Page 43 - 1964-03

Pag. S
Nr. 2864 Drumul socialismului
nn jumjiinr - ■—

Preocuparea muncitorilor tehni­
încă de la începutul acestui an lu rnalişiii de Iu secţia a
Ie ridică munca de zi cu zi cum obţinut o im portantă economie
cienilor şi inginerilor pentru realiza­ sînt reglarea cajelur, înlăturarea de metal. Cei cate au adus o If-a a combinatului. îndrumaţi de comunişti, s-au avîntut in
TOLERANTE rapidă a deficienţelor de lam ina­ contribuţie deosebită la obţinerea căutarea dc noi cui menite să Iacă munca colectivului mai
rea sarcinilor pe care partidul le-a re, prevenirea rebutului ş.a.m.d. ei au fost m aiştrii A drian Fulop, spornică. Ţelul era găsirea unei soluţii practice pentru spo­
Pentru m uncitorii necalificaţi s-au Em il Petrică şi Birău August in, rirea producţiei de tontă, pentru reducerea preţului de cost
pus în fata s-a concretizat în nume­ Cu cîţîva ani în urmă colecii- lor pentru profile. Sub îndrumarea deschis cursuri de calificare. prim -lam in a to rii Meftode Baidan, al acesteia. îndeosebi pe seama obţinerii unor consumaii scă­
vul nostru a început să aplice o in i­ organizaţiilor de partid şi cu spri­ Faptul că oamenii se străduiesc Eugen Oniga, Gheorghe Fodorea- zute de cocs pc tona de tontă. S p rijin iţi electiv dc condu­
roase iniţiative cărora le-au dat via­ ţiativă preţioasă: „Să laminăm la jin u l organizaţiilor de masă, noi să-şi îmbogăţească mereu cunoş­ nti, numeroşi lam inatori si mane- cerea combinatului, de cadre tehnice dc specialitate, lurna-
tolerante negative". Această in iţia ­ am reuşit să reducem sim ţito r nu­ tinţele profesionale, că îşi dau si­ vranţî. Pentru a obţine în v iito r tisfii din secţia a doua au ajuns — in urma unei ample do­
ta minerii, siderurgiştii sau construc­ tivă constă în laminarea profile- m ărul abaterilor de la instrucţiu­ linţa să lucreze cit mai bine, să realizări şi mai frumoase, sub în­ cumentări asupta rezervelor producţiei — Ui convingerea că
lo r în cîm pul de toleranţă cuprins nile de lucru, ceea ce este foarte respecte instrucţiunile tehnologice, drumarea organizaţiei de partid, ne există posibilităţi reale pentru a traduce In iapt dorinţa cc-i
torii, antrenaţi în întrecerea socia­ între lim itele inferioară şi nomina­ im portant. L i s-a explicat oameni­ face ca pe graficul întrecerii so­ vom strădui să organizăm mai bine Irămintă. Drept urmclrc, ei au hotărî! că, In condiţiile lunc-
lă prevăzute de STAS. Produsul f i­ lor pe toate căile im portanţa rea­ cialiste să se înscrie succese tot munca. t
lista. Descoperite Ia timp de către nit obţinut astfel are o greutate lizării planului de producţie, a ob­ mai de seamă. In prim ele două lu ni Ing. IO AN V O IN A tionării numai a /urna/u/u/ nr. 5 /deoarece turnatul nr. 6 se
mai mică pe unitatea de lungime. ţin e rii unei economii cit mai m ari ale anului spre exemplu, p rin la­ şeful lam inorului dc G50 mm. află In reparaţie capitală pină la începutul lunii aprilie 1061)
organizaţiile de partid, au fost cre­ Cu alte cuvinte, laminarea la to­ de metal prin laminarea la tole­ minarea la tolerante negative, s-a al C.S. Hunedoara colectivul de la secţia a ll-a turnate uoate produce lunar 600
leranţe negative perm ite obţinerea ranţe negative. C uptorarii, mane- tone lonlă, cu cocsul economisit. Din momentul reintrării in
ate condiţii materiale şi organiza­ din aceeaşi cantitate de metal a vra n ţii, lam inatorii au fost instituiţi exploatare a lurnalului nr. 6, această cantitate va li şi ea
unui num ăr mbi mare de profile la­ asupra fe lu lui în care trebuie să sporită.
torice pentru traducerea lor în viată. m inate lucreze pentru a obţine rezultatele In timpul acestor Irăm intări si lutnaliştii de la seefia l-a gin-
Aplîeînd iniţia tiva „Să laminăm cele mai bune. M aiştrii şi şefii de dcau într-un chip asemănător. De îndată ce au aliat despre
In abatajele cameră din Valea jiu ­ la toleranţe negative" cu perseve­ echipă au p rim it indicaţii să su­ hoturirea tovarăşilor lor dc la secţia a Il-a, li s-au alăturat
pravegheze îndeaproape
fiecare
renţă şî extinzînd-o la tot mai m ul­ ptopunin»î ca împreună să producă lunar 1 000 tone lonlă, cu
te profile, noi am reuşit să reali­ fază a procesului de producţie.
lui se extrag două cîmpurî de căr­ cocs economisit. Iniţiativa a lost pornită în ziua dc II februa­
zăm de la un an la altu l economii P rim -lam inatorilor şi m aiştrilor de
însemnate de metal. Cu oca2ia dez­ lin ie li s-a cerut îndeosebi să asl- rie 1064, Merită să menţionăm că pornirea in iţia tive i a avut
bune în fiecare schimb, din fiecare yure o montare şi reglare corectă
baterii cifre lo r de plan pentru anul un clect înviorător şi în ce priveşte activitatea dc producţie
1964, m uncitorii, inginerii şi tehni­ a cajelor pentru profile. Adică, să din secii a a lll-a lurnate.
aripă de abataj, la fel cum din cele cienii secţiei noastre s-au angajat pregătească din tim p operaţiunile O dată Ireculi la lapte lurnaliştii au situat în centrul pre­
să lamineze la toleranţe negative respective, să explice m uncitorilor
frontale se extrag două fîşii de căr­ cum să le execute, şi sâ-i îndrume ocupărilor Ier principalii factori asupra cărora trebuie să ac-
întreaga cantitate de profile ce ne tioneze, pentru îndeplinirea sarcinilor puse In la(ă de /n///a-
pe tot tim pul lucrării. In plus, e-
bune pe zi, crescînd astfel produc­ revine prin sarcinile anuale de conomîa de metal, reducerea rebu­ tiv ă : respectarea qralicclor de reparaţii şi revizii la agregate,
plan. Realizarea acestui angaja­
tivitatea muncii. La Teline, Ghelir ment cere pe lîngă o temeinică pre­ tu lu i şi a lţi factori care concură reducerea tim pului atectat acestora, sporirea consumului de
gătire profesională a cadrelor, asi­ la reuşita aplicării cu succes a in i­ combustibil guzos pe tona de lontă, ridicarea corespunzătoa­
ca şi în celelalte exploatări miniere, gurarea bunei funcţionări a agre­ ţiativei au devenit c rite rii ale în­ re a temperaturii aerului insultat în furnale, respectarea stric­
gatelor şi perfecţionarea continuă trecerii socialiste. tă a lişci tehnologice de încărcare a lurnalelor ele. Această
se duce o muncă intensă pentru ca­ h procedeelor, tehnologice. O sea­ Din in iţia tiva com itatului de preocupare a dat rezultatele scontate. La seclia a U-a lurnate,
mă de măsuri tehnico-organizatori- partid s-au introdus scurtele şe­
litate, astfel ca nici un vagonet să ce im portante au fost luate încă de dinţe operative la sfîrşit de schimb, Din metalul economisit prin laminarea la toleranţe negative Ia lami­ spre exemplu, in luna lebruorie consumul de gaz metan pc
anul trecut. S-au alcătuit grafice de unde participă factorii de condu­ norul de G50 mm. al C. S. Hunedoa ra in primele două luni ale anului tona dc lontă produsă s-a menţinut la peste 90 metri cubi,
nu fie rebutat. Furnaliştîi hunedoreni iar temperatura medie a acrului insultat in lutnal s-a ridicai
revizii pe schim buri, care se res­ cere din schimbul respectiv, per­ se pot construi 71 autocamioane.
pectă cu stricteţe. S-a trecut la o soanele care ou contribuit la ob­ la peste 860 grade C. Totodată, tim pul de opriri planificate
produc în fiecare lună cel puţin
aprovizionare judicioasă a agrega­ ţinerea unor succese deosebite şi sau accidentale ale turnatului. a tost redus la numai 0.8 la
1.000 tone fontă cu cocs economi­ telor cu piese de schimb şi de re­ cei care au săvîrşit abateri. In a- sută din tim pul calendaristic, Iată de 2 la sulă cit este pla-
zervă. Calitatea reparaţiilor s-a îm ­ ceste şedinţe se analizează pe scurt nilical.
sit, iar laminatori? dau patriei nmi bunătăţit sim ţitor, ca urmare a res­ felul cum s-a m uncit în ziua care Retine alenfia laptul că elorlurile stăruitoare ale lurna-
pectării tim pu lu i ce le este afectat. s-a scurs, se stabilesc măsuri pen­
multe produse, faminînd la toleran­ Apucarea acestor măsuri tehnico- tru înlăturarea deficienţelor şi ce-i liştilor de a obţine o producţie de metal mereu spotilă, la un
preţ de cost scăzut, nu diminuează cu nimic obligaţiile ce le
organizatorlce, precum şi faptul ca de făcut pentru ca experienţa bună Colectivul de muncă de la între­ Toate acestea au făcut ca tot mai
ţe negative. Organizîndu-şi temei­ c ilin d rii de lam inare sînt calibraţi să fie dezvoltată. prinderea noastră. îndrum at de or­ multe muncitoare să îmbrăţişeze revin în direcţia calităţii. Dimpotrivă, aceste eforturi au o
pentru a lam ina în cîm pul nega­ Pentru îmbogăţirea cunoştinţelor ganizaţia de partid, se preocupă în­ in iţiativa „Să realizăm numai pro­ influentă p ozitivă: in secţia l-a lurnale, lonlă declasată în
nic munca constructorii reuşesc să-şi tiv de toleranţe, sînt factori de sea­ profesionale ale m uncitorilor cali­ deaproape de îm bunătăţirea ca lităţii duse de calitatea I". In momentul luna lebniane reprezintă 2.44 la sută la(ă de 7 la sulă admis,
îndeplinească planul lunar cu o zi mă ai succesului. Din partea lam i­ fica ţi au fost descinse cursuri de produselor. In iţia tiv a „Să realizăm de faţă ne putem m îndri cu m unci­ iar la secţia a ll-a. 0,7 la sulă lată de 4,16 la sută admis
natori lor noştri se cere însă res­ completare a cunoştinţelor. In te­ numai produse de calitatea 1“, lan­ tori ca Petraşcu Florica, Gabor E li­ A utorii acestor fapte sini oameni ca O laru Alexandru, Co-
mai devreme, iar muncitorii din in­ pectarea cu stricteţe a procesului matica lor s-au prevăzut un număr sată de m uncitorii secţiei circulare, sabeta, Guţia Ana I, Precup Ioan, vallu Nicolae. Farcaş Vilhelm . Hrilcu Remus. Ricianu Ioan,
tehnologic, urm ărirea atentă a pro­ mare de lecţii legate de cunoaşte­ s-a extins în scurt tim p şi în secţi­ Galles M aria, Zahan Elena, Groza Zameznieu M i/u i — iurnalişli, Gută Nicolae. Dascălii Si-
dustria uşoară să dea numai pro- dusului pe întregul flu x de lam i­ rea lam inării profilelor. Accentul ile încheiat-remaîat, vopsit-form at, Ioana, V in tîlă M aria, C hitic Petro- mion, Duica Gheorghe — încărcători, Sîna Gheorghe, Ncgof-
nare şi montarea cu g rijă a caje- se pune pe o seamă de aspecte ce bobinaj şi finisaj. Ca urm are a ex­ nia, Diaconu Ana, Stingă Ileana şi /eseu Constantin, Clcmnic Petru — cauperişti şi a llii,
duse de calitatea I. tin d e rii acestei in iţiative , calitatea m ulte altele care obţin numai pro­
produselor s-a îm bunătăţit m ult. In duse de calitatea I. Ing. BARZUICA DUMITRU
cele două luni din acest an in d icii M IO A R A GOŢEA şeful grupului tehnic furnale-aglom eratoare
Intr-un timp, cu privire Ia im­ de calitate p lanificaţi au fost depă­ şef C. T. C. la întreprinderea C. S. Hunedoara
în cadrul exploa­ —----- >»#* portanţa îmbu­ şiţi cu 0,5 la sută la ciorapi de bum ­ „Sebeşul" din Sebeş
tării noastre a- nătăţirii calităţii bac, cu 0.G la sută la ciorapi din re-
veam încă mari -?i^- 1 r;- i i . ' ~i 7 minereului, care lon, cu 0,4 la sută la tîcotaje din Constructorilor din cadrul fiecă­
bumbac etc.
necazuri în pri­ s-au ţinut în fa­ dc la I C.S. Hu- SNk d a tk 11 ii rui şantier urmă­
Pentru extinderea in iţia tiv e i con­
vi nţa calităţii mi. ţa muncitorilor ducerea în treprin d erii a luat o serie nedoara le revin f | U A l x U L f ie c A b e i. l u n i b e a l i z a t reşte zilnic pro­
nercului livrat furnaliştilor. Minerii ercîndu-sc totodată opinie dc masă de la C T.C. şi de la staţia de sortare. de măsuri. 28 de m uncitori din sec­ în fiecare an sar- 21 I H H I - ■ c r i i i B E s a ducţia, iar docadal
cini
im portante p ^
extrăgeau din adîncuri minereu îm potriva acelor m ineri corc nu-şi Luarea unor asemenea măsuri ţia Cotton şi 30 din secţia încheiat au afişează rezulta­
dc producţie. Dc -
mult, dar se neglija calitatea. Ase­ făceau din acest punct dc vedere s-a bucurat dc eficacitate. In anul frecventat cursurile de calificare, iar aceea, se impune tele.
menea probleme au fost dezbătute pc deplin datoria. I9C3, în comparaţie Cu 19C2, con­ circa 200 au urm at cursurile de r i­ Fiind asigurate
i n i fi‘în adunările organizaţiilor dc O grijă permanentă s-a acordat ţinutul dc fier în minereul livrat dicare a ca lifică rii profesionale. M un­ ca o necesitate desfăşurat pe şantiere o intensă condiţii materiale
i imperioasă, asigurarea unui ritm corespunzătoare şl o urmărire ri­
partid. Ne am străduit să găsim îm bu n ătăţirii agitaţiei vizuale. In furnaliştilor a crescut cu 1.01 la c ito rii Vasile Bran, Avram Boîiţă, bun dc muncă şi prin aceasta res­ muncă politică de masă. Prin pa­ guroasă a producţiei, s-a reuşit să
răspuns la întrebarea : ce tre­ sectorul II a fost scrisă pe un pa­ sută, iar in luna ianuarie 19G4 cu Traian Zahiu din secţia Cotton, Ma­ pectarea termenelor dc dare în fo­ nouri şi lozinci mobilizatoare s-a se obţină rezultate buncD In luna
buie făcut pentru a îmbunătăţi nou chemarea : „Tovarăşi m ineri ai 1,03 la sulă faţă de cel planificat. fia Crăifâlean, Marîa Bojiţâ, M ihăl- losinţă a lucrărilor. La începutul explicat constructorilor importanţa ianuarie şantierele construcţii nr.
calitatea minereului ? Soluţia era sectorului ÎI ! Nu uitaţi că valoroa­ Exploatarea noastră a primit în pe­ tan Elisabeta l şi a lţii, care au frec­ lunii ianuarie masa dc muncitori iniţiativei, eficacitatea ci în înde­ 4 şi montaj nr. 1 au reuşit să-şi
dc a mobiliza întregul colectiv sa in iţia tivă „N ici un vagonet de rioada ianuarie 1903 — ianuarie ventat eu regularitate aceste cursuri, dc la J.C.S.H. a dezbătut sarcinile plinirea şi depăşirea sarcinilor lu­ îndeplinească planul lunar cu o zi
pentru a acorda toată atenţia minereu rebutat" a pornit de la noi. 1DG4 bonificaţii in valoare dc peste ou îm bunătăţit calitatea produselor de producţie pe 19G4. Chibzuind nare dc plan. încă din luna ianua­ mai devreme, iar şantierul montaj
nu numai creşterii producţiei de Luptaţi pentru aplicarea ei la toate 13.000.000 lei. cu 2 la sută. La secţia încheiat in ­ ce trebuie făcut, ei au preconizat rie, ca urmare a muncii de îndru­ nţ*- 2, cu 3 zile înainte de termen.
minereu, ci şi îmbunătăţirii cali­ locurile de muncă". In sectorul I s-a Avind in vedere importanţa ini­ dicele mediu de calitate a crescut cu o seamă dc măsuri. Printre altele, mare desfăşurată, au îmbrăţişat Şi in luna februarie rezultatele a-
tăţii. Aşa s-a născut, la propunerea afişat lozinca : „Tovarăşi m ineri ai ţiativei „Nici un vagonet dc mine­ 3,2 la sută. biroul organizaţiei dc bază P.M.R. Iniţiativa şantierele de construcţii cestor şantiere şi a altora sint bune.
unor comunişti din sectorul II, ini­ sectorului I J Fiecare maşină de reu rebutat", organele şi organiza­ Conducerile secţiilor au acordat o din cadrul şantierului de montaj nr. 1, nr. 2, nr. 4, montaj nr. 1 şi Dc asemenea, brigăzi ca cele con­
ţiativa „Nici un vagonet de mine­ minereu rebutată reprezintă o pier­ ţiile de partid din cadrul exploa­ atenţie mai mare recepţionării ma­ nr 2, analizînd împreună cu toţi nr. 2, electrotehnic şi sectorul pro­ duse de Oclavian Popa, Constan­
reu rebutat". dere de 3 tone de metal. Lupta ţi cu tării noastre se vor strădui ca şi pe teriei prime. In laboratorul între­ comuniştii posibilităţile dc care dis­ duse industriale din cadrul atelie­ tin Hurmuz, Klcp luliu, Ioan Rău-
In susţinerea acestei iniţiative — hotărire pentru înlăturarea orică­ viitor să îndrume îndeaproopc orga­ p rin d e rii au fost efectuate analize fî- pune acest colectiv, a lansat ini­ rului de confecţii metalice. ţiu, Ştefan Roşianu, Weber Andrei,
apreciată ca foarte valoroasă — s-a rui rebut". In sectorul U I s-a afişat nizaţiile sindicale, conducerile teh- zico-chimîce materiei prim e şl pro­ ţiativa ca „Planul fiecărei luni să Pentru început, ca iniţiativa să dc pc şantierele amintite, şi-au rea­
desfăşurat o largă muncă politică lozinca : „Calitatea m inereului se nieo-administrative ale sectoarelor, duselor. Aceasta a făcut ca în proce­ fie îndeplinit cu o zi mai devre­ lizat planul lunar cu o zi sau chiar
şi organizatorică. In cadrul întrece­ hotărăşte în abataje ! A plicaţi meto­ întregul colectiv de mineri, pentru sul de producţie să nu sc Introducă me". Plin aplicarea lună dc lună cu două mat devreme.
ri] socialiste s-a fixat ca obiectiv da puşcării selective, alegeţi cu g ri­ a obţine noi şi importante succese, m aterii prime necorespunzătoaie, cu a iniţiativei, planul valoric anual In construcţii Trebuie spus că iniţiativa n-a
principal îmbunătăţirea continuă a jă sterilul vizibil, lup taţi pentru pentru a trimite furnaliştilor mine­ defecte. va fi îndeplinit cu 12 zile mai de­ fost extinsă încă pc toate şantie­
vreme, productivitatea muncii va
calităţii minereului. Aprecierea re­ generalizarea in iţia tive i „N ici un reu din ce în ce mai bun, cu un Muncitoarele care aveau o slabă creşte simţitor faţă de cea plani­ rele, la toate brigăzile. Pentru ca
zultatelor obţinute în muncă s-a vagonet de minereu rebutat". conţinut mai bogat de fier. calificare profesională au fost re­ ficată, iar termenele dc dare în fie cit mai eficientă, la indicaţia ea să fie îmbrăţişată dc toţi oa­
făcut ţinîndu-sc mai ales scama dc Concomitent cu aceste măsuri, partizate să lucreze în cele mai bune folosinţă a obiectivelor sc vor Comitetului sindicatului s-au sta­ menii muncii de pe şantierele noa­
PETRU DAR13U
îndeplinirea acestui obiectiv. La re­ conducerea întreprinderii, la propu­ secretar a) comitetului brigăzi, pe lîngă tovarăşele care stă- scurta. bilit grafice dc aprovizionare cu stre, comitetul sindicatului va lua
în continuare cele mai eficace mă­
comandarea comitetului dc partid nerea com itetului dc partid, a lio- dc partid pînese bine meseria. Deseori mun­ Iniţiativa a găsit repede ecou in materiale, ca pe baza lor, produc­ suri. Prin popularizarea rezultate­
s-a întocmit o strictă evidenţă pe tă rit să completeze corpul dc con­ citoarele cu experienţă bogaiă în conştiinţa multor muncitori. Nume­ ţia să sc desfăşoare ritmic. Dc ase­ lor obţinute pină acum dc şantiere
fiecare brigadă cu privire la mine­ trol asupra calităţii m inereului cu ing. ALEXANDRINA HO AR-A muncă, execută demonstraţii practi­ roase colective dc muncă şi brigă­ menea, serviciul dc aprovizionare şl de cele mai bune brigăzi, asjgu-
reul rebutat In mod sistematic s-nu cei mai buni mineri. S-a organizai, serviciul C. T. C. ce p iiv in d felul cum îşi organizează zi s-au angajat să răspundă acestei din întreprindere şi birourile res­ rînd condiţii materiale şi mai bune,
popularizat rezultatele obţinute. dc asemenea, un ciclu de expuneri Exploatarea minieră Teliuc chemări. Stabilindu-sc eficacitatea pective dc pc şantiere urmăresc sc va reuşi ca iniţiativa să fie ex­
munca, cum deservesc maşinile etc. mai atent felul cum decurge apro­
cc o prezintă, s-a trecut la aplica­ tinsă în întregime la şantierul nr.
rea unor măsuri care să generalize­ vizionarea. Apoi, comitetul sindi­ I construcţii şi la şantierul nr. 3
ze Iniţiativa pc toate şantierele. In catului a preconizat un sistem de Calau. In scopul obţinerii unor re­
şedinţele dc instruire cu preşedin­ urmărire a rezultatelor, pentru ca zultate cit mai bune vom intensi­
combina cu tamburi tn complex cu
Creşterea p roduciivilâfii muncii ţii comitetelor sindicale dc secţie întrecerea intre şantiere să devină fica întrecerea socialistă între bri­
li preocupă in mod deosebit pc m i­ susţinere metalică cu qrtn/.l in con­ s-au prezentat materiale în care cît mai mobilizatoare. La locurile găzi, in baza unor obiective vii.
nerii din Lupeni. In acest scop ci * 3 solă. $i aici s-a aplicat sistemul de s-au arătat avantajele economice dc muncă dc pc şantiere, comite­ mobilizatoare.
îşi organizează mai bine munca, lo- organizate în flux continuu, cu bri- ale iniţiativei, precum şi ccca ce tele sindicale de secţie au întocmit VICTOR RAŞCANU
iosesc mai raţional utilajele, lucrea­ gadă complexă Primele rezultate trebuie întreprins ca ca să fie a- grafice, pc baza cărora sc face ur­ preşedintele Comitetului sindi­
indică avantaje serioase ale nouţul
ză cu mal mult entuziasm. $i. ca o baiajul Ironlal din panou/ J, stra­ plicată. Organizaţiile sindicale, au mărirea realizărilor. O persoană catului de la I.C.S. Hunedoara
încununare a eforturilor dcjiusc. de cos/ si îm bunătăţirii calităţii căr­ procedeu, mai ales că, aşa cum re­
tul 10, blocul IV. Abatajul a
tost
oblin succese tot mai Inimoase in bunelui Ce căi trebuie urmate in dotat cu plug static de cărbune St zulta şi din graficul alăturat, o dată
avansare,
cu creşterea vitezei de
realizarea sarcinilor de plan. Anul acest scop ? a tosf susţinui molatic cu sti/pt h i­ cicşle productivitatea muncii şi trecut brigada noastră a atins pe­
trecut, de pildă, au depăşit produc­ întrebarea a Iruminlat st conttnua draulici şi grinzi In consolă. La in­ scade prelul de cost. se execută armarea eîm pulul ex­
tivitatea planificată cu aproape OU ■s-j Irăminte întregul colectiv. Um riodic acest obiectiv. In anul aces­ tras, se ruculeşte transportorul b lin ­
kg căi bune pc post. a ceqstu Irăininlatc s-a născut de dicaţia comitetului de partid, un co­ Pentru menţinerea decalatului pre­ ta urm ărim ca acest ritm sâ se dat lingă fro n t, se face lungirea
Spotiteu pcoductivitălii muncii la lupt o soluţie: oiganizatcn in aş:i lectiv alcătuit de comisia ingineri­ văzut de normele de exploatare este statornicească. In luna trecută, ca craterului, închemdu-se astfel un
mina Lupeni este insă o sarcină ict a muncii incit in abatajele Iron- lor şi tehnicienilor a întocmit un necesar să se aplice acelaşi sistem şi în prim a Iurtă a anului, dato­ ciclu de operaţii. Începe din nou
studiu in care s-au a no tizul posi­
pc/monentă, dictată de însăşi nece­ iu!p. să se extragă în liccurc zi două de organizare şi în abatajul fron­ rită organizării judicioase a muncii perforarea găurilor şi se repetă al
sitatea cărbunelui cocsUicubil In lis ii de cărbune. Aceasta presupune bilităţile dc cieştere a vjtezei dc tal adiacent. Lucrul în acest abataj in abataj, brigada a atins acest ţel. doilea ciclu de lucrări. In schimbu­
r.omplexul economiei na/ionule. In o perfectă organizare a muncii In avansate tn abatajul Irontat. Stu­ poate începe chiar in trim estrul tl Extragerea a două cîm puri de căr­ rile II şi III se succed aceleaşi ope­
unul W64 vu trebui obţinută f> l>ro- condiţiile unei mecanizări complexe diul a scos în evidentă imi)0ttantc al anului in curs in condiţiile in bune pe schimb din fiecare aripă
ductiviiatc dc cel pul in 1.230 tone u abatajului. rezerve dc lim p In oriianizarca pro- care organele de aprovizionare ale ra ţiu n i de lucru, renlizîndu-se ast­
pc post. Accustu, bineinlc/cs. in con- Primele încercări In uccuStu d i­ restitui tehnologic. Cu acest prii el C.C.VJ. vor asigura exploatare a cu dc abataj a devenit un fapt îm p li­ fel 6 ciclu ri pe zi, echivalînd cu G
diliile rcducciii continue o prclu/ui recţie s-au luciu amu trecut, in a• s-a întocmit p/anograma de lucru încă o combină, precum şi cu stilpli nit. A sporit sim ţitor viteza de m etri înaintare sau o avansare de
tientrtt extragerea u două Uşii ne zi- Inmeluri necesari. avansare şi pe această bază b ri­ două cîm puri de cărbune pe
In organtzareu nouă. aplicată la Posibilităţi dc extindere a iniţia ­ gada noastră a extras în luna fe­ schimb şi aripă de abataj.
acest loc de muncă, electivul b ri­ tivei exista şi la abatajele Irontale bruarie aproape f)(J0 tone de căr­ Iaită Încă un aspect al organizării
găzii este egal îm părţit pe trei din straiele care au înclinare ce bune peste plan, faţă de 436 tone
l schimburi, neexisiintl o specializare permite transportul cărbunelui in realizate fn luna decembrie 1963, m uncii noastre. Cînd brigada se a-
pe operaţii. In acest tel s-u creol abataj prin cădere liberă. In acest cind nu am atins obiectivul „două propie la 4 m. de hotar, pregătim
posibilitatea instruirii complexe « sens se vor puica organiza două b ri­ atacarea aripei din partea opusă a
muncitorilor, tară limitarea în limp găzi complexe in abata/c/e frontale cîm puri de cărbune, pe schimb, abatajului. Concomitent cu term i­
ta executarea unei operaţii, putin- din straiul 13. blocul VI. Si nu nu* ■11n fiecare aripă de abataj". In narea camerei respective, pregătim
du.se trece In acelaşi schimb la ope­ mai aici. Se pot obline viteze spo­ februarie am obţinut un randa­ montarea craterului şi transporto­
raţia următoare. rite de avansare şi in aba/a/e/e ment de 8 tone cărbune pe post, ru lu i blindat în cealaltă cameră.
Noua metodă de organizare s-a Irontale din celelalte s tra tu ri; a- cu peste o tonă pe post mai mare In acest fel noi reuşim ca în timp
dovedit deosebii de etic ace. Daca ceasta insă cu condiţia schimbării decît randam entul obţinut in luna ce avansăm în aripa respectivă să
In lunile anterioare avansarea s-a proceselor tehnologice la unele ope­ decembrie. facem şi pregătirea In vederea pră­
menţinui In /urut a 10—26 m.l. pe ra/// in urma extinderii /olosirii Cum procedăm noi pentru extra­
/unri, cu noua metoda s-a obţinui, transportoarelor blindate şi a sus­ gerea a două cîm puri de cărbune buşirii în aripa term inată. Prin a-
n i aceeaşi dotare tehnică a abaio- ţinerii mc/o//cc cu grinzi în consolă pc schimb, din fiecare aripă de ccastă organizare noi reuşim să nu
iului. încă dm prima tuna de apu­ de 1.25 m şi stil pi hidraulici cu lun­ abataj ? In prim ul rînd luci ul in avem goluri în producţie.
care, o viteză de înaintare de 3-1.6 gimea dc 3 m şi chiar mai mult, abataj este organizat pe baza unui Pentru păstrarea acestui ritm de
m.l. pe lună. pentru ca in lunile tu ­ precum şi prin lolosirea maşlnitoi muncă, în fiecare zi, este necesar
rnătoare sd se atingă 43 —-J7 m l pe modeme de tăiat cărbune. In acest grafic ciclic, prevăzându-se desfă­ ca conducerea sectorului să ne spri­
lună. Fireşte, au existat si uncie sens este necesar un sprijin mai şurarea concretă a operaţiunilor de jine mai m ult îndeosebi prin asi­
qrculufi. M inerii noştri insă, mobi­ susţinui dm partea torurilor tute­ lucru. In componenţa brigăzii in ­
lizaţi de către organizaţiile de lare pentru procurarea u lila jclo i tră 15 oameni, cate sint repartizaţi gurarea unei mai bune aprovizio­
partid, au reuşit să le depăşească. necesare. T7i ?îip jjf pe fiecare schimb după form aţia : nări eu materiale, cît mai aproape
Succesul obţinui In abatajul dm Uxistu aşadar multiple posibili­ doi m ineri, un ajutor miner şi doi dc locul nostru de muncă. In ce
PRODUCTIVITATEA sIratul 18 a trezit entuziasm în rin- tăţi pentru ca la mina Lupeni avan­ vagonetari. lucru în abataj ne priveşte, nu vom precupeţi nici
un efort pentru ca, prin realizarea
se
dun/e întregului colectiv. Aşa
O peraţiile de
sarea de 2 m.l. pe zi să devină o
In abatajele cantoră din minei*
PREŢUL DE COST tace că s-au studiat In continuare realizare permanentă in fiecare abu­ Văii Jiului obiectivul principal al .se succed tn felul u rm ător: în a două cîm puri pe schimb, din fie­
posibilităţi pentru aplicarea iniţia ­ za/ frontal. Rumîne doai ca între­ brigăzilor miniere pe linia creşte­ schimbul I, în primele ore, se per­ care aripă a abatajului cameră, să
tivei şi in uite abataje. Ca urmare, gul colectiv să depună etorturi pen­ ri i vitezelor de avansare este a tin­ forează găurile de puşca re, se ri­ dăm patriei cărbune mai mult şi
la slîrşilul lunii februarie s*a trecui tru valotitlcarca deplină a acestor dică un jug de susţinere, după care de bună calitate.
tat. posibilităţi gerea ţinui ritm de muncă care să
la lucrul după acest sistem ş i, In GHEORGHE GIUCLEA asigure extragerea a două cîm puri se puşcă. Apoi, în tim pul cit a u n i LASZLO ŞTEFAN
abatajul frontal din panouI 2. stra­ inginer şef adjunct de cărbune, în fiecare schimb, rămas pînă In jumătatea schimbu­ m iner şef de brigadă în sectorul
tul 15, blocul VI, unde se loloseşte E. M. Lupeni din fiecare aripă de abataj. Anul lui. se încarcă cărbunele puşcat şi III al minei Petrila