Page 45 - 1964-03

PROLETARI DIN TOATE TÂRJLl U N tT l'V Ă I
/ n ziarul

• Pentru dezvoltarea creş­
terii anim alelor ;
• Din viaţa culturală a re­
giunii ;
• Răspundem c itito rilo r
(pag. 2-a)
• Discuţie pe tema creşterii
productivităţii muncii in aba­
taje ;
• S prijin în munca fiecărui
propagandist;
(pag. 3-a)
• Uc peste hotare
Anul XVI. Nr. 2865 SîMBATA 14 MARTIE 1964 4 pagini, 20 bani (pug. 4-a)

ÎNDEMN şarja s-a încadrai in grafic

Un semn ul moistrului şi braţul o(cl cure sc revărsa cu repeziciune
macaralei dc şarjurc pătrunde adine tn oală. sub p rivirile sotisiăcutc ale
in cuptor, intruntim t flacăra care-l celor trei şlicuri. A jutorul sosise la
timp. $arju se incudrasc in gratie..,
invăluiu. Troaca cu iero-mungan iu-
SPRE NOI S UC C ES E sese golită şi dc-acum şarja se uita mai tămos aproape 15 minute. Pe
Pin a la incepcrca schimbului au
in ultima lazâ a procesului dc ela­
borare : dczoxidarca. Peste citeva platlorma notj oţelârii a C. S H u­
clipe se va da comundu de evacua­ nedoara oamenii d/n schimbul da
te a Şarjei. O tc/arii pregăteau de noapte stnt insă prezenţi cu folii.
La cuptorul doi, primiri a sosit topi-
Au cuvîntul fruntaşii zor sculele şi materialele pentru totul şei Pavcl Hangarul. Atent, cl
la/.a urm ătoare; ajustarea cuptoru­
lui, pentru o noua şarjă. De la la­ vcrilică locul dc muncă, aparatura,
borator sosi rezultatul ultim ei pro­
în întrecerea socialistă be şi maistrul Ardcleanu spuse scurt priveşte graficul întrecerii. In i'ă
apoi in vorbă cu topitorul şef din
şlicarului: dă-i drumul. schimbul de după masă, Fiţu Teo­
In spatele cuptorului şlicarul loan dor. Acesla, il inlormează „pe viu"
Respecfînd reţeta de încărcare Cure-a — ajutat dc omul trei, intro­ despre mersul lucrului pe şarja.
duse ţeava cu oxiqen pentru stră-
— Astăzi am scos sar/a In 6 ore
punqerea şlicului. Dar şlicul nu ceda
hi prima Icava şi nici la a doua, şi 25 minute. Ve/i, poate reuşeşti
In acest an, colectivul de muncă brantele de cocs, la corfe. Fiecărui ceea cc lui Curca nu i sc mai in- s-o dai mai repede.
clin sectorul furnale al Uzinei „V icto ­ m uncitor îi explic concret cum tre­ timplasc. Vestea că şarja hi doi nu ...In fala cuptorului cei doi prim-
ria" din Câlan a obţinut o scrie de buie să-si organizeze munca pentru „ pleacă“ sc răspindi fulgerător prin­ fopitori mai schimbă citeva vorbe
şi sc
după care. işi slrinq m iinilc
succese. Piuă la data de 10 martie ca randamentul să fie sporit. tre o (clari. Dc h cuptorul 1 sosi in
ajutor, şlicarul D irjc, in timp ce despart.
fnrn aiiştii din Câian au reuşit să In tim pul lucrului controlez felul Cuptorul nu băniile că urc un alt
Slngereumt — şticar la 3 — ceru sd
dea peste sarcinile de plan aproape cum se face dozarea m aterialelor, slăpin şi se supune la Ici dc ascul­
lic mărită presiunea oxigenului pe
2 v'UO tone fontă. La ciobindirea aces­ cum se utilizează banda rulantă, cor­ conductă. O nouă ţeavă munevrătă tător. In pintecc/e sdu se plămă­ A T E LIE R E LE „A E D E A U J L *' A I.H A
tui succes o contribuţie însemnată au fele, dacă se curăţă sî se m anipulea­ eu dibăcie dc D irjc tu introdusă in deşte o nouă şarjă.
adus-o şi m uncitorii din echipa pe ză corect vibrantele de cocs. ştie. Citeva mişcări repezi şi imen­ G II. L NEGREA Strungarul Dionisie Drâghicî are o înaltă calificare, care-l ajută să-şi
care o conduc. Noi am reuşit să ne In cadrul echipei noastre se înva­ sa hală se scăidu intr-o lumină or­ controlor tehnic O S. !M. 2 depăşească zilnic plănui de producţie şi să execute piese de bună calitate.
C S. Hunedoara
depăşim lună de lună sarcinile de ţă permanent. M uncitorii care au o bitoare, împrăştiată de şuvoiul de
Lauda vredniciei plan, să a'-gurâm o încărcare conti­ experienţă bogată .în muncă le e xp li­
nuă a furnalelor, că celor care nu Au început
Ziua rIc 11 mari ie ac. a tost o să respectăm reţe­ stăpînesc atit de
sărbătoare $i pentru minerit r/c Iu ta prescrisă. Ca bine meseria, de ce însămînţările
sectorul It al CM. Lonea. In ca­ urmare, procesul este necesar să
dru les/iv, in adunarea grupelor
de elaborare a fon­ se respecte reţeta
sindicale s-au inminal 11 insigne Un nou cămin Membrii gospodăriilor agricol*
de Iruntaşi, In admiraţia tovarăşi­ tei s-a îm bunătă­ prescrisă, ce se în- îmbunătăţesc procesul de produefia colective din Ohaba şi Roşia de Se­
lor lor dc muncă. Nicokie Nedcl- ţit, furnalele au a- tîmplă dacă ca nu cultural ca*, raionul Sebeş, s-au pregătit te­
cu, Ion Radu, Truian Mol na r, Ale­ vut un mers uni­ este respectată. In Preocupaţi de continua îmbunât ăţire a procesului de producţie — ne meinic în vederea insămînţărilor de
xandru Bostan, Tibcriu luga, loan form, fonta a fost acest sens un a ju ­ relatează corespondentul nostru, tov. V irg il Cîmpureanu — m uncitorii şi primăvară. In acest scop, paralel cu
Tococi şi alt ii. au losl le/icitati de calitate bună. tor preţios l-am tehnicienii de la Atelierele R.M.R. Si meria au făcut în acest an 37 propu­ In anul trecut, locuitorii satului reparatul utilajelor si cu fertilizarea
călduros pentru munca depusă in p rim it de la ingi­ neri de inovaţii. D intre acestea 27 au şi fost aplicate. P rintre inovaţiile Valea Dîljii din comuna Rîu de
anul 1063. In semn dc preţuire, La baza succese­ nerul Ionel Stoicoi, care si-au confirm at deja eficienţa se numără cea a lui Gheorghe Cucuruz, Mori, raionul Haţeg, au început terenului, ei au acordat o atenţie
le-au losl luminate insigne dc Inin- lor noastre au stat şeful sectorului, intitulată „Nou procedeu de montare a capacelor de cilin d ru ", cea a lui construcţia unui local pentru că­ sporită procurării si pregătirii se­
minţei necesare. In toate aceste ac­
tuşi in întrecerea sociutistă. mai m ulţi factori. Andrei Calauteanu, care a conceput o freză pentru frezat lăcaşul mocului
tehnicianul Nico­ min cultural. ţiuni, colectiviştii au avut in per­
Mai în iii dc ton­ de legături de la arc, inovaţia lui
* lae P illy şi a lţii, Ion Pienar, prin care acesla a propus In frunte cu deputatul lor losîf manenţă sprijinul şi Îndrumarea or­
te ţrebuic subli­ Concurs „Să ne Mituca, cetăţenii acestui sat, prin­ ganizaţiilor de partid.
Zilele trecute, în adunarea ge­ mat faptul că lu ţi care ori de cile ori un nou dispozitiv de fixa re pentru tre care losif lovăneasâ, Emil Bug-
nerală a grupei sindicale de la nu venit în m ijlo ­ strunjirca sertarelor cilindrice fără cunoaştem meseria" Terminarea la timp a pregătirilor
districtul nr. 1, L. 11 C.F.R Alba m uncitorii din e- cul m uncitorilor demontarea camerelor de admisie şi ner şi Marin Sioian, au executat şi vremea frumoasă din ultimele zile
Iulia, a avut loc festivitatea în- chipăs-au preocu­ din echipa noastră altele. La Grupul şcoîar de construcţii din toate .lucrările de manoperă prin a permis colectiviştilor din Ohaba
mînâ:‘ii diplom elor şi insignelor de pat îndeaproape* i-an sp rijin it, le-au Aplicate în producţie, inovaţiile Deva a avut loc un concurs pe tema muncă patriotică. Chiar şi finisatul şi Roşia de Secaş să treacă la însă-
„Fruntaş în întrecerea socialistă" de organizarea ju ­ dat indicaţii preţioase. Inginerul V io­ au contribuit la sporirea productivi­ „Să ne cunoaştem meseria", la care minţarea primelor culturi din acnas-
pe anul 19C3. dicioasă a muncii Personal înain­ rel Moiidn şi maistru! electrician Hu­ tăţii muncii, icalizarea de economii au participat un număr de 13 elevi în interior care s-a executat în pri­ tă primăvară. Astfel, la gospodăria
Au fost distinse cu diplome de te dc începerea lucrului, iau le­ la preţul de cost şi au uşurat sim ţitor din anul al II-lea, meseria instalatori. ma tună a acestui an, s-a făcut tot colectivă din Ohaba s-au însămîn-
fruntaş in întrecerea socialistă pe gătura cu şeful echipei pe ca­ lo li Ror.k ne nu explicat şi arătat efortul fizic al m uncitorilor. Concursul a solicitat celor treispre­ prin muncă patriotică. In felul
anul 1963, form aţiile de lucru nr. re o schimbăm si mă interesez de multe oii cum trebuie utilizat va­ zece elevi o intensă muncă de pregă­ (a( 8 hectare cu gnu de primăvară
1 S întim bru şi nr. 3 Alba Iulia. gonul cintar. acesta s-au economisit cca. 10.000 Si 6 hectare cu sfeclă furajeră, iar
O altă diplomă a fost acordată care este reţeta de încărcare, Echipa noastră ţine o permanentă C a rte a -Ia rg tire, contribuind la ridicarea nivelu­ lei faţă de prevederile devizului. colectiviştii din Roşia de Secaş au
districtului nr. 1 Alba lulia, care mei-sul furnalului, calitatea încăr­ legătură cu furnalistii. De la prim - r ă s p în d ită lui de cunoştinţe al tutu ro r elevilor. însămînţat 8 hectare cu griu de p ri­
in anul 1963 a obţinut tele mai ca‘.m ii, su-ica buncheielor, a benzii topirorul Torr.a Puroan şi de la mais­ Noul cămin cultural din Valea măvara şi 8 hectare cu sfeclă fura­
bune rezultate pe întreaga secţie. luut.MO, vagonului cin tar, corfelor Organizaţia U.T.M. în colaborare GRIGORE COSMA Dîljii a fost dat în folosinţă la în­ jeră De menţionat că aceste semă­
Cu insigne de „Fruntaş in între­ ş a., dem entele avute în tim pul ser­ trul de serviciu ne interesăm care corespondent ceputul lunii februarie. nături au fost. făcute în arătură de
cerea socialistă" au fost distinşi viciului. După aceasta, controlez da­ este mersul furnalului, cum decurge cu conducerea cooperativei din Ba­ toamnă, în primăvară (ăeîndu-se
tovarăşii Viorel Moldovan, G iu r­ că este suficientă cantitatea de mine­ procesul de elaborare a fontei, cali­ iu Mare se îngrijesc îndeaproape de
giu Gheorghe şi Pârtenie Pono- tatea acesteia O atenţie deosebită o buna organizare a d ifuzării că rţii în „Cum să circulăm ?" doar discuirea terenului Aceasta
ran. reu, cocs, calcar şa., pentru asigura­ acordăm descărcării m aterialelor din rindul tineretului. Cei 8 difuzori vo­ constituie o garanţie că recoltele
IO AN COLOMF.T rea unei continue încărcări a furna­ luntari au s p rijin it din plin această Caravana cinematografică a D i­ cum se pot evita accidentele de cir­ de pe suprafeţele amintite vor fi pe
EUGEN* NEAM ŢU lului. In acest timp, m uncitorii din vagoane, sortării m inereurilor, pâs- acţiune Numai în u liim ile zile ei au recţiei generale a Miliţiei, a poposit culaţie. măsura aşteptărilor.
tiă rii curăţeniei la locul de muncă.
(din colectivul subredactiei echipă îşi pregătesc uneltele cu care difuzat căi ţi poliiice, beletristice, şti­ zilele trecute la clubul C.F.R. din
inţifice şi pe teme agricole în valoa­
voluntare Alba Iulia) vor luci-a. Pe urmă le explic munci­ Toate acestea ne-au adus succese în Filmul a constituit un mijloc de E M IL ŞTEF
to rilor care este reţeta de încărcare, muncă. Pentru anul trecut am p rim it re de peste 1.200 lei. Simerîa. Aici, în faţa a peste 500 de educare a pietonilor $î conducători­ R. BARBU
P rintre d ifu zo rii voluntari care au
cum poale fi respectată. Ţinind sea­ insigna de „Fruntaş în întrecerea so­ desfăşurat o activitate rodnică Qniin- cetăţeni, a prezentat filmul docu­ lor aulo. corespondenţi
Zilele trecute, 16 m uncitori din ma de calificarea fiecăruia, de expe cialistă", iar echipa a p rim it diplo­ lim pe iov. Ionel Fădureanu, Teodor mentar „Cum să circulăm
secţia lll-a a Fabricii chimice din rienla dobîndilă, îm part m uncitorii mă. Dorinţa fiecărui membru al echi­ T ii tii şi Ionel Vndislav. Filmul se referă la modul de cir­
Orăstie au p rim it în ti-u n cadru pe operaţii dc lucru. Ioan Diurni, pei este să obţinem reni izuri şî mai
festiv, drept preţuire a muncii Tiaian Cîmpeami. Cornel Boboilă lu­ frumoase. TEO FIL V LA IC U culaţie atît al pietonilor cît şi al con­
desfăşurate, insigna de „Fruntaş crează la dozarea încărcăturii : Sabin corespondent ducătorilor de autovehicule si arată
în ■ întrecerea socialistă" pe anul .Turle, Nicolae Dodu la banda rulan­ IO AN SDCIU
I9G3, P rintre cei cărora li s-ati a- dozator şef la secţia furnale
cordal insigne se numără recti­ tă O parte dintre m uncitori sîni re­ Călătorie pe harta
ficatorul Gheorghe Cătănici, fre­ partizaţi să lucreze la siloz, la v i­ a Uzinei „V icto ria " Câlan
zorul Pruncise Dclmondo, strun- De curind, peste 50 tov. prol. Doino Cetlc- construcţii şi obiective
garul Nicolae Ciurdărescu, ter- dc lu icri colectivişti jan. Cu acest prilej ti­ social-culturale cc s-au
mistul Krancisc Hollo, fierarul Printre cei mai vrednici din comuna Gurasadn, nerii colectivişti si-au construit in uttinr.il
Viorel Drâgoi, lăcătuşii Scverin raionul llin, au luat aprofundat cunoştinţe­ timp in patria noastră.
Dîcu, V ladim ir Doroftc.se şi a lţii parte la o „Călătorie le geor/raiice şi au luat IOAN PRESECAN
Echipa de la aparate speciale din hunedoreni. Lucrările executate de pe harta“ prezentata dc cunoştinfă de noile corespondent
ŞTEFAN BAICO ANA depoul C.F.U. combinat-lnaj esie muncitorii din aceaslă echipă au
corespondent bme cunoscută printre feroviarii fosl totdeauna terminate la timp $i
au respectat cu stricteţe normele
tehnice. Tocmai pentru aceasta, re­ A 75-g aniversare a ziarului »^euer Weg“
cent, echipa a primit diploma de
fruntaşă în întrecerea socialistă pe Adunarea festivă de la Casa ziariştilor
anul 1963. Din echipă, muncitorii
Sandu Gheorghe, Soltez Mihai şi din Capitală
Chiţu Gheorghe au primit insigna
Cu p rile ju l celei dc a 15-a aniver­ cuvîntul Anton Breitenhofer, redac­
de fruntaşi.
In anul acesta echipa de la apara­ sari a ziarului „Neuer VVcg", organ tor sef al ziarului „Neuer Weg“ , Nes-
te speciale din cadrul depoului in limba germană a sfaturilor popu­ tor Ignat, preşedintele U niunii zia­
C.F.U. este hotărîtă să obţină re­ lare din Republica Populară Romină, riştilo r din It. P. Itomînă, Teodor
zultate si mai frumoase în munca la Casa zia riştilor din Capitală a a- Marinescu, redactor şef al ziarului
vut loc vineri la amiază o adunare „Scinteia", Mircea Râdulescu, redac­
s.i.
festivă. tor şef al ziarului „Romînia Liberă",
L. LASCAU Au participat cadre de conducere Maria D ro tleif, învăţătoare din ora­
Una dintre preocupările de scam â ale colectiviştilor în perioada ac-
din presă şi edituri, ziarişti, cores­ şul B istriţa, corespondent voluntar
(din postul de corespondenţi tualâ este şi întreţinerea cu ltu rilo r de toamnă. In arest scop. după cum
pondenţi voluntari, corespondenţi ai al ziarului „Neuer Weg“.
de la Direcţia transporturi a piesei străine. Adunarea festivă s-a încheiat cu se vede din fotografia alăturată, la gospodăria colectivă din Toteşti, raio-
nul Haţeg, se controlează starea de v egetaţie Ia cultura g riu lu i, pentru a
C. S. Hunedoara) In cadrul adunării festive au luat un program artistic. (Agerpres) stabili lu cră rile de întreţinere ce tre buie aplicate.
— A ici şjnl garoaic, dincolo qla- lui nu erau insă sulicicnle : lipseau te 4.000 de Irandaliri, iar alt mate­ leşie dc frumuseţea redată astăvară In curind va li din nou primăva­
diote... ghivece şi spaţiu. Aceste probleme rial săditor sc allă in mica pepinie­ dc perdelele de Hori şi trandafiri ră. Cu siguranţă că mii dc oameni
In citeva minute, omul caic ne în­ au fost discutate amănunţit cu gos­ ră. Numai pentru procurarea de ar­ dc pe noul bulevard. Cum a venit vor ieşi la muncă pentru amena­
soţea a înşirat vreo 20 dc denumiri. podarii oraşului şi s-au rezolvat în bori decorativi, trandafiri şi anumi­ iarna unii cclâteni au uitat de a- jări dc zone verzi şi plantări (le
Vorbea cu pasiune despre llo n ic (imita posibilităţilor, in toamnă s-ou te seminţe dc Hori s-au cheltuit mai cest lucru şi au Zăcut poteci peste Hori, cu siguranţă că (/lădinaru vor
din turul sdu. Unde sini mai mici. procurat vreo *10.000 dc ghivece şi mult de 80.000 lei. Deocamdată fon- lulele dc trandafiri. In strada Fi-
altele mai mari, anele au numai au losl confecţionate noi tădiţc pen­ ic sini in sere sau in apropierea lor. limon Sirbu, Ungă blocul F, copii) depune clorhu i sporite pentru îm­
podobirea oraşului. Această muncă
două frunzuliţe altele te intimpinâ
tru răsaduri Pe de altă Parte, foto- Dar, peste puţină vreme vor apare au distrus cu săniuţele zona verde, trebuie să He coordonată şi sp riji­
cu boboci qalu să sc deschidă. Acum, sindu-sc mai ales materiale rezulta­ In diverse colturi ale oraşului, par­ gardul viu şi arborii ornamentali nită mal mult dc cei care au sarcini
cind iainu mai domneşte încă peste te dc Iu unele demolări s-au con­ iind cu ele dovezi evidente des- plantati numai anul trecut. La ca- directe să gospodărească oraşul.
oraş, intr-un col( al Devei a venit Nici pinâ in momentul de ţaţă în­
dc mult „prim ăvara". Locul cu p ri­ treprinderea dc gospodărie orăşe­
cina c delinil prin două cuvinte : nească Deva n-a rezolvat proble­
serele oraşului. ma Indranţilor pentru întreţinerea
La lei r.a in oricare întreprindere, zonelor verzi, iar aceostă delicicnţâ
la sete se discută despre plan şi sor­ ^ p e n t r u ţ L d d o a k a creează greutăţi, frînează unele ini­
timente. ţiative cetăţeneşti. Problema trebuie
— Avem vreo 50 de specii de studiată imediat şi iczolvată in ra­
Hori care însumează citeva sute de port cu cerinţele, mai ales câ-i cu­
mii dc lire — spunea grădinarul. snuit încă două sere noi. Aceste pre munca grădinarilor. Anul aces­ pătul slră2ii Progresul, pietonii au noscută şi discutată dc ciţiva ani.
Anul acesla Ircbuie să dam ccl pu­ măsuri dc ordin r/ospodărcsc -au losl ta oraşul Deva va ti mai inimos ca făcut drum peste zona verde Şi a- In cadrul zonelor verzi de lo blo­
ţin 1 000.000 dc Hori pentru Inhu- completate cu munca migăloasă a aricind, va H împodobit cu mai cestca nu sini singurele exemple dc curile E 1, E 2, D 1 şi D 2 din cvar­
museţarca oraşu/ui. oamenilor care au sarcina să se multe Hori şi pomi ornamentali. natura amintită. Ele dovedesc ca talul 23 August s-nu Zăcut reparaţii
ocupe <le producerea răsadurilor de Munea depusă pentru podoaba ora­
Dincolo dc cuvmle sc vede parcă mai există oameni care nu manifes­ pentru diverse instalaţii subterane,
grija, preocuparea pentru rezolva­ Hori. Sub acoperişul de sticlă au şului cere Insă respect, contribuţie tă grilă pentru frumuseţea oraşului iar lucrările nu sint încă terminale
lost semănate Hori care n-au existat
din parlea fiecărui cctăiean. griih
rea acestei importante probleme. Dc unul trecut în oraş, s-au pror/util Faptele lor merită dezaprobarea opi­ la ora actuală.
lapt mai concludente decii vorbele pentru păstrarea lucrurilor bune niei publice. Dc multe ori se pune Fără îndoială că mai sini şi altele.
sini măsurile întreprinse şi realiză­ mii de butaşi şi ghivece, se tac ex­ caic se foc. Fără îndoială că ma/o- întrebarea: Cine trebuie să inter­ Experienţa dobîndilă a dovedit că
rile. Încă din toamnă lucrătorii dc perienţe cu trandafiri şi altele. ritatca locuitorilor au îndrăgit ora­ vină în asemenea cazuri ? Răspun­ prin măsuri chibzuite, prin antrena­
Iu sere s-au îng rijit să siringă sau Acum, Horite sc prezintă frumos. şul şi vor să-l vadă cit mai trumos sul nu trebuie căutat prea mult. Co­ rea cu grijă a maselor dc cetăţeni
să procure telurile seminţe de Hori. Multe aşteaptă doar timpul potrivit Ei au contribuit la amenajări de mitetul executiv al 'stalului popu­ Iu diverse lucrări gospodăreşti se
U lterior s-a trecut la semunarea lot na să He mulate pe bulevard, In zone verzi, la plantări de pomi şi lar, I.GO., comitetele dc străzi şi pot face lucruri bune. Aceste posi­
Insigna de „Fruntaş în întrecerea socialistă" pe anul 1903, rare a p ri- după un plan eşalonai care are la parc sau pe marginea străzilor. Şi Hori ele. Dar tealilatea arată că bilită ţi trebuie folosite din plin şi
m it-o sortârcasa Susana Tutelea, de la Fabrica de h îrlie Petresti, este ro­ bază lyerioada nccesntă pentru dez­ nu numai Hori sc pregătesc pentru mai sini unii oameni îndărătnici, de blocuri, deputaţii şi cetăţenii slnt îmbinate armonios cu o largă ac­
dul sliădaniei susţinute pentru dobî ndirea unor succese din ce in ce mai voltarea plantelor şi cerinţele de a podoaba oraşului. A lături de sere care prin comportarea lor nu con­ datori să vegheze ca oraşul să fie ţiune de educate cetăţenească.
frumoase. Ea îşi depăşeşte lună de 1 ună sarcinile de pian cu circa 20 la asigura Hori in tot cursul anului. exislă stratllicali vreo 6.000 dc ar­ tribuie la dezvoltarea şl păstrarea cit mai Inimos, să sc păstreze cu
tută. Condiţiile pentru realizarea planu­ buşti ornamentali, s-au pregătii pes- podoabei oraşului, Oricine Işi jjm in- grijă ceea ce s-a Jdcut. S. P A N A IT
Foto; V. ONOIU