Page 47 - 1964-03

Nr. 2865 Dramul socialismului Pag. S

Q te . a p t i u fn r e ip fu u te n tiiu o fr u i i c i r i

Cu planul depăşit

La întreprinderea raională de in­ mele două luni ale anului a fost
dustrie locală din Alba lulia, colec­ depăşit. Astfel, la producţia globală
tivul de muncă îndrumat de orga­ planul a fost depăşit în ianuarie şi
nizaţia de partid a pornit încă din februarie cu 27,16 \$ sulă iar la pro­
prima zi a anului hotărît să-şi rea­ ducţia marfă cu 28,42 la sută. Cele
lizeze ritmic sarcinile de plan. Prin mai importante depăşiri sînt în sec­
aplicarea a o serie de măsuri tehni­ torul metalurgic (58 la sută), mate­
ce şi organizatorice privind întreţi­ riale de construcţii (46 la sulă) şi
nerea şî repararea utilajelor, scur­ lemn (3 la sulă).
tarea duratei de execuţie, buna a- P O M P ILIU CIU M AT (Die&el-eleeMee din <72efi(a
provizionare cît şi datorită elanului
întregului colectiv, planul pe pri- planificator
Apa Birzavel cc grăbeşte spre Gala monlale, motoarele trec tn de cunoaştere a îndemnat pe prie­
sala standului de probă, un tel de
Bilanţul muncii cooperatorilor va/e, coşuri lumeqînde, hale înalte, policlinică tehnică, unde sini supu­ tenii lui să-l zică „studiosul1’, cu
10 ani in urmă. pe cind era încă
locomotive pufăind dc-a lungul li­
n iilor uzinale — sini citeva detalii se la o serie dc examene: pornire strungar, a reuşit la examenul de
De curînd a avut loc adunarea selor şi a prestărilor de servicii s-a ale decorului primei uzine de mo­ Iară aprindere, turaţie pe faze, pu­ admitere Io Institutul dc,., medi­
Luea Petru, m ontator la A teliere le R.M.R. Simeria, este un m uncitor generală a membrilor cooperativei îmbunătăţit substanţial. toare Diescl-clectrice romineşti, con­ tere. presiune, consum ; toate obli­ cină. După un an de studii. Radu a
meşteşugăreşti „Retezatul” din ora­ In cadrul discuţiilor cooperatorii struită la Reşiţa in urmă cu cinci gator il sl elim inatorii. Examinato­ Infc/cs că vocaţia il cheamă spic
priceput, care îşi foloseşte din plin tim pul de lucru. Ca urmare, el îşi de­
şul Haţeg. Din darea de seamă pre­ au făcut propuneri privind înzestra­ am. rii s> consultanţii sint ingineri si arta modelării metalului. M uislrul
păşeşte lunar planul de producţie în medie cu 22 la sută. tehnicieni cu o înaltă calilicarc leh- esle tot aşa de sirguincios la stu­
zentată de tov. Ion Radu, preşedin­ rea cu utilaje a unor secţii. Clădirea principală, o hală cam
F oto: V. ONOIU tele cooperativei cît şi din discuţiile Membrii cooperatori s-au angajat de vreo două ori mai mare decit nico-şliinţilicu. Ei urmăresc pe toa­ diu, ca şi odinioară. Biblioteca lui
tă durata probelor comportarea mo­
purtate a reieşit că în anul 1963 ac­ ca în viitor să muncească tot mai sala Floreasca din Bucureşti, adă­ torului, nclăsind să scape nici un este mereu completată cu noi căr(i
posteşte o mulfime de complicate
bine pentru satisfacerea cerinţelor şi tratate dc meialurrtie. Spre deo­
tivitatea a înregistrat o serie de suc­ maşini automate, macarale, poduri amănunt şi loloslndu-se, In această sebire de el, lăcătuşii Ion Blinda
populaţiei ce o deserveşte rulante si alte utilaje aflate in zes­ muncă dc marc Importantă, de un şi Petre M idea ou păşii direct pc
Sprijin în munca fiecărui cese. Astfel planul a fost realizat la N IC U SBUC1IEA trea unei fabrici moderne. vast aparalaj electrotehnic modern, drumul pasiunii lor. Primul este
toţi indicatorii, iar calitatea produ- planificator dirijat prin relee electrice, tablouri
La capătul halci, unde începe acum inginer la grupul Diesel, unde
fluxul tehnologic, sc văd ciievo de măsurători, legale Intre ele prin sc ocupă cu adaptarea pe dilcrile
zeci de km. de cabluri si fire. M o-
De pe o zi, pe alta treze sl rabateze porlal, cu ajuto­ totul, absolvent şi al acestui ultim maşini* a unor noi dispozitive cu
Pentru a-şi îndeplini sarcinile ce Pentru o mai bună pregătire a pro­ rul cărora se prelucrează piese vo­ performanţe în a lte ; al doilea esle
le revin, propagandiştii din comple­ pagandiştilor, au fast organizate luminoase : blocm olorul, cai Ierul. examen, poate părăsi labrica. A tehnician cu înaltă calificare in sec­
xul C .r.It. Sim eria au nevoie să fie schimburi de experienţă. Aşa de p il­ In luna august 1963 mi-am cum­ tru recondiţionare. Termenul de exe­ Alături, o secţie dc sudură. Mai în­ prim ii certificatul unei garanţii si­ torul electricienilor. Acelaşi drum
îndrum aţi în permanenţă. Principa­ dă, a fost organizat un schimb de părat o masă şi un dulap tip Sibiu II. cuţie a recondiţionam era de zece colo, îinlsajul chiulasclor, arborilot gure. El ia drumul uzinelor cralo- 11 urmează în prezent şi numeroşi
lul m ijloc prin care comitetul de experienţă la cercul de studiere a După numai patru luni de la data zile. Dar asta numai pe hîrtie căci cotifi, bielei. Apoi multe alte sec­ vene, făuritoare dc locomotive Die­ alţi tineri constructori dc motoare
partid acordă propagandiştilor aju­ Istoriei P.M.H., condus de tov. Con- amintită pe faţa mobilei au înce­ în realitate au trecut de mai multe toare unde sc lâuresc cele aproa­ sel electrice, resilenii liind asttcI Diesel. 213 strungari, lăcătuşi, mon-
tor il constituie pregătirea bilunară etantinescu Petre, la care au p a iii- put să apară o serie de pete albe ori cîte zece zile. Şi tot de atîtea ori pe 30.000 de piese cile alcătuiesc unii din principalii realizatori ai lori, sudori, electricieni, sini elevi
a acestora. cipat toţi propagandiştii ce conduc pe toata suprafaţa dulapului şi a am făcut drumul pînă la întreprin­ motorul cu herghelia lui de 2.100 acestei m lndrii a industriei rom i­ la cursurile serale sou fără frec­
Ei sint îndrum aţi pe ceixruri şi asemenea cercuri. me^ei. Firesc m-am adresat coope­ derea de industrie locală. De fiecare C.P. Spre celălalt capăt al lluxuhn neşti. venţă ale şcolii medii. A lţi 14 ti­
cursuri, în care lectori cu o bună pre­ In scopul a ju to ră rii propagandişti­ rativei orăşeneşti din Orăştie de dată am primit asigurări că se va tehnologic. îşi dau in tilnire miile Să tăcem cunoştinţă cu cfţlva din­ neri au /os/ trim işi la d ile iilc in­
gătire teoretică expun după plan lor s-a organizat la sediul Comite­ unde am cumpărat mobila. de piese si repere, ocuplndu-şi fie­ tre constructorii motoarelor reşi- stituie de Invăţăm inl superior. NO
tema respectivă. Seini na riile lecţiei tului orăşenesc dc ‘ partid Simeria rezolva. Practic nu s-a făcut nimic, care locul cc i s-a lixal. Clfcva o- fene. lală-l pc strungarul Fila ton de constructori urmează cursul de
anterioare se fac de asemenea pe un punct de consultaţii. Acesta este Nefiind depăşit termenul de ga­ iar eu stau fără mobilă şi continui peratii dc prcstinqcri, conectări si Damaschtn. Lucrează diferite ope­
baza unui plan în care sînt subli­ dotat cu diferite broşuri, manuale, ranţie, conform convenţiei încheiate drumurile la întreorindere cuplări si totul intră In la?ă lina- raţii de linisare a carterului moto­ ridicare a calificării profesionale.
niate punctele principale ale temei. precum şi cu planşe, grafice etc., între cooperativă şi întreprinderea Oare pînă cînd ? ! lă : montajul general. In sfirsit, ul­ rului. Cînd a venit în secţie, cu Cind am pleca{ din secţia motoa­
Astfel, la pregătirea propagandiş­ menite o veni în ajutorul celor ce raională a industriei locale din LEON CUZM INSCHI tima operai ie, montarea carcasei, ţoale cu avea o calilicarc temeini­ re Diesel, coşurile înalte ale Rcşi-
tilo r dc la cercul de studiere a Sta­ studiază în cercurile de economie po­ Orăştîe, mobila a fost dusă aici pen- Orăştie care pentru oamenii locului înseam­ că, nu era încă lam iliarizat cu ceeo fei nu se mai vedeau din ceaţa
tutului P.M.R., la dezbaterea temei litică. nă întotdeauna un p rile j de bucu­ ce se numeşte motor Diesel de 2.100
„D reptul d6 control al organizaţii­ Folosind asemenea mijloace de rii si satisfacţii. In asemenea oca­ C.P. Ajutat dS specialiştii uzinei, plumburie ce învăluia oraşul. Ici,
lor de bază", tov. propagandist Petru pregătire s-au obţinut rezultate bune. Conserve cu surprize colo, cile o locomotivă şuera ve­
H uiâlai de la Atelierele R.M.R., a Cu toate acestea nu putem spune zii, In jurul sectorului montaj final, el a ajuns să ml nu iască azi com­ selă, trăgind vagoane încărcate cu
arătat, folosind exemple concrete, că munca propagandiştilor e satis­ din „ întlm plare“ Isi găsesc Ireaba plicate maşini. M uncilor Iruntaş, produse ale Rcşiţei dc a z i: lurblne,
cuin işi exercită acest drept de con­ făcătoare în tonte cercurile şi cursu­ Pare curios şi totuşi aşa este. La Aşa stînd lucrurile se pare că la mai m ulţi m uncilori ca deobicei. Fila Ion Damaschin sc consacră cu motoare, laminate. Prin terestrele
trol com itetul de partid. cererea cumpărătorilor vînzătorii îţi fabrica amintită etichetarea se face P rivirile lor trădează o bucurie pc
rile. Din păcate sint şi unii propa­ multă pasiune şi problemelor de largi ale halelor răzbatea pînă dc-
Propagandiştii sint îndrum aţi să gandişti — puţini la număr — care oferă cutia de conserve ■ solicitată fără răspundere. Şi apoi se mai pune care numai datoria muncii îm pli­ Interes cetăţenesc. Avfnd încrede­
se pregătească individual, folosind nu pun suficient temei pe pregăti­ avînd toată încrederea în eticheta o problemă. Cum justifică diferen­ nite o poale dărui. La un asemenea parlc o lumină feerică, în timp ce
documentele de partid, operele cla­ lipită pe ea. Dar sînt şi excepţii. ţa de preţ de la 6,70 lei cît costă rea şl mandatul m etalurqiştilor re- zumzetul ritm ic al unui motor, aliat
sicilor, şi presa de partid. Propagan­ rea lecţiilor şi a sem inariilor. Astfel! Maî mulţi consumatori din oraşul cutia de ma2ăre pînă ta 4,50 lei, eveniment am lost şi noi martori. şiţeni, el este deputat In Marco pc standul de probă, ne Insolca
dişti ca tov. Volniceni luliana, Oar- propagandistul-Ardeau A urel de la Sebeş au cumpărat de (a magazinul preţul cutiei de fasole verde ? ! Pc un siîlp din hală s-a prins a-. Adunare Naţională. Un alt strun­ itică multă vreme, ca semn al unei
cercul .de politică curentă face une­
cea Novac, ing. Temian Gheorghe, ori expunerea lecţiilor fără conspect cu autoservire cutii cu mazăre extra 0 şi aceasta o problemă de cali­ tunci o placă cu Inscripţio: „A l gar vestii printre diescliştU reşi-
ing. Veres Rudolf de la Atelierele fină produs al fabricii de conserve tate tovarăşi de ia fabrica de conser­ 100-lea motor Diesel realizat la /eni esfc şi Mihai Bir(u. Nu există noi victorii In muncă..,
R.M.R., tov. G liiura Vasile, Vulcu şi fără plan. Neîntocmîndu-şi din
tim p un plan de expunere, sigur că din Haţeg şi cînd au ajuns acasă ve din Haţeg ! U.C.M.R.". Era In octombrie 1003. maşină automată de aşchiat in sec­ v . m u r e s a n
Torna, dc la com plexul C.F.R. şi a l­ discuţiile se desfăşoară la un nivel şi le-au desfăcut au găsit... fasole VIO REL ROŞIANU
ţii, posedă biblioteci personale din verde. economist De alunei, mereu alte sl ahe mo­ ţie pe care el să n-o cunoască. corespondent Agcrpres
care nu lipsesc Directivele celui de-al scăzut şi fără a ş tirb i interes din toare, se adaugă acestei cihe. M aistrul Petru Radu, a cărui scle pentru regiunea Hanat
Ili-le a Congres al P.M II, „A rticole partea cursanţilor. De asemenea, pro­
pagandistul Irinca Em il de 1a cetxrul
şi cuvântări" ale tovarăşului Gheor-
ghe Gheorghiu-Dej, Lupta de cla­ de studiere a Istoriei P.M.R. s-a pre­
să, Munca de partid, manuale de eco­ zentai in faţa cursanţi lor In data de
nomie politică şi altele. 2 m artie fără a avea plan de expu­
nere şi seminar.
Pentru a-şî îmbogăţi cunoştinţele
şî pentru a iega maî concret invăţă- Depunînd eforturi pentru ridicarea
m întul cu sarcinile de producţie, pro­ continuă a nivelului propagandei, M oise Romulus nu a îm plinii Încă manie şi mni valoroase. Printre al­
pentru îmbogăţirea neîntreruptă a W ani. Meseria dc strungar a tele vrea să corecteze recordul la
pagandiştii Sincu Iacob şi Popa La- conţinutului ci, pentru legarea eî şi invăfal-o la Grupul şcolar profesio­ tnăl/ime la 1,03 m. Antrenorul Gcor­
zâr de la cercurile de curs seral anul mai strîns de viaţă, avem convinge­ nal Hunedoara. Odată, cind antre­ ge Băleanu ne-a asigurai că, Işi va
II s-au inform at de rezultatele o bţi­ rea cu vom reuşi ca şi in acest an norul de atletism Gcorge Băleanu ulinge telul pentru că se pregăteşte
nute în reducerea preţului de cost, a venii la scoală pentru a rectul a cu perseverentă.
de studiu să obţinem rezultate bune elevi pentru centrul de antrenament, A Ibrcclh Berihold este mal în
ridicaiva p roductivităţii m uncii şi în învăţuinîntul de partid, a cărei printre ci (t losi şi Moise. Pus la ™ virstu, are 23 de ani şl lucrea­
creşterea cîştiguluî mediu' în A telie­ eficacitate se va reflecta şi în munca încercare el s-a prezentat mulţumi­ ză ca operator chimist la distilăria
rele R.M.R. Simeria pc anii 1050— noastră practică. tor. De atunci Molsc Romulus şi-a de gudroane. Priceperea şi hărnicia
1963, făcind astfel un grafic edifica­ I făcut din sport o a doua pasiune. dc cure dă dovadă In producţie i-ou
adus de multe ori cuvinte de laudă
tor pentru a-1 expune in faţa cursan­ W: ÎUIRCEA PROTOPOPESCU După cursuri şi orele de practică, din partea celor cu care lucrează.
zl a început să vină la antrenamen­
ţilor. lector propagandist te şi să execute proqtamul dat, cu Strădaniile sale pentru a-şi lii'iboqăli
conştiinciozitate exemplară. necontenit cunoştinţele se pot vedea
şl din faptul că Albreclh este elev
Acum, linărul acela lira v lucrează In clasa a X l-a a şcolii mecjn sc-
n o u ă m arcă, de o(ei ca strungar la atelierul sseţiei l fur­ KilC.
nale a Combinatului siderurgic (lin
Hunedoara şi pentru priceperea do­ Ca sportiv, cartea dc vizită îi este
M etnlurgiştii dc In Com binatul si­ laşi tim p au fost îm bunătăţite stan­ tot a tll de bogată. La campionatele
derurgic din Hunedoara au elaborat dardele oţelurilor aliate cu carbon vedită In muncă se bucură de apre­ republicane s-a ctasat pe locul Ut
Timpul
cierea întregului colectiv.
recent primele şarje ale unei noi de calitate. S-a trecut la fabricarea liber şl-l petrece cu cele două pa- la 400 tn. garduri, iar la 200 m. gar­
mărci dc o|cl special destinat fa b ri­ unor oţeluri speciale In cuptoare \ s iu n l: cartea şl sportul. Moise este d u ri a realizat în anul 1003 al doi­
că rii racordurilor pentru tije le dc M artin, care pînă nu dc m ult erau lea timp din ţară cu 25” ,2. Pentru
pompaj folosite in extracţia ţiţeiului, considerate că se pot obţine numai J elev in clasa a IX-a la şcoala medie succesele şi calităţile dovedite in
serală.
Noua marcă prezintă caracteristici în cuptoare electrice. sport, Albrecth a iost promovat In
tehnice superioare oţelurilor sim ila­ In prezent se elaborează cu 60 Ia Şi sportul l-o adus satisfacţii. M ol- lotul R.P.R. M ai trebuie spus că el
re elaborate piuă acum posibili­ sută mai m nltc oţeluri Cu caracte­ » se Rotmdus face Părlc din lotul deţine recordurile regionale la 3
tate marc dc căli re, o rezistenţă spo­ ristici superioare faţă dc anul 1959, J R.P R. de junioti. Cea mai bună per- probe: 200 m. plat, 200 m. garduri
rită şi altele. creşteri mai accentuate Inrcgistrin* * tortnanţă a lui esle 1.80 m. la sări- şi 400 Ih. garduri.
1 lura în înălţim e. Cu uccsl j,e7,u/faf
In u ltim ii patru ani, iii industria du-se la oţelurile aliate pentru ru l­ Antrenorul Băleanu relnarcn In
1 el deţine recordul regional de >u-
noastră siderurgică au fost d e fin iti­ menţi şl pentru industria petrolife­ > nlorl şi seniori. Tot el de(ine şi re­ convorbirea pe care am avut-o efl i
In cea mai mare parte
„scctetuT
vate procedee tehnologice la nume­ ră Conform prevederilor planului, in cordul regional la trlplu-sah cu succeselor celor doi atleţi constă In
roase mărci noi dc oţeluri pentru acest an ponderea oţelurilor aliate, IN FO TO G R AFIE: un grup d e m uncitori din secţia Cotton a fa briCîi „Sebeşul" din Sebeş ascultă ex­ 13,56 m. Pentru acest an Moisc Ro­ seriozitatea cu care aceştia se pre­
piese necesare Instalaţiilor de foraj, vn spori cu aproxim ativ 6 Ia sută plicaţiile date de m aistrul A ndrei T uzeş, referitoare la rolul unor piese de la maşina de tricotat ciorapi de mulus şi-a propUs să atingă perlor- gătesc la antrenamente şi îmbina­
m ijloacelor de transport cte. In ace­ faţă de anul trecut. i-clon. i rea armonioasă a activită ţii profe­
i ua M m ■ r - i i “-Ta a) . I bb ttorntj m m+twu ei i i a n a t ti mmm* fit tfe ■*** n em u m ( » sionale cu învăţătura. Cind te dă­
ruieşti cu toată inima acestor pasi­
l! uni, rezultatele sint întotdeauna po­
I n j u r u l m e s e i r o t u n d e în ce priveşte sporirea producţiei de de aceştia catttă să se „scape" sectoa­ tiv şi în special din paftea cadrelor f» zitive. Cunosclhdu-şi bine elevii,
i u m bi iimn■■miaiBiiii * — sa— ie s — cărbune. Am putea obţine însă o rele. în sensul că-i „pasează" de la de conducere. Or, la noi se îniîlnefcc g antrenorul Băleanu are convingerea
destule Cazuri cînd se motivează cu * că Romulus şi Albrecth vor urca noi
productivitate mai mare dacă am un sector ia altul. Consider că acest
■ n mecaniza procesul de producţie în procedeu nu-i bun. Pentru că oricît uşurinţă absenţele, cînd se acordă | trepte spte afirmarea deplină In
mai marc măsură, pentru că în mo­ am transfera un om, el nu se va în- învoiri fărft temei, sau cînd pur şi 0* muncă şi sport.
mentul dc faţă gradul de mecaniza­ drepta dacă nu vom lucra şi altfel şim plu nu-i zice nim eni nim ic celui |Jj M. NEGULESCU
re a abatajelor din sectorul II I nu cu el $î-apoi, transferul acesta are care a absentat. Categoric, ti-ebuie
este la nivelul cerinţelor. De aceea, loc tot în cadru) exploatării ; deci re­ curm at acest obicei. u ‘
propun ca în cadrul exploatării să se zultatele economice ale colectivului Tim pul efectiv de lucru nu e în- B
facă un studiu privind mecanizarea nu se schimbă. A r li bine, cred eu, tleajuns folosit si din alte cauze. Bu- | SPORT
In abatajul frontal au poposit mai tn întrecere, Inginer) şi tehnicieni cu n-avem ce să le răspundem. Cred complexă a abatajelor din sector. Şi, să se lucreze rltai m ult cu aceşti oa­ uăoarâ, unele echipe pierd tim p pre- ™
m u lţi mecanici ca de obicei ; o dală munci dc» răspundere în cadrul ex­ însă că ar putea da un răspuns bineînţeles, să se ia măsurile nece­ meni, sistematic. în sensul educării ţîos din cauza aprovizionării defec- J
cu ei aii venit şi doi ingineri. La ora ploatării. )n discuţia organizată s-a C.C.V.J.-ul. Părerea mea este că tre­ sare. lor, Şl munca de educaţie să nu fie tuoase cu materiale. A ici trebuie să Q
aceasta nu se dă cărbune. Perfora­ insistat in mod deosebit pe două pro­ buie lucrat în viito r in aşa fel incit lăsată numai In seama şefului de b ri­ spunem că de vină sînt m aiştrii. Ei D
toarele şi pichamerele au am uţit. Se bleme : mecanizarea complexă a la introducerea tehnicii noi să asi­ Omul — gadă, ori a m aistrului, ci să fie fă ­ nu sînt destul de activi, nu-şi orga- • Meciuri
lucrea2ă Lotuşi intens Dau o mină de muncii în abataje şi folosirea depli­ gurăm toate condiţiile reuşitei. E ne­ nizează în aşa fel munca, îhcît să a- |j
a ju to r şi m inerii. Cheile de diferite nă a foi'ţoi dc» muncă. cesar aşadar să se studieze bine pro­ o rezervă inepuizabilă cută de întregul colectiv. A r 11 foar­ sigure fiecărei echipe materialele ne- •
dimensiuni sint m înuiie eu abilitate cedeul, să se facă o bună asigurare te u til; de pildă, dacă un om care cesare, la tim p. Şi mal e ceva : du- jj de verificare
de lăcătuşi ; electricienii se grăbesc nu utilaje, piese de schimb şi mate­ E necesar ca utilajele să fie mî- absentează nemUlivat ar fi repar-li. cern lipsă de arm ături metalice. A - I
să ţină pasul. Toţi au un singur gind : feren fertil mnte dc oameni pricepuţi, cu un znt să lucreze in tr-o brigadă fru nta ­ cest lucru ne obligă să armăm provi- II După cum se ştie, In ziua de 22
mîine să pornească din nou flu viu l de r i a l şi numai după areca să se a- înalt sim ţ al datoriei. E un fapt dove­ şe : acolo şi-ar putea da uşor seama z o ri^ în lemn, pentru ca mai tirziu, • martie a.c., va începe relurul cam­
cărbune spre marea dc foc a Hune­ Tehnica nouă . a găsit teren fe rtil plice. Atunci, m inerii vor lucia cu în­ ce înseamnă sa fii disciplinat, ce În­ cînd p rim im arm ături, să reannăm. I pionatului de lot bal al echipelor din
seamnă să-ţi faci datoria. La rîndul
doarei... Şi flu v iu l acesta să curgă la urina Lupeni. M inerii dc* aici. doi- Desigur, în afară de materiale, se I calegoriilc D, C şi din campionatul
tum ultos, ca un torent, iar oamenii, nicî să obţină realizări c il mai fru ­ PROPUNERI lor. oamenii din brigadă să-i dea sar­ pierde tim p de lucru. ■ regional. Acum echipele susţin u/Iî-
m inerii, să muncească mai uşor, dar moase, au îm brăţişat cu căldură tot cini im portante, să creeze opinie îm ­ mele meciuri de verificare, lată amă-
mai productiv.' Pentru aceasta se ceea cc» a fost nou, indiferent eu e ® Să sc studieze posibilitatea folosirii combinei cu lamburi şi potriva unor eventuale abateri ; o- — A r trebui,să ne îndreptăm mai R nu/We In legătură cu două meciuri
străduiesc mecanicii să instaleze cit vorba de utilaje complicate ca p lu ­ în abatajele sub tavan artificial. niu) ar căpăta încredere în el, ar câş­ m ult atenţia şi asupra fe lu lu i cum * dc accsl le i:
gul de cărbune, ori metode noi de foloseşte personalul de întreţine- B
mai repede noul utilaj... tiga mai bine şi cu siguranţă s-ar V IC TO R IA CA LA N — M IN E R U L
exploatare. Ei au depus străduinţă ® Transportoarele care se fol cscsc în abatajele din sectorul U i îndrepta.
Asemenea aspecte ale m u n ţii se pentru a învăţa să lucreze bine cu i*u rac pe deplin faţă cerinţelor. In atelierul minei s-ar putea face re tim pul de lucru, căci activitatea H DEVA 2—1 (1—0)
înlllnesc des la Lupeni. Mereu, alte noile utilaje, ia r acolo unde n-au reu­ — Împărtăşesc întrutotul părerea de producţie depinde in mare măsu- D
şi alte utilaje moderne — pluguri, un transportor cu lanţ dublu. tovarăşului inginer Petrescu — spu­ ră de activitatea aşa-ziselor sectoare • Jocul a plăcut mai m u lt datorită
şit au chemat in ajutor inginerii şi
combine, havezo, transportoare, stil pi tehnicienii, specialiştii exploatării. ® Să se ia măsuri pentru ca 5.R.E. Vulcan să urgenteze execu­ nea iov. ştefan Vercş, secretar al o r­ auxiliare — spunea inginerul Gheor- I dîrzeniei manifestate de ambele e-
hidraulici — iau Ibcuf obişnuitelor u- tarea reparaţiilor. ganizaţiei de bază P.M.R. de la sec­ glie Giuclcn. Exem plul sectorului B chipe. In schimb, din punct de ve­
— Are o deosebită
sem nificaţie
neltc din abataje şi fac din munca faptul că in sectorul )V O plugul dc* ° E nevoie dc dispozitive dc pretetisionare pentru slilpiî GIili. torul de investiţii. Trebuie să des­ V III, unde s-a extins sistemul de lu- G dere al pregătirii tehnice, echipele
m in e rilo r o muncă uşoară, plăcută, Folosi.ea dispozitivelor duce la in arirea duratei dc funcţionare a făşurăm o muncă educativă mai bo­ m i in acord, ne demonstrează că-i | s-au dovedit a fi deficitai-e. De la
rodhieă. Pe drept euvînt se spune în cărbune, in complex cu alte utilaje, stupilor. gată, pentru că n-avein oameni răi bine să inti-odueem normarea la in - £ echipa M inerul Deva se aştepta m ai
a dat i-ezultate bune — spunea ing i­
Valea Jiu lu i că mina Lupeni dispu­ nerul t'etrescu M arin. Aici s-a du­ ® Âr fi bine ca personalul dc deservire să fie legat în premiere la mină. Rolul principal în această tregul personal de întreţinere. inult. O notă proastă pentru jucă­
ne de cea mai bogată înzestrare teh­ blat productivitatea muncii, ea ur­ de realizările locului dc muncă deservit. torul Suşlariuc de la M inerul Deva
nică din întregul bazin carbonifer. acţiune trebuie să-l aibă însă organi­ i care a căutat să suplinească lipsa
mare a efortului colet tiv. Şi tot aici zaţiile de partid. Acestea să îndru­ de pregătire cu un joc dur. A u în­
Prezenta unor asemenea mecanis­ se foloseşte acum cu bune rezultate Cu p rile ju l discuţiei organizate la * scris Călin şi D um itru pentru V icto­
me în abataje face ca rezultatele c- combina cu tam buri. Rău esie însă credere, cu entuziasm şi rezultatele d it că şi la cele mai perfecţionate me mai bine organizaţiile sindicale Lupeni pe tema creşterii productivi- B ria Călan, Nîstor pentru M ine ru l
eonomice ale m ine rilo r să fie clin ce va nu sc dovedeşte suficientă consec­ vor li pe măsura aşteptărilor. mecanisme, oamenii care le folosesc şi ale U.T.M. A r fi foarte interesant, L> a.
în ce mai frumoase. Anul trecui, do venţă in promovarea tehnicii noi. — M in e rii noştri se entuziasmează au adus îm bunătăţiri substanţiale, de pildă, ca in cadrul unei adunări ta ţii m uncii s-au scos în evidenţă B VO ICU A LR U
pildă, s-a obţinut o productivitate cu în folosirea deplină a procedeelor ex­ Atunci cînd li se dă un u tila j nou spre făctndu-le mai productive, mai tre­ probleme im portante, s-au făcut pro- jj corespondent
cil*ca fiO kg. cărbune pe post mai perimentate şi însuşite. Bunăoară, in folosinţă — spunea tovarăşul T ra- buincioase. de grupă sindicală să se prezinte un puneri interesante. Este de datoria J
mare deoîi cea planificată. Se con­ ian Nan, secietarul organizaţiei de Poate tocmai de aceea în discuţia m aterial comparativ despre doi m i­ com itetului de partid de ia mină, a ^ A U R U L BRAD — A V lN T U L
sideră lotuşi că nivelul atins nu-i pe sectorul 111 s-a experim entai în a- bază P.M.R. din Sectorul IIÎ. M ie mi organizată la Lupeni s-a apreciat că neri : unul care îşi face conştiincios
măsura posibilităţi Ini*. De aceea, sub ba ta jele din straiele groase susţi­ se pare însă că nu se manifestă su­ o rezervă de mare însemnătate în datoria şi altul care absentează, tra­ conducerii exploatării şi conducerii « ŞEBIŞ 5—D (2—0)
îndrumarea organizaţiei de partid, nerea cu e iinzi metalice m consolă, ficientă pieocupare pentru ridicarea creşterea prod uctivităţii muncii o ge chiulul etc. Su se arate ce rezul­ C.C.V.J. să studieze aceste proble- u Formaţia A u ru l Bi*ad, antrenată
întregul colectiv se preocupă ele gă­ în complex cu transportoare blinda­ permanentă a nivelului tehnic al pro­ constituie folosirea maî raţională a me şi să le găsească rezolva rea. In ii de Băcuţ, a înregistrat o nouă vic­
sirea unor noi resurse pentru spori­ te, sub tavan a rtificia l. S-nu obţinut ducţiei. Sau, in orice caz, dacă se face forţei de muncă. S-a insistat îndeo­ tate a obţinut unu!, ce rezultate a acest fel m inerii din Lupenî voi* pu- |j torie la scor in meciul de verificare
rea productivităţii im u n ii rezultate bune. Şi totuşi procedeul ceva. se face prea puţin. Pentru a sebi asupra cailor privind utiliza­ obţinut celălalt, cil a cîştigat unu), cu A vîn tu l Şebiş din regiunea C ri-
Pe această linie, redacţia ziarului nu se aplică acum. De cc» I Fiindcă argumenta aceasta, mă voi referi la cît a cîştigat celălalt... Dar pentru ca lea obţine realizări şi mai frumoa- 0 şana. Superioară în toate com parti­
„D rum ul socialismului*', cu sp rijin u l lipsesc grinzile şi stîlpii necesari. Pe sectorul 111. E cunoscut faptul câ rea deplină a tim pului de lucru. munca de educaţie să aibă eficacita­ se în întrecerea pentru sporirea pro- g mentele, echipa din Brad a învins
— Avem încă m ulţi oameni care
com itetului de partid de la mină, a bună dreptate ne întreabă m inerii : acesta este udul dintre cele mai mari ducţiei de cărbune. |j cu 5—0 prin punctele marcate de
organizat o discuţie la masa rotundă, ce rost are să tot experimentăm la sectoare din Valea Jiului. Colectivul absentează nemotivat de la lucru — te maximă e nevoie de mai multă 0 Roman, Turcu, Sehllet (2) şi M ur-
la care au participat m ineii fruntaşi procedee dacă nu le folosim ? Noi no>u*u a obţinut realizări deosebite spunea inginerul Petrescu. De obicei exigenţă din partea întregului colec- N. ANDRONACHE o zacu.