ ze cîl mai grabnic. 598 cit avea ca sarcină de plan.
bunătăţirea tehnologiei de extracţie, n ti asistenţe tehnice şi îndrum ări Program artistic rii aerului insuflat şi astfel, se pre­ Doi esc ca în anul 1964 să contribui P lin ire cci distinşi cu insigna de
creştei^ea conţinutului de metal in c jrespun/.ăloaie ca toate echipele vine înlîrzicrea la descărcare.
minereul extras, folosirea utilajelor, să şi rea'izeze planul în mod ritm ic. Pe scena căm inului cultural din prean din Presa ca, echipele de şi mai m ult la realizarea şi depăşi­ „Fruntaş în întrecerea socialistă" se
ridicarea ca lifică rii şi întărirea dis­ l'-.’iu iu obţinerea unor rezultate Păuca, raionul Sebeş, au evoluat du­ dansuri populare din Presata şi Se întîm plă uneori că furnalul rea sarcinilor dc plan. numără şi meeanicjî de.atelier O lto
ciplinei în producţie. mal hune în îndeplinirea şi depă­ minicii form aţiile artistice de ama­ Păuca, fluicraşii şi fanfara din Pău­ merge greoi. In acest caz. coloana de CONSTANTIN SOFI AN Popa, D um itru Bordei şî a lţii
Cauza folosirii incomplete a rezer­ şirea sarcinilor de producţie este ne­ tori aic căminelor culturale din Un- ca. materiale coboară mai încet decît încărcător la furnalul nr. 1 SID O N IA MUREŞ AN
velor interne m i trebuie privită in ­ cesar ca organizaţiile dc partid să-şi gurei, Presa ca şi Păuca. La pregătirea program ului şi-au normal şi deci, scade numărul dc al C,S. Hunedoara corespondentă
să numai prin prisma a ctivită ţii teh- îmbunătăţească preocuparea pentru adus contribuţia instructorii artis- şarje. Evenimentul poate avea loc
fie din cauza scăderii tem peraturii
nico-adm inistrative. In mobilizarea conducerea şi îndrumarea organiza­ Interpretarea a rtiştilo r amatori a tiri voluntari Rafila Burncte din
întregului colectiv la descoperirea ţiilo r de sindicat şi U.T.M. Comitetul fost urm ărită cu multă plăcere de Ungurei şi Vaier Opreau din Pre­ acrului, fie din cauza nerespectării
reţetei de încărcare, sau a încărcării
şi folosirea deplină a acestor rezer­ de partid de In mina Barza să nu se către cci peste 200 colectivişti pre­ sa ca. numai pe o parte. De indată ee ob­ Să asigurăm seminţe
ve, un rol deosebit dc im portant, ho- declare m ulţum it cu unele rezultate zenţi în sală. Un frumos succes au V LA D N. V LAD U Ţ
serv cum stau lu cru rile anunţ de a-
lărîtor, ii are organizaţia de partid. obţinute piuă acum in această p ri­ repurtat brigada artistică de agita­ profesor semenea pe maistru, şeful dc schimb, de calitate pentru
Rezultatele obţinute în această d i­ vinţă. Trebuie să se ţină mai m ult ţie din Ungurei, soliştii vocali Ma- < (din postul de corespondenţi
recţie depind în foarte mare măsură scamă de faptul că în pregătirea şi ria Marcu din Ungurei şi V aier O- voluntari Ungurei) '■nu eauperist Se iau măsuri ope­
rative şi deficienţa se înlătură.
de felul în caic işi desfăşoară activ i- desfăşurarea consfătuirilor dc pro­ iss&ăBuii iscările d e peiiaiăvaB 'ă
inicn com itetul de partid şi fiecare ducţie mai există încă deficienţe des­
organizaţie de bază, de competenţa tul dc serioase, că mai sînt cazuri In procesul dc producţie din agri- guroase şi sănătoase. Datorită faptu­
cu care ele reuşesc să exercite rolul cînd sesizările şi propunerile făcute ciikură suminţa a iv un rol deosebit lui că leguminoasele constituie un
ce conducător politie al întregii ma­ de m uncitori cu p rivire la lipsurile de însemnat. Folosirea unor seminţe furaj valoros pentru animale, în a-
se de salariaţi, de priceperea lor de existente în aprovizionarea cu mate­ ,f l ) t 1 5 era o e â iiil de calitate din soiurile de mare pro- ednşi tim p contribuind şi la m ări­
a lolosi cele mai eficiente forme ale riale. piese de schimb, lemn de m i­ duLtiviiaic, din hib rizii de porumb rea fe rtilită ţii solului, ele trebuie se­
muncii politice pentru a stim ula in i­ nă şa. care îngreunează realizarea raionaţi pentru regiunea noastră, să- mănate pe terenurile potrivite, folo­
ţiativa creatoare a m uncitorilor, ingi­ planului, nu sînt rezolvate la timp. Vnsi/c Go/Tjc sc alia la Cluj cu rca, in/rcfincrea şi conducerea lo­ chistului său — dar mai mul! mă miniă sănătoasă, curată şi cu putere sind numai săminţă de bună calitate.
n erilor şi tehnicienilor şi a-i m obili­ I:ieă nesatisfăcător se ocupă organi­ ceva treburi. Cind a aliat vestea, a comotivei. Andrei lambor Ic-a in­ bucur cind mu Intoic (ncarcal tu la­ dc germ inaţie corespunzătoare con
Din probele prim ite pentru
za la îndeplinirea sarcinilor trasate zaţiile dc sindicat de la mina Barza lăsat tulul baltu şi s-a întors aca­ sultai dragostea ţaţă de meseria a- minate. stiiuie, pe lingă pregătirea terenu­ trol se poate aprecia că starea con­
în
de partid. de organizarea şi evidenţa întrecerii să. A finul cu lot dinadinsul să fie Icasă. l-o invulat să iubească şi să Rostind aceste cuvinte Andrei lui şi lu n u rile de întreţinere, garan­ caic se prezintă seminţele de legu­
O r, în această privinţă, cu toate socialiste, dc ridicarea nivelului de şi el prezent in aceasta importanta prcfuiască munca, izvorul tuturor lambor s-:i qlndil poale hi cele ţia realizării unor sporuri însemna­
re /u lla le le obţinute in ridicarea ni- calificare a m uncitorilor, de râspîn- zi din 'vjafa prietenului şi tovarăşu­ bucuriilor. Fochişlii loan Zapodcann. 10.000 tone încărcătura remorcată te de recoltă. Analiza de laborator minoase în cele mai m ulle gospodă­
rii colective nu corespunde cerinţe­
veiuiui m uncii de partid, mai sint (liiva expei îei-ţeî înaintate, de propn- lui său dc muncă, mecanicul dc Io- loan Stâncii, mecanicii dc locnmo intr-o singura lură de la Simcna- prin ea re se stabileşte calitatea şi va­
m ulte de făcut. Comitetul de partid iai:da tehnică şi cie activitatea cu lt11- comotivă Andrei lambor. Hvă Rutloll hopa, Rclru Jula, sini iria i la Hunedoara şi iclur. loarea culturală a seminţelor prezin­ lor de calitate. Astfel, mazărea con­
numai ciţiva din elevii ce au liceul
ţine mulle boabe cu interiorul bobu­
Fireşte, c greu să cuprinzi in cl-
al minei, deşi s-a oriental spic cele r;.l educativa De asemenea, uncleor- — Nu sc lucea, îşi motivează oa prin şcoala vrednicului mecanic. As­ icvq rinduri 55 de ani din viola unui tă o importanţă deosebită. lui consumat, care însăminţate nu
maî im portante probleme ale produc­ iM iczaţii ce Le vă U.T.M. se ocupă rccum venirea Vasile Goibc. ca toc­ tăzi, ci sini mindtia întregului co­ om din care apioapc *10 pclrecitii De aceea, incă din luna decem­ vor putea incolţi sau chiar dacă în­
ţiei si a iuat măsuri bine chibzuite, s! îb dc mobih/area tinerilo r la rea­ mai eu cate zeci de ani am impar fii lectiv. losil liloga, unul dintre cei electiv numai la C.F.R. Să încercăm brie n anului trecut gospodării co­
n-a dus ir toate cazurile o muncă lizarea a ■.armenie lor luate în în­ hăfcşle cu Andrei, şi bucuriile şi mai priccpuli mecanici de pc loco lotuşi să conturăm in cilevo cilrc lective producătoare de legume cum colţesc nu vor perm ite să răsară
p tscve re n lă pentru aplicarea in via­ trecerea scci/Mistâ, de educarea lor necazurile, să nu-/ lelicil cu prile­ motivele diesel şi-a tăcut ucenicia un iragment din activitatea meca­ sint cele din Sinlandrei, Alba lulia, plante sănătoase. Aceasta se datoreş-
jul acestui mărci eveniment.
la
te faptului că nu s-au executat
ţă a m ăsurilor stabilite, s-a ocupat în ‘.pu ftul diM iplinei şi răspunderii toi sub ochii lui Andrei lambor. nicului Andrei lambor. Ciugud, G alliu şi altele au trim is
tim p lucrările de combatere a găr­
slab de organizarea dezbaterii in a- faţă de s'iî» n.iie de producţie. Postu­ CifivQ dini te mecanici şi lochişH Lislu ccIota care spun azi cu min- In cci aproape 31 dc ani de dru­ pentru analiză seminţe de legume, găriţelor in cîmp şi in magaziile de
dunărilc organizaţiilor dc bază a rile L> T.M. de control de la mină nu au făcui schimb de lură numai să rine „A ni lucrai cu baci Andrei" meţie, pe magistralele dc olcl. An­ produse In cadrul u n ită ţilo r respec­
principalelor sarcini legate de înde­ des'âşoară o *:< liv itate susţinută pen­ he dc lafa. N u lii dintre cei care poale continua. C ir răbdare si calm. drei lambor a străbătut o distantă tive, din soiurile cele maî producti­ depozit a re. La gospodăriile colective
plinirea p la n u lir de producţie, de tru (C inbaiciva m anifestărilor nega­ aşteptau cu nerăbdare pe peron, so­ Andrei lambor Ic-a îndrumai paşii, a HI dc mare incîl pitica uşoi să o- ve şi ccic mai apreciate de către con­ din Batîz, Alba Fulia, V’inţ, C ristu rşi
repartizarea de sarcini concrete fie­ tive n;n rîndul tineretului. sirea trenului, uu trecut prin „ şcoa- i-a povăţuit, Imparlaşindu-lc din bo­ ru/ească de 15 ori Păminiul la ecua­ sumatori. In vederea asigurării se­ altele care au efectuat aceste lu cră ri
cărui membru şî candidat de partid. la* lui Andrei lambor. De la el a>; gata sa experienţă dc pcslc 31 de tor. Dacă am pune cap la cap hilu- s-a produs săminţă de calitate supe­
(Continuare in f>ag. 2-a) m inţelor necesare pentru prim ăva­ rioară atit ca puritate cit şi ca ger­
S-a constatat, de pildă, că unele mă­ ani peirecufi eiccliv pe locomotivă meltn paicurşi dc el, am obţine o
invulat primele taine în alimenta- ră în fiecare gospodărie colectivă a minaţie. Pentru îm bunătăţirea cali­
suri juste stabilite de comitetul de Inutlul simf al datoriei, spiritul dc ctlru egală cu dc două ori distan­ existai o preocupare de seamă Ca
partid privind creşterea productivi­ răspundere in iniăptuircu sarcinilor ta de la pornim hi lună Un cos­ urmare, în anul acesta gospodării­ tăţii seminţelor de mazăre se cere
tă ţii muncii, îm bunătăţirea calităţii vigilenta mereu ireaz.ă in respecta monaut sau astronom, alhnd de a- le colective au asigurată sămînţade a fi luate măsuri pentru condiţio­
m inereului extras şi ridicarea nive­ fCu circulalici trenurilor, I au inso ccosiă veste s-at exprima poale mm porumb din hibrizi dubii care s-au narea imediată a lor in vederea scoa­
lu lu i de calificare a m uncitorilor, nu lit pc Andrei lambor de-a lungin lapidar : huminl—Lună şi rclur .. Şi dovedit a fi cei mai productivi în terii boabelor gargăriţate dintre cele
sint cunoscute de toţi m em brii de lmrc<iii sale aciivilă li. iar pe cei dm acum, inchipui\i-vă un tren lung de condiţiile de sol şi climă ale regiunii care sc vor folosi pentru săminţă.
partid din sectoarele productive Ne- preajma sa i a determinai să pro­ 190 de vagoane încurcate. Aproxi­ noastre. Seminţele de trifo i şi lucernă, aşa
aslgurarca cunoaşterii sarcinilor sta­ cedeze la Ici. Timp dc 31 dc un; c> mativ aceasta cslc impresionanta cum au rezultat de la batoză sînt p li­
b ilite de comitetul de partid a făcut n-a avui nici un accidcn/ dc cule cantitate de combustibil economisit Spre deosebire de anul trecut, ne de gozuri, seminţe de buruieni şi
ca unele organizaţii de bază ca cele letala. Şi cile greutăţi mi .sc ivise­ dc mecanicul Andrei lambor in nu­ cind datorilă g erurilo r mari din în special de euscută. rîîe galbenă
din sectoarele 120 m., 150 ni., şi 250 ră in acest răstimp. Tovarăşii d-' mai 20 dc ani. Cu acest cărbune se tim pul ie rn ii cantităţi insdmnatc de ele. Deoarece curăţarea lor nu se poa­
muncă a lui Andrei lambor işi amin­ pot remorca mai mult dc 280 dc Ire­ porumb tiu îngheţat, picrzîndu-şi pu­
m. Musai Tu I şi II Valea M orii s.a. să tesc dc o ini implore pul in obiş nuri oe distanta Bucuicşti— Oradea. te face în cadrul gospodăriilor colec­
desfăşoare o slabă activitate politică nună. * terea germ inativă, in anul acesta a tive. aceste seminţe trebuie ncîntîr-
pentru mobilizarea m inerilor la tra ­ Desigur că asluzl condiţiile de L'a începutul lunii martie, mecani­ veni aproape în toate gospodăriile ziat trim ise la Agroscm Orăşlie pen­
ducerea în viaţă a m ăsurilor luate munca şi de siguranţă a circulaţiei cul Andrei lambor /acea ultima colective săminţă de rea mai bună tru a fi schimbate cu alte seminţe
(ie comitetul de partid şi conducerea trenurilor sini incomparabil mr.i cursă. Cum s-ar spune a aiuns hi >.<r calitate şi cu putere dc gcrminnvi<-‘ curăţate .şi decuscutaic.
exploatării privind respectarea înăl­ bune ca în prim ii ani după elibe­ pătcl drumului. La sosi uni in s-’u- marc. Nu acelaşi lucru putem spune C ulturile de măzăriche, fie curate,
ţim ii abatajelor, lă ţim ii excavate, a- rarea patriei, humusul c alcătuit In fia C.F.R Simcriri, colectivul depou­ despre scmin;ele de plante furajere. fie in amestec cu orz sau ovăz sînt
nicnajarea vetrelor, puşca rea selecti­ aşa Ici ca pe oricare linie să sc asi lui. tovarăşii de muncă. prieteni, Din analizele ce s-au făcut in la­ răspindite şi apreciate ca bune pro­
vă. trierea minereului Slab s-a ocu­ gurc condiţii ophme dc cazare si cunoscuţi şî vecini i au îăcut o emo­ borator s-a constatat că multe gos ducătoare dc furaje, a tit din punct
pat aceste organizaţii de bază de ex­ odihna personalului de tren. Dar, ţionantă şi caldă primire. Teodor podăiM colective nu au condiţionai de vedere calitativ cit şi cantitativ.
tinderea iniţiativei „N ici un vagonet Andrei lambor a rămas lotuşi cu a Ihirdca, şetul depoului C.F.R. Simb­ tură seminţele, nu Ic-au vînlurai pen­ Pentru a se realiza un randament
dc minereu rebntat pentru steril vi­ prclerinlă. Alunei cind poale de­ ria a ichcilut fierbinte pc mecani­ tru a scoate din ele boabele seci, mă­ maxim la aceste cu ltu ri. înainte de
zibil*'. servi CS. Hunedoara, sitnle o deo­ cul Andrei lambor, în numele în­ runte, precum si seminţele de bu­ însăm inţări trebuie calculată şi eîn-
l-'olosîrea raţională a tim pului (le sebită satislaclic. Ştiind eă prin tregului colectiv. ruieni. Este cunoscut că dintre plan­ târiră săminţă, in aşa fel ea 3 părţi
lucru constituie una din condiţiile munca lui contribuie In aprnvtz.in In cuvinte simple, pornite din tele cultivate, ovăzul şi floarea-soa- să fie din leguminoase (măzăriche
hotărîtoare ale în deplinirii planului naica ritmică a turnatelor şi celor­ inimă, Andrei lambor a mutfumit co­ relui au proprietatea de a forma, pe
(ie producţie în mod ritm ic şi la toţi lalte agregate siderurgice, cu mate lectivului şi i a tăgăduit că deşi vu lingă boabele pline şi sănătoase, boa­ ing. TITUS POPOVICI
indicatorii. Marca m ajoritate a m un­ ric primă. ieşi la pensie nu sc va despaifi de be mărunte, subţiri şi seci caic im- şeful Laboratorului regional
pentru controlul seminţelor
citorilor, inginerilor şi tehnicienilor — Imi place cind duc la Hune­ tovarăşii lui, alături dc care a trăit purifică sămînţa Acestea trebuie e- Alba lu lia
de la mina Barza, dau dovadă dc o doara minereu, llcr vechi sau cocs şi a muncii a tiţij ani. lim inatc cvi ajutorul trio ru lu i sau a
înaltă conştiinţă, se străduiesc să — a spus o dală Andrei lambor Io- S. TR U TA vinturătorîî, deoarece ele nu vor pu­
folosească din plin orele de muncă tea asigura răsărirea unor plante vi~ (Continuare In pag. 2-a)