Page 46 - 1964-03
P. 46
Nr. 2865
Pag. 2 Drumul socialismului
(Pin maja eultnmlă Pentru dezvoltarea creşterii animalelor
Tn lucrările şedinţei plenare a Con mai im portantă rezervă în sporirea a reieşit faptul că deoarece o mare masă verde, sparcetă şi altele).
Sporirea şi îmbunătăţirea produc
parte din pajişti se află aşezate pe
producţiilor constă în asigurarea unei
a regiunii siliu lu i agricol regional cît şi în şe bogate şi variate baze furajere. Ast terenuri în pHnlă. lucrările de în gri ţiei de nutreţuri depinde in mare
dinţa secţiei de creşterea animale
producerea
măsura de
cantităţilor
jire trebuie însoţite de lucrări de
fel iov. Nicolae Simţea, inginer cu
mai
lor, problema valo rifică rii cît
judicioase a co ndiţiilo r naturale fa baza furajeră la Consiliul agricol îm bunătăţire a covorului vegetal, de necesare de seminţe de plante fura
jere. Vorbind despre organizarea lo
vorabile dezvoltării sectorului zoo raional Orăslie, a prezentat o serie combatere a eroziunii şi m ărire a
tehnic. de care dispune regiunea noa de măsuri întreprinse de gospodă fe rtilită ţii solului. Un m ijloc practic tu rilo r semineere. tov. Nicolae Sim
Exponatele viitorilor artişti stră, a fost pe larg dezbătută. riile colective pentru obţinerea unor şi foarte economic, la indemîna o ri ţea a arătat im portanţa acestei ac
ţiuni, pentru asigurarea în cadrul
Din materialele prezentate cît şi cantităţi cît mai mari de furaje !a cărei gospodării colective este fe rti fiecărui raion a cantităţii de săhiin-
lizarea păşunilor prin tîrlire .
Posi
unitatea de suprafaţă. In acest sens,
Expoziţia siîrnîse interes si admi rii din două regiuni vecine : Hune din discuţii a reieşit faptul că gos a arătat vorbitorul, se va face o am b ilită ţi mari de ridicare a produc ţă necesară.
raţie. Au venit s-o viziteze mulţi. doara şi Braşov. Elevele au luat fru podăriile colective au sporit efecti plasare mai chibzuită a cu ltu rilo r fu ţiei păşunilor se creează şi prin fo In cadrul dezbaterilor, tov. in
Sule şi sute. Şase zile în şir holul museţea iilor din aceste regiuni şi vele de animale, iar paralel cu a- rajere, se vor introduce în cu ltu rile losirea îngrăşăm intelor chimice, care Constantin Dâscălesou, şeful secţiei
clubului minier din Lonea, care găz le-au aplicat pe perne. Alături, două ceasta s-a îm bunătăţit şi structura dîn acest an guliile furajere, iar trebuie aplicate în special acolo unde creşterea anim alelor de la Consiliul
şeptelului. De pildă, numai in cursul
duia expoziţia de artă aplicată a feţe de mese aduc cu ele portul anului trecut în gospodăriile colec pentru a produce furaje mai bogate ele dau maximum de eficienţă agricol raional Sebeş precum şi a lţi
Şcolii populare de artă din Petio- din Muntenia. Pe eticheta din col tive num ărul bovinelor a crescut cu tn proteină se vor extinde pe supra Numeroşi participanţi la discuţii vorbitori, au accentuat asupra răs
şam, n-a cunoscut o clipă de răgaz. ţul uneia sînt înscrise patru cuvin 12.000, al porcinelor cu 5.000, iar feţe mai mari cultu rile do legumi printre care Eugen Cernelea, inginer punderii ce revine tuturor specialiş
tilo r din agricultură in ceea ce p ri
cu baza furajeră la Consiliul agri
Căci cine nu dorea să vadă măies te : „Creaţie originală Elena Olaru". Dr. Gheorghe Căloiu este medic al ovinelor cu peste 20.000. Rezul noase cum sînt lucerna, trifo iu l, bor- col regional, ing. Ladislau Segedi, veşte organizarea pe baze mal ştiin
tria elevilor şcolii de artă despre Ştie oaie Lenuţa de cită admira stomatolog la dispensarul din Şibot. tate bune în acest sens au obţinut ceagul, soia şi altele. preşedintele gospodăriei agricole co ţifice a a ctivită ţii in sectorul zoo
Obţinerea unor cantităţi sporite de
care din prima zi a expoziţiei se ţie s-a bucurat exponatul pe care El s-a alăturai repede inte/cctua/iloi gospodăriile colective din Turdaş, furaje este condiţionată de aplica lective din Sîntandrei şi a lţii, au tehnic. despre contribuţia tot mal
spunea că vor deveni adevăraţi ar stă scris simplu „Creaţie originală?”. dm sat care, in timpul liber, contri Alba fulia, Strei şi altele, care au rea com plexului agrotehnic specific subliniat importanţa aplicării măsu mare la dezvoltarea acestui im portant
tişti ! Nu se poate să nu ştie ! Doar în a- buie prin activitatea lor la culturali depăşit încărcătura de animale la fiecărei cultu ri furajere, lucru de rilo r am intite în vederea sporirii sector de producţie. O atenţie deo
Cine a afirmat acest lucru, n-a cest lucruşor a pus toată primăva zarea maselor. In piesa „Partea leu 100 ha stabilită pentru anul 1905. monstrat de experienţa a numeroase producţiei de masă verde pe păşuni. sebită va trebui acordată întocm irii
Trebuie să arătăm însă că deşi pe
greşit. Numai cel care a vizitat ex ra, luncile şi pajiştile înflorite, fan lui", prezentată recent, şl-a dovedii regiune planul cum părărilor de ani balanţelor furajere încă de pe acum.
ponatele din holul clubului din Lo tezia şi frumuseţea. din plin talentul actoricesc. male a fost îndeplinit şi chiar de Este necesar să se cunoască temei
nea ar putea spune cîlă măiestrie, Holul e împodobit şi cu lucrări păşit, totuşi, efectivele prevăzute Pe marginea nic în fiecare unitate şi să se d iri
frumuseţe şi gingăşie a întîlnit în de artă decorativă : modele, proiec pentru anul trecut nu s-au realizat. jeze cu competenţă acţiunea dc pro a
ducere. păstrare şi adm inistrare
arta aplicată pe bluzele, felele de te de imprimeuri, studii de scoarţe La aceasta a contribuit în prim ul şedinţei plenare a Consiliului agricol regional nutreţurilor.
pernă şi de mese, pe numeroasele olteneşti şi secuieşti, diferite com rînd procentul scăzut de natalitate la In această perioadă, o sarcină Im
articole expuse. poziţii proprii care, într-un viitor animale, mni ales în gospodăriile portantă ce revine conducerilor
Sînt înşirate în sala spaţioasă mul apropiat, vor deveni însăşi lucrările colective din raionul Haţeg, Orăşlie unităţi agricole. De pildă, gospodă In acest scop trebuie generalizată G.A.C. este asigurarea seminţei»)'-
si oraşele regionale Deva şi Hune
ta piese O întreagă gamă de cu de diplomă ale elevilor Şcolii popu doara. ria colectivă din Cistei a obţinut experienţa unor unităţi agricole fru n necesare de plante furajere, de bmu
lori şi modele. Pe ele elevele au lare de artă din Petroşani. Procesul de reproducţie nu a fost 5 443 kg fîn de lucerna la ha, iar la taşe. Gospodăria colectivă din Apol- calitate şi cu o putere marc de ger
păşune
de
dul de Sus, pe trupul
făcut artă cu acul şi aţa. Au prins Sub cele mai frumoase expona urm ărit îndeaproape, iar in multe Pricaz şi Foit s-au realizat cile 4.800 „D um brava", în suprafaţă de 70 ha, minaţie. Tot anim trebuie continuată
în fir colorat toată frumuseţea cos unităţi planul de montă şi fălări nu kg lucet nâ la ha. Bune rezultate au curăţarea si defrişarea suprafeţelor
te stau cîteva nume : Victoria Deak, dobîndit, de asemenea, la cultura trh a realizat o producţie de 9.800 kg
tumelor populare romîneşli. Irina Negrea, Maria Demeter, Lenu- a fost nici m ărar întocm it In cw- foiului şi gospodăriile colective din masă verde la hectar, prin aplica de păşuni acoperite cu mârclnl şi
arborele, precum şi transportul în
vîntul lor, numeroşi participanţi la
Un buchet de bluze, jachele şi ţa Oprişa, Elena Sprîncenata. Elena discuţii, printre care ing. 11 ie Stroia, Berghin, Blandiana şi altele. rea unul complex de măsuri cum ar grăşăm intelor organice şi chimice.
fi îngrăşarca, curăţarea etc. La fel
perne brodate cu fir de amici co Olaru, Ana Her... Nume de tinere sefu) secţiei de creşterea animale Din materialele prezentate în ca G.A.C din Cut, pe 113 hectare in La realizarea sarcinilor trasate de
care şi-au găsit vocaţia în arta a- lor din cadrul Consiliului agricol dru) lucrărilor, cît şi din discuţiile partid privind creşterea şeptelului si
lorat îţi atrage privirea de cum ai trupul „Ş irin g 4', aplîcînd măsurile
plicată. E o artă pe care au îndră raional Ilia, Voicu Leucean, medic la participanţi lor s-a desprins câ pro a producţiei animale, sint chemate
păşit pragul holului. E firesc. S-a git-o şi în care îşi pun tot talentul, circum scripţia veterinară Crişcior, ducţiile scăzute de furaje realizate am intite mai sus a realizat 9.2U0 kg să-şi aducă o contribuţie de seamă
înmănunchiat în această broderie gingăşia şi fantezia, toată frumu ing. Emanoil Lopăzan. de In centrul in cursul anului trecut nu se dato- masă verde la ha. care consiliile agricole raionale, conduce
Numeroşi vorbitori, printre
rosc numai con diţiilor clim aterice ne
rile u n ită ţilor agricole socialiste, roa
frumuseţea portului romînesc din seţea lor sufletească şi a locurilor de însâmînţâri a rtificiale din Sebeş favorabile, ci în mare pai te faptului şi tov. Gheorghe Breazu, şeful sec te cadrele de specialişti din agricul
şi a lţii, au subliniat necesitatea îm
Valea Jiului. în care trăiesc. bunătăţirii fecundităţii prin reparti că in gospodăriile colective nu s-a ţiei de creşterea anim alelor de la tura regiunii noastre.
Directorul căminului cultural din aplicat o agrotehnică corespunză Consiliul agricol raional Haţeg, au Luind din vreme, cu spirit gos
Intr-un colţ sînt expuse două per ŞTEFAN NAGY zarea unui număr suficient de re
Şibot, învăţătorul Tibcriu Şclmărean. toare tuturor cu ltu rilo r furajere. La arătat câ unităţile agricole tre b u i podăresc, toate măsurile de produce
ne. Pe ele şi-au dat întîlnire brode- mecanic la E. IVI. LONEA producători în staţiunile de montă lîneţe si mai ales la cele de munte, să manifeste mni multă preocupar® re a furajelor, de organizare a mun
esie nu numai un bun organizator al naturală si prezentarea femelelor la
activităţilor culturat-educalive de ma tim pul potrivit la staţiunile de mon producţia la hectar a fost diminuată şi faţă de ameliorarea păşunilor de cii la fermele de animale, de gene
Activităţi la căminul cultural să, ci cJn'ar participant activ In majo tă artificială. Pentru dirijarea ra deoarece în mare parte acestea au şes Astfel, păşunile mai slab pro ralizare a experienţei unită ţilor
fost păşunale pînâ primăvara lîrzîu.
ritatea form aţiilor artistice care lunc- ţională a creşterii anim alelor este Aspectul acesta a fost în tîln it mai ductive să fie cultivate cu plante fruntaşe, se va asigura sporirea con
tinuă a producţiei animaliere.
Ccîminul cultural din Rapoll e v i educaţie, tinerii s-au îm biat la joc. lionea/ă In codrul căminului culiu- necesară organizarea temeinică a ales în raionul Haţeg, unde există nutreţ productive (lueernă, porumb, Ing. A. POTOPEA
zitat zilnic de locuitorii satului. Ei Şi seara s-a încheiat cu multă vese ral. De aceea el este Îndrăgit rle co reproducţiei. suprafeţe întinse de fineţe de mun
vin aici cu piăcere pentru că, dc fie- lie. ca orice „.Joie de tinerel'1 ce se lectiviştii din sal care vin cu plăcere Paralel cu sporirea efectivelor de te. In vederea rem edierii acestor
ccre dală, găsesc la cămin activităţi organizează la noi. Cu o seară mai la toate acţiunile căminului cuilural. animale, fiecare unitate trebuie să lipsuri, tov. inginer Octavian Bona. % G IE N MD A
folosească toate posibilităţile pentru
interesante, recreative şi educative. tir/.iu în programul căm inului cul creşterea producţiei. In acest sens preşedintele C onsiliului agricol ra
lua
ional Haţeg a arătat că se vor
Intr-o scară din săplămînn trecută, tura) figura nn „B uletin de ştiri*'. Si Brigăzi ştiinţifice la sate există rezerve însemnate in fiecare măsuri organizatorice m ult mai efi populare; 12,00 Interpreţi de mu
sala a găzduit 234 de spectatori ca de astă dală sala a găzduit m ulţi Săplămina treculă Comiietul pen unitate agricolă. Acest fapt este de ciente det’ît în anii trecuţi, a iîl în CINEMA zică uşoară ; 13,10 De toate pentru
colectivişti clin sal, pentru că „bu monstrat prin aceea că unele gos ceea ce priveşte lucrările de între 15 M AR TIE 19G4
re au venit să participe la concursul tru cui Lina şi artă a Sfatului popu toţi ; 14,00 Muzică populară cerută
letinul" era organizat pe teme agri podării colective cum sini cele din ţinere cît şi de recoltare a ftneţe- DEVA ; Magazin-film — cinema de ascultători ; 15,00 Din viaţa sa
„Cine ştie d sligâ ", organizat pe teme lar raional Alba a trimis în salcie Apoldu) de Sus, Miercurea. C linic si
cole, mai precis, se discuta despre Ighiel, Bucerdea, Ciicău, Ighiu, Ce ior. Se va avea grijă să fie respec tograful „P atria" : Elena din Troia telor patriei ; 15,20 Program mu
zootehnice. Cei care au urcat pe sce altele au obţinut producţii medii de tat îndeosebi momentul optim d« — cinematograful „A rta " : PETRO zical dedicat fruntaşilor de pe o-
lucrările efectuate în acea săptămi- tea $i Galda de jos, şase brigăzi lapte pc cap de vacă furajată de ŞANI : Jurnalul Annei l'Vank
nă să concureze erau colectivişti bi 2300—2800 litri. Realizările am intite recoltare, pentru a nu se pierde din goare ; 15,50 Form aţii de muzică
nă de brigada a doua de cîmp. Si ştiinţifice. valoarea nutritivă a fînurilor. — cinematograful „Republica ; Paşi uşoară ; 1G,45 Transmisiune spor
ne cunoscuţi. Ion Olteanu, Sabina Spre deosebire de alte daţi, aces dovedesc că acolo unde consiliile de spre lună — cinematograful „7 No
tot acum aveau să cunoască im por conducere şi specialiştii se preocupă O altă rezervă însemnată de s d<*- tivă ; 18,00 Interpreţi de muzică
Urs si loan Dobosi. Din răspunsurile te brigăzi s*au întîlnit cu colecti rire a producţiei anim aliere o cons iem brie" ; ALBA IU L IA : Prim ul populară — Raveca Sundulescti şi
tanţa pe care o au cele G0.000 kg. de de buna în g rijire şi hranire a ani reportaj — cinematograful „V icto
loi la întrebări ne-nm dat seama că viştii în zilele de lucru ale săpiă tituie folosirea chibzuită a pajiştilor llitilă Rudâreanu ; 18,30 Cărţi care
gunoi pe care le-au cărat în cimp. mînii. Acest tapt nu a împiedicai malelor, de folosirea chibzuită a re naturale, in scopul extinderii supra ria" ; Codin — cinematograful „23 vă aşteaptă ; 19,00 Am îndrăgit o
siăpinesc bine meseria de crescători zervelor existente, de repartizarea în August" : SEBEŞ: Rîul şi moartea
Programul săpiăm înii a fost între însă cu nimic buna desfăşurare a sectorul zootehnic a celor mai buni feţelor ce pot fi folosite ca păşind melodie — emisiune dc muzică u-
de animale. Concursut s-a bucurat şi în vederea rid icării randam entului — cinematograful „Progresul"; şoară romîneaseâ ; 19,30 Program
gii de jocurile de tenis de masă şi activităţii brigăzilor ştiinţifice ; co colectivişti şi unde retribuţia se — Roeco şi fra ţii săî — seria î şî
de mul: succes, ia r cîşii.yătoni lui au lectiviştii au participat *n mare nu face în funcţie de rezultate, se pot lor. un rol însemnat II are executa II — cinematograful „Sebeşul" ; de romanţe ; 20,05 Teatru la m i
de şah, de două acţiuni la cercurile rea corespunzătoare a lucrărilor de crofon — premiera „Omul cu mîr-
fost răsplătiţi din plin do aplauzele măr la întilnirile programate. obţine producţii sporite. O R A ŞTIE: Escondida — cinema
de citit, unde sînt responsabile A u Referatele prezentate cit şi p a rti întreţinere (curăţare de arboret, mă ţonga" ; 21,25 Muzică de dans :
spectatorilor. Bazaţi pe această experienţă, joi, tograful „P a tria "; Balada husari 22,20 Muzică uşoară interpretată de
rora Ţîrcă şi M aria Lobonţ Săplâ- 12 martie, o nonă brigadă slimţi- cipanţii la discuţii au arătat că cea răcin:, buruieni etc.). Din dezbaten lor — cinematograful „Flacăra";
In lr-o altă zi s-a ţinut seara de HAŢEG : Luna de miere fără băr Mina ; 22,35 Muzică de dans.
mîna s-a încheiat cu un bogat pro ucă s-a întîlnit cu colectiviştii dm
basme pentru copii. Una din poves bat — cinematograful „P opulai" ; TEATRU
gram a ilis tic dat de form aţiile de comuna Mihalţ. O dala cu brigada BRAD : Mf\ mei ucu! — cinemalo-
tirile lui Ion Creangă au ascultat-o s-au deplasat şi formaţiile artistice Veşti din agricultură 15 M A R TIE 1964
amatori din satul Rapolţel şi cu fil graful „St. roşie" ; IL IA : La vîrsla
în acea zi aproape toţi copiii satu ale casei raionale de cultură care dragostei — cinematograful „L u CALA??: „Tonul face muzica"
mul romînesc „Tudor",
lui. Scara, la cămin, au sosit tin e rii eu prezentat, cu acest prilej un pro-., au trecut cu forţe sporite la -efec m ina"; SIM E R fA : H arakiri — ci Asociaţia nevuzâlorilor Bucureşti;
gram ai fistic .La întîlnirea cu briga Fertilizează solul tuarea stropirilor. Pentru buna des nematograful „M ureşul'' ; Z LA T - A LB A IU L IA : Sonet pentru o pă
Se organiza obişnuita ,,Joe a ti prcf IO AN ŞOTINGA
da şi la programul artistic au par făşurare a acestei lucrări s-au for NA : Oameni de afaceri — cine- puşă" Teatrul de stat Petroşani :
netei ului". Aici, după ce au audiat directorul căminului ticipat aproximativ 400 de colecti In aceste zile m em brii gospodăriei mat patru echipe de protecţie, cu nematograful „M uncitorul" ; LO PETROŞANI : „Ruy Blas" T eatrul
o înicTCsamă expuneiv pe teme de cultural din Rapolt vişti. colective diri Alba Iulia continuă prinzând 1G colectivişti care folosind NEA : A dispărut o navă — cine de stat Sf. Gheorghe (I. maghiară);
lucrările de transport a ingrăşâmin- tim pul prielnic de lucru, au reuşit matograful „M in e ru l" ; TEIUŞ: Co DEVA : „Iubesc, iube.se4' — Tea
scurt de la sate telor în cîmp. Pînă în prezent au ca pînâ în prezent să stropească legii — cinematograful „V icto ria " ; tru l de stat de estradă Deva.
APO LDUL DE SUS : Povestea ani
fost aplicate peste 1.000 tone gunoi
de grajd pe o suprafaţă de 55 ha, 12 650 pomi. P rintre colectiviştii evi lor înflăcăraţi — cinem atograful BULETIN
- Zilele trecute form aţiile artis zâ deseori seri literare şi recenzii, şi Fîntoag. T inerii artişti amalorj 10 tone îngrăşăminte chimice, pe denţiaţi în executarea acestor lucrări „23 August" ; C ALA N : îm părăţia METEOROLOGIC
tice ale căm inului cultural din Să- conferinţe pe diferite tenie, la care clin satele vecine au cules îndelungi 50 hectare, iar pe alte 100 ha s-au am intim pe Nicolae Andraş, Cornel oglinzilor strim be — cinematogra
l;isui Superior, rniouui haţeg, s-au salariaţii participă cu interes. B ri aplauze. Revelaţia spectacolului a adm inistrat cile 100 kg. azotat de Lăpugeanu, Gheorghe Jurcovăţ, loan ful „Tabăra l.C.S.H ". PENTRU 24 ORE
deplasat in comuna Demsuş unde gada artistică de agitaţie — care se fost suita de dansuri populare locale amoniu la hectar. Roman, Emil Dobrean, S ilviu Broşan. RADIO Vr emea continuă să se încălzeas
au prezentat uii frumos şi bogat bucură de o caldă apreciere — a în şi solistul vocal Gheorghe Matei din Intense pregătiri se fac aici şi în Vaier Vlad şi Adam Bâcălete. 15 M A R TIE 1964 că. Cerul va fi schimbător, mai m ult
program artistic. $i-au dat con ceput repetiţiile la noul text, iar iu Fintoag, precum si programul brigă legumicultura. Pînâ zilele trecute E M IL IA D AVID noros. Izolat, în sudul regiunii, vor
Programul 1 : 6,00 Concert
de
cursul brigada artistică dc agitaţie, bito rii muzicii instrum entale nu în zii artistice dc ,’igitr.ţie din Lâpugiu. s-o11 amenajat 500 m.p. răsadniţe din corespondentă dimineaţă ; 7,10 Prelucrări corale ; cădea precipitaţii slabe. V In t mo
soliştii vocali şi inşii um em işii, şi e- jghebat o orchestră de muzică uşoa Duminica culturală din snml Lă care pe 324 m.p. s-au semănat varză, 8,00 Sumarul presei centrale ; 8,OG derat cu intensificări locale din sud-
cliipa de dansuri populare. ră Clubul dispune şi de jocuri dis sau s-a încheiat cu o scară închinată ardei iute, ridichi, roşii, castraveţi Lucrări la răsadniţe Melodii populare ; 8,30 Teatru la est. Tem peratura, ziua va fi cuprin
A rtiş tii amatori din Sălaşul Su tră ri ive (salt, table, tenis de masă tineretului (M iron Simediva — co şi alte legume. In scopul obţinerii unui răsad v i microfon pentru copii: Ciclu) „Oa să între G şi 12 grade iar noaptea
perior au cules multe aplauze din ele.), tu juru l cărora se st ring zilnic respondent). Un aport deosebit la realizarea guros, care să poată fi plantat la meni de seamă ai patriei" — „D in între 1 şi minus 5 grade.
partea celor peste 200 de spectatori m ulţi nm aiori (Ion Pogan — cores • In cadbul schimbului de expe acestor lucrări l-au adus colectiviştii tim pul optim, colectiviştii din Cut, copilăria lui George Eneseu4' ; 9,30 PENTRU URM ĂTO ARELE 3 Z ILE
Melodii de estradă de mare popu
din Deinsuş, pondent). rienţă organizat între căminele cul Nicolae Borza, Saveta Oprean, Mă raionul Sebeş, au amenajat ptnă în laritate ; 11,03 Pagini din operete Vreme favorabilă p re cip ita ţiilo r
Spectacolul a fost precedat de o • 300 de locuitori din Valea Bra turale Daia şi Lancrăm, raionul ria Glîgor. Itaveca Vasiu, Victoria prezent 120 m.p. de răsadniţe. Avînd romîneşti ; J1,30 Cîntece şi jocuri cu temperatura în creştere.
expunere pe teme medicale făcută de dului au urm ărit cu viu interes pro Sebeş, zilele trecute, form aţiile ar Dumilreasa» D um itru Hrnbes şi alţii. asigurată sâmînţa de legume s-a tre
medicul de circum scripţie din comu gramul artistic dnl de form aţiile că tistice din Daia s-au deplasat în co PETRU TOMA cut Ia executarea însăm înţărilor, lu
na Demsuş (V ictor Liirou — cores m inului cultural „M u n ţii Apuseni" muna Lancrăm. Cu acest prilej echi corespondent crare care s-a realizat pe G0 m.p.
pondent). din Luncoiu) de Jos. Programul a pele artistice au prezentat un bogat Au fost semănate varzn, roşiile, pre
cuprins jocuri populare romtncşti, program a rti6tit\ Formaţia corală, Sirop i n i n livezi cum şi alte legume La efectuarea
• Cu ocazia vizionării în co acestor lucrări o contribuţie deose
lectiv a film u lu i „T udor", la Is- up text al brigăzii artistice de agi care a avut în repertoriu piese mu C olectiviştii din Berthelot, raio bită şi-au adus colectiviştii G lîgor
eroni a fost organizat un con taţie şi cinlece populare interpreta zicale ca „P artidu lu i slavă", „în flo nul Haţeg, acordă o mare atenţie Trilenm i, loan Niculuţ, Sirnioh Bora
curs „Cine ştie, răspunde*' pe te de soliştii vocali şi instrum entişti reşti pămiht al bucuriei" etc., a fost lucrărilor de combatere a bolilor şi
tema acestui film . Cele mni bu dintre care s^au reliefat Itodicn Be- mult apreciată. De asemenea, briga dăunătorilor la pomi. începutul lunii şi a lţii.
ne răspunsuri au fost date de ele ncn şi Costieâ G avrilâ, (Lucian Ma- da m ustiră de agitaţie, Cu nblil el V A S ILE C A L A T Ă
v ii Doina Paşa, Constantin Coi nea lies — corespondent). program : „Tot ee-i nou la noi în martie i-a găsit în plină acţiune. Ei corespondent
şi Ştefan Nenadov, care s-au clasat • La căminul cultura) din satul sat'1, a fost viu aplaudata. S-nu bu
pe primele trei locuri. Concurenţilor Lăsăo, raionul lila , s-a organizat o curat de m ult succes si sui la de
cfşiigătorl li s-au ţnm înnt prem ii In reuşită duminică culturală. După ce jrx ui i populare a echipei de dansuri Răspundem cititorilor
cărţi (T ilu Cornea — corespondent). locuitorii, cale au um plut sala cămi şi suita de cîntece ciobăneşti a fo r
nului, au audiat conferinţa „C urcu maţiei de fluieraşi. Cn şi în alte GHEORGHE îM INDRUŢA — O- autobuze nu se pot introduce pe a-
• La clubul spitalului din salul
beu! şi alte fenomene din atmosferă", spectacole, solist ii vocali Ni La si râştic : Direcţia regională P.T.T.K. cest traseu. S-au luat măsuri ca cele
Pîclisa, salariaţii îsi petrec plăcut şi
an asistai !a spectacolul prezentat dc Teodor Cihn, şi Alexandru Tîrzitt au ne-a inform at că telefonista de la existente să fie reparate şi bine în
educativ multe din orele lor libere. form aţiile artistice ale căminelor fo.-s* deseori rechemaţi la rampă (Pe O ficiul P.T.T.R. Orăşlie, fiind nou an treţinute pentru a asigura transpor
La biblioteca clubului se oiganizea- culturale din satele Lâpugiu de Jos tru Păcurar, corespondent). gajată, nu a respectat instrucţiunea tul în comun în condiţiuni cît niai
cu p rivire la convorbirile telefonice bune.
urbane. De aceea s-a produs încurcă
tura respectivă si ca urinare a tre N IC O LAE STOICA - Orăşlie : HUNEOOÂRA-OEVA
buit .să aşteptaţi. Pentru abaterea Cercetînd cele semnalate de dv.. Co
săvîrşiiâ, telefonista respectivă a mitetul executiv al sfatului popular ÎNCHEIE CONTRACTE PRIN TOATE
fost sancţionată cu „observaţie" şi al raionului Orăşlie ne-a inform at UNITĂŢILE SALE,CU G .A .C . Şl
acest caz a fost prelucrat cu lut per câ s-au luat măsuri ca m uncitorul CRESCĂTORII INDIVIDUALI,OFERIND
sonalul de la acest oficiu. Rusnlin Stoica, să primească dreptu
rile dc salariu pe cele patru zile lu PRETURI MARI,
VASIO N I LU C IA N — comuna crate, aşa cum s-a stabilit, de la
Sarmisegcluza, raionul H aţeg: Co I.G.O. Oiăştie.
m itetul executiv al sfatului popula; FIRE Ot BUMBAC st asi-
raional Haţeg, nc-a inform at că pro GHEORGHE C Â LÂ M A R — E M GURÎND ÎN ACELAŞI TIMP MATE
punerea dv. privind construcţia unu: Barza, raionul Urad : R eferitor la
podeţ peste Rîul Mure între comu sesizarea dv. privind faptul că la RIALE DE CREŞTERE GRATUIT.
nele Clopoliva si Rîu de Mori nu magazinul alim entar din incinta
poale fi înfăptuită. Aceasta deoarece E.M. Barza nu se respectă regulile
în acel loc nu există drum raional generale de comerţ, Uniunea raio
s-au comuna), iar trecerea locuitori nală a cooperativelor de consuni
lor acestor comune peste rîu este □ rad ne-a inform at că pentru a bălti ÎNTREPRINDEREA DE GOSPODĂRIE ORĂŞENEASCĂ
asigurată de podul num it „G reblă", rile săvîrşite a luat măsuri, prin con
care se află la mică distanţă de lo ducerea cooperativei Crişcior, de
cul propus pentru construirea pode sancţionare a. gestionarului magazi — c u <; i k —
ţului. nului respectiv.
M IRON ŢIC — satul Moz, raionul angajează:
IO AN M. C Ă C IU LĂ — DCLO.
llia : In legătură cu sesizarea dv.
Uniunea regională a cooperativelor
privind deschiderea unui bufet în — un d e s e n a to r
meşteşugăreşti ne-a inform at că în
satul Boz, Uniunea raională a coope urma cercetărilor făcute, prin or
rativelor de consum llia ne-a comu ganele sale de resort, a constatat câ — un p la n ific a to r
nicat că amenajarea localului este
observaţiile dv. cu p rivire la con — un te h n ic ia n II p ro ie c ta n t
pe terminate şi că pînâ la 15 marl.ie fecţionarea paltonului de către coo
a c. bufetul va fi deschis. — un te h n ic ia n I c o n s tru c ţii
perativa meşteşugărească „Progre
E M IL HENŢ — Deva : De la Sfa sul" din Deva, sint întemeiate, Dară — c in c i ş o fe ri p e n tru a u to b u z e , c u
tul popular al oraşului regional Deva conducerea cooperativei nu va re- v e c h im e d e p e s te 5 ani.
iii s-a comunicat că s-a verifica' nfedia defecţiunile, trebuie .să vă
programul de circulaţie al autobu restituie contravaloarea lucrării. A- Inform aţii suplimentare se primesc de la I.G.O.
zelor pe ruta G ară-Viile noi. Pe n- eenstă chestiune urmează să fie cla
Piesa „U n cîntee din flu ie r* de 1*. Evcrac, în interpretarea echipei de teatru a căm inului cuilural din sa ceastă rută autobuzele circulă din rificată de către conducerea coope Cugir, strada V. I. Lenin nr. 53, telefon 16 şi 215.
tul UĂcşti, raionul Haţeg. jum ătate în jumătate de oră. Alte rativei împreună cu dv.